Sunteți pe pagina 1din 4

PLANTAŢIE DE CIREŞ

Investiţia 38 123 MDL


Vânzări în anul 5 de rod 28 800 MDL
Profit brut 13 531 MDL
Perioada de recuperare a investiţiei 10 ani

Descrierea afacerii
Cireşul este cunoscut ca o cultură ce creşte în ţara noastră din timpuri îndepărtate. Soiurile de cireşi sunt raionate
pentru zonele pomicole de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova. Suprafeţele cultivate cu cireş în republică
constituie 2,8 mii hectare (inclusiv pe rod – 2,6 mii ha).
Cultivarea cireşelor este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:
 fructul de cireş are calităţi gustative apreciate;
 fructele de cireş se întrebuinţează în stare proaspătă, uscată şi prelucrată;
 fructele de cireş sunt utilizate la prepararea compotului, dulceţuri, băuturilor spirtoase, cofetărie;
 soiurile de cireşi se caracterizează prin rezistenţă sporită la boli şi necesită cheltuieli mici de exploatare;
 lemnul de cireş are o întrebuinţare largă la fabricarea mobilei;
 la întreţinerea cuvenită a plantaţiei poate fi exploatată pe parcursul a 40-50 ani;
 cerere sporită pe piaţă locală şi pe pieţele străine a fructelor de cireş.
Investiţia necesară
Plantaţia de cireş este o investiţie pe termen lung, care poate fi exploatată pe o perioadă de 40-50 de ani, fiind
exemplare care depăşesc 70 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înfiinţării plantaţiei şi de
modul de întreţinere a plantaţiilor pe parcursul perioadei de exploatare. Plantarea unui hectar de cireş şi
întreţinerea acestuia până la intrarea pe rod (primii 5 ani) necesită cca. 38,1 mii pentru 1 ha: I an de vegetaţie cca.
16,0 mii lei pentru 1 ha; anul II – cca. 3,6 mii lei pentru 1 ha şi anul III – cca. 5,8 mii lei pentru 1 ha; anii IV-V - cca.
6,4 mii lei anual pentru 1 ha. Procurarea materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor de cireş poate fi procurat
de la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură şi de la întreprinderile agricole ce dispun de pepenieră pomicolă.
Schema tehnologică pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei de cireş pentru anul 1-5 de vegetaţie (MDL).
preţ Anul Anul Anul Anul
Specificare unit unit/ha Anul I TOTAL
unit/lei II III IV V

A. ACTIVE NEMATERIALE                  
Elaborarea proiectului de amplasare buc 1 1,000 1,000 1,000
B. COSTUL MATERIALELOR                  
Material săditor (schema de plantare 7X6) buc 240 10 2,400 2,400
Îngrăşeminte organice tone 60 100 6,000 6,000
Îngrăşeminte minerale
N - azotice kg 270 1.6 432 432 432 1,296
P - fosfatice kg 300 3.1 930 930 930 930 3,720
K - potasice kg 150 1.8 270 270 270 270 1,080
Substanţe chimice
Fungicide (CuSO4) kg 10.0 13.0 130 130 130 130 520
Fungicide (Delan) kg 1.0 448.0 448 448 896
Insecticide (Decis Forte 12% EC) kg 0.10 966.0 97 97 193
Apă m3 29 0.10 3 3 3 3 3 14
C. OPERAŢII MECANIZATE                  
Arătură de plantare ha 1 650 650 650
Arătură (25 cm) ha 1 400 400 400 400 400 1,600
Dsicuirea ha 1 150 150 150 150 150 150 750
Cultivarea ha 4 150 600 600 600 600 600 3,000
Fertilizarea ha 2 150 300 300 300 300 1,200
Transportarea apei t/km 288 2.5 720 720 720 720 720 3,600
Stropitul cu chimicale ha 3 200 600 600 600 600 2,400
D. OPERAŢII MANUALE                  
Plantarea om/zi 7 30 210 210
Prăşitul pe rînduri (2 ori) om/zi 10 30 300 300 300 300 300 1,500
Tăiatul în uscat om/zi 5 30 150 150 150 150 150 750
Înlăturarea creşterilor din rădăcină om/zi 1 30 30 30 30 30 30 150
Paza om/lună 2 350 700 700
E. ALTE CHELTUIELI NEPREVĂZUTE (10%)       1,371 308 501 556 556 3,293
F. TAXE ŞI IMPOZITE                  
Impozitul funciar 1 110 110 110 110 110 110 550
Fondul social 1 130 130 130 130 130 130 650
TOTAL (A+B+C+D+E+F)       16,024 3,631 5,756 6,355 6,355 38,123
Piaţa de desfacere
Preţul mediu la care se poate realiza 1 kg de cireşi este de 1,8-2,5 lei/kg pentru de recoltare în masă. Pentru
soiurile de cireşe cu coacere timpurie preţul de comercializare a 1 kg variază de la 2,5-4,0 lei. La pieţele agricole
cireşele sunt comercializate cu amănuntul la 2,5-4,5 lei kg în dependenţă de perioada de coacere.
Printre principalii consumatori de cireşi din ţară sunt:
 populaţia care cumpără cireşi pentru consum în stare proaspătă;
 fabricile de conserve, cofetărie şi băuturi alcoolice de capacitate mare şi mai mică;
 întreprinderile care dispun de uscătorii pentru fructe, care pot fi găsiţi în ziarele de publicitate din ţară.
Exportul de cireşi uscate se bucură de o cerere sporită în Rusia, Belorusia, ţările baltice fiind ambalate
conform standardelor şi cererii existente de pe piaţă.
Desfăşurarea afacerii
Soiuri de cireşi. Deşi în lume sunt cunoscute multe soiuri preţioase de cireşi, totuşi încercarea lor în
condiţiile noastre nu s-au soldat cu rezultate satisfăcătoare. Crearea unor soiuri de cireşi cu un grad înalt
de adaptivitate la condiţiile ţării noastre şi de productivitate înaltă, a fost posibilă datorită lucrului de
cercetare desfăşurat de către Institutul de Cercetări pentru Pomicultură. Au fost obţinuţi aşa soiuri ca:
Chişiniovscaia şi Record. Printre soiurile raionate în ţara noastră cele mai valoroase sunt:
Denumirea Recolta, Fructul
Intrarea pe rod Coroana Maturitatea
soiului t/ha masa, g Forma
Taina anul 6 mare 15-16 7,2 sferică 3 dec iunie
Livadeanca anul 5 mijlocie 14-15 6,7 sferică 2 dec iunie
Maslovskaia anul 6 mijlocie 12-14 8,6 sferică 3 dec iunie
Chişiniovscaia timpuriu mijlocie înaltă 7,8 sferică 1 dec iunie
Record timpuriu mijlocie înaltă 8,2 sferică 1 dec iunie
În funcţie de soi, forma coroanei, numărul de pomi la hectar, agrotehnica aplicată şi alţi factori, de pe 1 ha de cireşi
se pot obţine 12-16 t de cireşi.
Înfiinţarea plantaţiilor. Odată cu desfundatul, în sol se încorporează 60 tone de îngrăşăminte organice, 250-300
kg salpetru de amoniu, 300-500 kg superfosfat şi 150-200 kg sare de potasiu la 1 ha. Este efectuată arătura de
plantare la adâncime de 30-40 cm. Înfiinţarea plantaţiilor de cireş nu prezintă deosebiri esenţiale faţă de normele
generale. Cireşul este puţin pretenţios ca plantă de cultură, cere soluri medii şi expoziţii bine luminate. Schema
optimală pentru plantarea pomilor de cireşi este 7X6 m. Cireşul creşte şi rodeşte începând din câmpie şi până la
700 m altitudine. După plantare, mai ales, în primăvară, sunt necesare 2-3 udări abundente.
Întreţinerea solului în livadă este asemănătoare ca şi la celelalte specii sâmburoase. Cel mai potrivit sistem de
întreţinere a solului este discuirea de primăvară a livezii, cultivarea între rânduri de 4 ori în perioada de vegetaţie,
fertilizarea cu îngrăşăminte minerale şi arătura în zeble de toamnă.
Administrarea îngrăşămintelor. Întrucât solurile ţării sunt bogate în substanţe nutritive, în livezile de cireş intrate
pe rod se va administra anual 180 kg salpetru de amoniu, 150 kg superfosfat şi 80 kg sare de potasiu la hectar.
Azotul se administrează la sfârşitul lunii mai la intrarea în plină vegetaţie.
Tăierile de cireş. Cireşul creşte destul de viguros, atingând 4-6 m înălţime, mai rar 8-12 m. Coroana poate fi
piramidală sau răsfirată şi atinge 6-7 m în lărgime. În ceea ce priveşte formarea pomilor, creşterea naturală a
cireşului se face în etaje anuale, dispuse la distanţe variabile, în funcţie de vigoarea pomului. Ca urmare, formele
cele mai convenabile sunt coroanele în etaje, de formă conică, cu baza largă (piramidă etajată rărită). Nu se aplică
tăieri de fructificare. În general, cireşul suportă rău tăierile, motiv pentru care acestea se reduc la strictul necesar
pentru a dirija creşterea în primii ani. La scurtări de ramuri, mugurul terminal nu dă totdeauna lăstari de prelungire,
deoarece uscăciunea pătrunde uşor în lemn. Neajunsul acesta se poate remedia prin masticarea rănilor.
Protecţia cireşilor. Pentru nimicirea agentului patogen al citosporozei pomilor, livezile după căderea frunzelor se
stropesc cu zeamă bordoleză de 3%. Primăvara înainte de desfacerea mugurilor pentru combaterea bacteriozei şi
moniliozei plantaţiile se tratează cu zeamă bordoleză de 1%. Spre sfârşitul înfloririi se tratează contra cocomicoză,
monilioză, gărgăriţe, dăunătorii rozători de frunze cu Delan 2 kg/ha. Contra musculiţei cireşului plantaţiile se
stropesc cu Insecticide (Decis Forte 12% EC – 0,15 kg/ha).
Recoltarea cireşilor. Pomii de cireşi întră în rod la anul 5-6, iar la anul 8-10 întră în perioada de plină producţie.
Producţia medie pe pom în plin rod este de 50-60 kg fructe, putând ajunge la 120-140 kg. Recoltarea se face într-
un timp cât mai redus, deoarece fructele de cireş au o perioadă rapidă de coacere şi sunt uşor alterabile.
Important:
 Cireşul este puţin pretenţios ca plantă de cultură, cere soluri medii şi expoziţii bine luminate.
 Pentru comercializarea fructelor de cireş este nevoie de certificat eliberat de la Centrul Medicinii
Preventive şi certificat eliberat de primărie precum că producătorul dispune de plantaţii de cireş.
Analiza vânzărilor si cheltuielilor
Pentru calculul vânzărilor s-a folosit recolta medie la hectar de 8-11 t fructe de cireş. Această recoltă este
caracteristică începând cu anul 6, atunci când pomii întră în rod şi la 8-10 ani va fi perioada de plină producţie.
Pentru anul 5 de rod (anul 10 de vegetaţie) recolta la hectar va constitui 16 t de cireş.
Schema tehnologică pentru creşterea cireşului - Anul 10 de vegetaţie (anul 5 pe rod)
Specificare unit unit/ha preţ unit/lei TOTAL
A. VÂNZĂRI NETE        
Cireşi t 16.0 1,800 28,800
B. COSTUL MATERIALELOR      
Îngrăşăminte minerale
N - azotice kg 180 1.6 288
P - fosfatice kg 150 3.1 465
K - potasice kg 80 1.8 144
Substanţe chimice
Fungicide (CuSO4) kg 20.0 13.0 260
Fungicide (Delan) kg 2.0 448.0 896
Insecticide (Decis Forte 12% EC) kg 0.15 966.0 145
Apă m3 48 0.1 5
Materiale pentru ambalare lăzi 1,600 2.5 4,000
C. OPERAŢII MECANIZATE        
Arătură (25 cm) ha 1 400 400
Discuirea ha 1 150 150
Cultivarea ha 4 150 600
Fertilizarea ha 1 150 150
Transportarea apei t/km 480 2.5 1,200
Transportarea t/km 160 2.5 400
D. OPERAŢII MANUALE        
Prăşitul pe rînduri (2 ori) om/zi 10 30 300
Tăiatul în uscat om/zi 10 30 300
Înlăturarea creşterilor din rădăcină om/zi 2 30 60
Recoltarea om/zi 107 30 3,200
Paza om/lună 2 350 700
E. ALTE CHELTUIELI NEPREVĂZUTE (10%)       1,366
F. TAXE ŞI IMPOZITE        
Impozitul funciar 1 110 110
Fondul social 1 130 130
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+D+E+F)       15,269
H. MARJA BRUTĂ (A-G)       13,531
MARJA BRUTĂ (G/H)       47.0%

Sursa: „Livada”, editura Alex-Alex, 2001


„Combaterea bolilor şi dăunătorilor la plantele pomicole”, Ion Boubătrân, Chişinău 2002, pag. 52
„Preparate chimice şi biologice de protecţie şi stimulare a creşterii plantelor”, Ştiinţa, Chişinău 1997, pag. 232