FUNCȚIA ARIE.

a). Funcția arie a unei suprafețe poligonale

 :   
unde  =  multimea suprafetelor poligonale . Are următoarele proprietăti:
  s  x
1.   T1     T2  dacă T1  T2 sunt suprafete triunghiulare congruente.
2.   s1  s2     s1     s2  dacă Int  s1   Int  s2   
3.   U   1, dacă U este suprafata pătrată cu latura de 1 m.

Consecinte.

n  n
a ).  si      si  dacă Int  si   Int  s j    ; i  j
 i 1  i 1
Demonstratie.
I . Dacă s1  s2    axiom,a 2     s1  s2     s1     s2 
II . P  k   P  k  1
P  k  :   s1  s2  s3  .....  sk     s1     s2     s3   ....    sk  o presupunem adevărată.
Cum Int  si   Int  s j    , i  j   s1  s2  s3  ...  sk   sk 1   si deoarece avem.
 s1  s2  s3  ...  sk   sk 1   s1  sk 1    s2  sk 1    s3  sk 1   ....   sk  sk 1         ....    
 P  k  1 :   s1  s2  s3  ...  sk  sk 1   axioma 2     s1  s2  s3  ...  sk     sk 1  e adevărată

b).   s1     s2  dacă s1  s 2 sunt suprafete congruente.

Demonstratie
Deoarece suprafetele poligonale sunt congruente: s1  s2  că se descompun în acelasi număr de suprafete triunghiulare
s1  T1  T2  T3  .....  Tn si s2  T1 T2  T3  .....  Tn 
congruente două câte două:   axioma 1    T1     T1 ;...;   Tn     Tn .
T1  T1 ; T2  T2 ; T3  T3 ;....; Tn  Tn 
  T1  T2  T3  ...  Tn     T1     T2     T3   ...    Tn 

avem :     T1     T2     T3   ...    Tn     T1   T2    T3   ...   Tn 
 T1 T2  T3  ...  Tn     T1   T2    T3   ...   Tn  
       
adică   s1     s2 

c ).   s1 s2     s1     s1  s2 

Avem:

 
s1  s1 s2   s1  s2  
 
    s1     s1 s2   s1  s2    axioma 1    s1 s2     s1  s2 
 
s1 s2   s1  s2    

  s1     s1 s2     s1  s2    s1 s2     s1     s1  s2 

1
d ). Dacă s2  s1   s1 s2     s1     s2 

Demonstrație

Dacă s 2  s1  s1  s2  s2 
   s1 s2     s1     s2 
si din consecinta 3: s1 s2     s1     s1  s2  


e). Dacă s2  s1    s2     s1 
demonstratie.
Din consecinta d ) avem  s1 s2     s1     s2  
    s1     s2   0    s1     s2 
si din   s   0   s1 s2   0 

   s2     s1  c.c.t.d.

f ). Dacă Int  s1   Int.  s2       s1  s2     s1     s2 

Demonstratie

s1 s2  s1   s1  s2 
s1  s2   s1   s1  s2    s2

dar  s1   s1  s2    s2   s1  s2   s1  s2  s2    s1  s2   s1  s2   

s1  s2   s1  s1  s2    s2  
  consecinta: a).    s1  s2     s1  s1  s2      s2  .
 s1  s1  s2    s2    
 

dar din s1  s2  s1  consecintei: d).    s1 s2     s1     s1  s2  

   s1  s2     s1     s1  s2     s2     s1  s2     s1     s1  s2     s2     s1  +  s 2 
Deci   s1  s2     s1     s2  dacă Int  s1   Int  s2    . Aceasta se poate generaliza:
n  n
 si      si  dacă Int  si   Int  s j    ; i  j.
Din  i=1  i 1

2
f ). Multimea vidă are aria nulă :      0
Demonstratie
s   =s 
Din   consecinta 1    s       s          s     s             0
s   = 
g ). Segmentele si punctele izolate au aria nulă.
Demonstratie).
 Un pătrat s cu lungimea laturii l  0 are aria   s   l 2  02  0. Dar un pătrat cu latura l  0,
se reduce la un punct.  aria unui punct =0.
  s   a  b 
 Aria unei suprafete dreptunghiulare cu laturile a, b este:     s   a  0  0.
dacă b  0 
Dar un dreptunghicu o latură de lungime zero, dreptunghiul se reduce la un segment de dreaptă 
 aria unui segment este nulă.

b). Funcția arie a unei suprafețe plane care nu este

poligonală .
Oare putem vorbi de o funcție arie și la suprafețe nepoligonale. O putem extinde această funcție și la suprafețe
nepoligonale. Căutăm să prelungim funcția – arie la o mulțime de suprafețe care nu sunt poligonale, cum sunt
discurile,sectoarele de cerc,segmentele de cerc,elipsele,etc.
- Să considerăm o suprafață M mărginită de un contur care este o curbă închisă și să
considerăm două suprafețe poligonale

  P   M  numit poligon interior

 P si  Q  astfel că: 
 Q   M  numit poligon exterior

Considerăm   M   x  0
Dacă  P   M    P   0 
    P    M     Q
Dacă M   Q     M     Q  

3
Dacă avem sirul de suprafete poligonale înscrise în suprafata M : 

P1  P2  P3  P4  .....  Pn 1  Pn  M    P1     P2     P3     P4   ....    Pn 1     Pn   ....    M  sir crescător 

Dacă avem sirul de suprafete poligonale circumscrise în suprafata M : 
M  ....  Qn  Qn 1  .....  Q3  Q2  Q1    M   ....    Qn   ....    Q3     Q2     Q1  sir descrescător 

   P1     P2     P3     P4   ....    Pn 1     Pn   ....    M   .....    Qn   ....    Q3     Q2     Q1 
                                         
sir crescător sir descrescător

Notăm cu l1  l2 valorile limită al celor două siruri. Avem doiă posibilităti:

1. l1  l2 spunem că suprafata M arearie  este măsurabilă  .    M   l1  l2
2. l1  l2 spunem că suprafata M nuarearie  este nemăsurabilă  .
Definitie.Omultime,M senumestesuprafatămăsurabilă dacă există unnumăr unic  M  mai micsau egal cuariaoricărei suprafe?epoligonale
incluseîn suprafataM si mai maresauegal cuariaoricărei suprafe?epoligonalecareincludepeM. Numărul   M  se numeste aria suprafetei M.
f :    
Notăm: functia arie.
f  s  x

Pentru diferite suprafețe poligonale există pentru functia arie fornule diferite.
Exemple:

1). Aria unui pătrat. Dacă

 ABCD  este un pătrat și
AB  l , atunci   ABCD   l 2

2). Aria unui dreptunghi. Dacă

 ABCD  este un dreptunghi
AB  a, BC  b    ABCD   ab

3). Aria triunghiului.

a i
 ABC  este suprafată triunghiulară si BC  a, înăltimea AA  i    ABC   .
Dacă 2

4) Aria paraleleogramul. Dacă

 ABCD  suprafata unui paraleleogram și d  AB; CD   h, AB  a
   ABCD   a  h
.

5). Aria suprafeței unui trapez.

 ABCD   trapez si d  AB; CD   h, AB  a, CD  b.

ab
  ABCD   h
2

4
6) Aria suprafeței unui poligon convex regulat.

Dacă P  P1 P2 P3 ...Pn este un poligon convex regulat cu n laturi Pi 1Pi  l , d  O; Pi 1Pi   a

n l  a
  P1 P2 P3 ....Pn  
Atunci 2

Pentru diferite suprafețe nepoligonale funcția arei se calculează cu ajutorul integralei definite.

D  O; R    M  p / OM  R    D  O; R     R 2
1). Aria discului :

 
R R
 R 2  x 2   R 2  x 2 dx  2 x R2  x 
  D  O; R       f , g    R    R 2
 x 2
dx  2  R 2
 x 2
 arcsin    /  RR 
R 2 2  R 
R R2   R  R2     
 2 R2  R2  arcsin1  2   R 2  R 2  arcsin  1   0  2  0  2     R2  R2   R2
2 2   2  2 2  2 2 2
   D  O; R     R 2

OA  a  x2 y 2 
 sE   M  x, y   p / 2  2  1  0     sE    ab .
2). Aria suprafeței elipsei. 
OB  b  a b 

b 2
y1 = f1 :   a; a   , f1  x   a  x2
Curba a este jumătatea din elipsă situată deasupra axei Ox.
5
 b 2
y1 = f 2 :   a; a   , f 2  x    a  x2
Curba a este jumăt ate din elipsă situată sub axa Ox Rezulă că
suprafaţa elipsei este cuprinsă între cele două curbe.
a a a a
b 2 b b
aria  elipsã     f1  x   f 2  x   dx  a  x dx   a  x  2   a 2  x 2 dx 
2 2 2

a a
a a a a a
b x 2 a2  x  2b a 2 
2  a  x 2  arcsin    /  aa    arcsin1  arcsin1  ab  2 arcsin1  ab  2    ab
a 2 2  a  a 2 2
aria  elipsei    ab

y  sin x si y  cos x, pe intervalul  0;2 

3). Să se calculeze aria subgrafului curbei dintre curbele:

b 2 Rezolvare Avem funcţiile

f1 :  a; a   , f1  x   a  x 2  f : 0; 2  , f x  sin x
a     

 g :  0; 2   , g  x   cosx

 5
2 4 4 2
aria   f ;  g    sin x  cos x dx    cos x  sin x  dx    sin x  cos x  dx    cos x  sin x  dx 
0 0  5
4 4
  5 5
 sin x /  cos x /  cos x /  sin x /  sin x / 25  cos x / 25 
4
0
4
0 
4

4

4 4 4 4

2 2 2 2 2 2 2 2
 0 1    0 1 4 2
2 2 2 2 2 2 2 2
aria   f ; g   4 2

Bibliografie.
1.Autori:K. Teleman, M .Florescu. Matematica,Geometrie,trigonometrie Cls.X.Edit.didactică și pedagogică.
Bucureșt -1978.
2).Autori: Cătălin Petru Nicolescu. Sinteze de matematică. (Aplicații). MEditura Albatros.București – 1990.

Prof. Dumitru N. Buta (pensionar )

Câmpulung, Atgeș.