Curs 4

FIZIOPATOLOGIA TULBURARILOR
METABOLISMULUI PROTEIC
Proteinele – constituientii principali ai plasmei (din reziduul uscat, are 7g, din 9g total)
- se determinaprin electroforeza si tehnici imunochimice

Structura: mai multe lanturi polipeptidice (fiecare fiind constituit din mai multi aa) legati covalent prin
legaturi peptidice.

Greutatea moleculara = 500 m mil de Da

Alcatuire: 20 aminoacizi

Aminoacizi – clasificare –
- aminoacizi neesentiali - sintetizati in organism: glicina, alanina, serina, cisteina, prolina, ac
glutamic, ac aspartic, glutamina
- aminoacizi esentiali – nu pot fi sintetizati de organism – se aduc organismului doar prin aport
alimentar: triptofan, histidina, metionina, lizina, arginina, valina, fenilalanina, leucina, izoleucina

Clasificare – proteine –
- simple
- conjugate: nucleoproteine, fosfoproteine, metaloproteine, glicoproteine, lipoproteine

Sinteza proteinelor – se face in:

- ficat
- plasmocite: - celule imnocompetente, imunoglobuline

Reglarea metabolismului proteic

- hormoni anabolizanti = stimuleaza formarea proteinelor → STH, insulina, estrogeni, androgeni
- hormoni catabolizanti = stimuleaza degradarea proteinelor → tiroidieni, glucocorticoizi, glucagon

Electroforeza proteinelor:
- albumine 60 - α1 globuline 4 - α2 globuline 6 - β globuline 12 - γ globuline 18

Proteinele de faza acuta

- α1 – glicoproteina acida
- α1 – anti
- α1 - antichimotripsina
- ceruloplasmina
- haptoglobina
- proteina C reactiva
- fibrinogen
- proteina amiloida a
- complementul

1
Proteinele negative de faza acuta
- alubumina
- retinol
- alipoproteina A1
- transferina
- prealbumina
- RBP (retinol binding protein)

Functiile proteinelor:

1) plasmatica
2) mentinerea presiunii coloidosmotice
3) in apararea antimicrobiana (γ globuline)
4) in transport (vitamine, hormoni, ioni, lipide, medicamente, metaboliti)
5) in coagulare si fibrinoliza – 13 factori plasmatici – 7 factori plachetari – antitrombine – plasminogene
6) sistem tampon al sangelui
7) mentinerea tensiunii arteriale
8) asigura fondul comun de proteine (rezerva)
9) sunt incluse intre proteinele plasmatice

Intra in compozitia markerilor celulari: sunt antigene de suprafata ale celulelor tumorale, aparuta in urma
transformarii neoplazice
- clasificare:
- antigene tumorale specifice
- antigene asociate tumorilor
- α feto proteina : 5 – 10 mg/ml
- agent carcinoembrinoar : 0 – 10 mg/ ml
- alti markeri tumorali:
- MCA (mucin-like-carcinoma) → crescut in cancerul de san
- tiroglobulina → crescut in cancerul tiroidian
- gonadotrofina corionica → crescut in cancerul genital
- γ-seminoproteina – crescut in cancerul de prostata

Imunoglobulinele: IgA, IgG, IgM, IgD, IgE

2
FIZIOPATOLOGIA TULBURARILOR METAB PROTEIC

I. HIPERTROTEINEMII
> 9 g/dl
- reale: catabolism accentuat, sinteza de proteine monoclonale
- false: din hemoconcentratie (SDA – sindrom de deshidratare)

II. HIPOPROTEINEMII
< 6 g/dl
- deficit de aport (necesar adult – 1 g prot/kgc/zi [1 g de proteina/ kg corp/zi]), asociat cu carente de
vitamine si minerale
- deficit de sinteza:
- hepatopatii cronice si acute, comotii cerebrale, encefalite, afectiuni ale hipofizei
- pierderi excesive
- dispepsie acuta, enterite acute, hemoragii, plasmoragii, boli cronice consumptive (TBS, sifilis),
boli endocrine

III. DISPROTEINEMII - Tulburari privind concentratia componentelor electroforezei

plasmatice

- inflamatii acute
- inflamati cronice
- pierderi de proteine renale
- pierderi enterale
- afectiuni hepatice
- hipo γ globlinemii

IV. PARAPROTEINEMII
Prezenta in ser a imunoglobulinelor monoclonale (paraproteine)
- mielomul multiplu
- macroglobulinemia Waldenstrom
- amiloidoza
- boala lanturilor grele

Substante azotate neproteice ale plasmei:

3
  Ureea
 Creatina
 Creatinina
 Acidul uric
 Acizii aminati

 Ureea

NH3 → produs toxic

→ concentratie < 20 μg/dl
→ in sange este fixat de acidul glutamic → glutamina

Rinichi – glutamina, sub actiunea glutaminazei → acidul glutamic + NH3

Ficat (exclusiv) are loc formarea de uree

CO2 + NH3 → uree (prin intermediul ciclului Krebs si Henselheit, la care participa ornitina,
citrulina, arginina)

Un regim alimentar echilibrat determina o excretie de uree de 15 – 40 g/ 24 h

Valori normale: sange → 20 – 46 mg/dl

 Creatina

- alta forma de eliminare a produsilor azotati

- este sintetizata in ficat si rinichi din aa, doar o mica cantitate este eliminata prin urina
- cea mai mare parte este captata de muschi, fosforilata si transformata in creatinina

Valori normale:
sange: 0,2 – 0,8 mg/dl
urina 0 – 50 mg in 24 h

Valori crescute – indicator fidel al leziunilor musculare (amiotrofie, distrofie musculara)

 Creatinina

- produs al catabolismului muscular

- este crescut ain insuficienta renala cronica
- semn precoce de retentie azotata
- nu depinde de cantitatea de proteine din regimul alimentar
- este reprezentativa pt toata masa musculara

Valori normale:
sange: 0,7 – 1,4 mg/dl
urina: 1 – 2 g/24 h
 Acidul uric
4
- sange: 2,5 – 7 mg/dl
- urina 500-800 mg/24 h
- digestiv 200 mg

 Acizii aminati

- sunt o forma de transport a proteinelor prin sange, alaturi de polipeptide si proteinele plasmatice
- in sange, sunt degradati prin
Dezaminare: pierde o grupare aminica
Rezulta cetoacizi si amoniac
Transaminare: cu ajutorul transaminazelor
O grupare aminica pleaca de la un aa si se duce la un cetoacid → aa specific

Tulburarile acizilor aminati:

 Hiperaminoacidemia
 Hipoaminoacidemia

 Hiperaminoacidemia
Se produce in:
- aport alimentar crescut hiperproteic
- distrugeri tisulare mari
- eliminari reduse
- incapacitatea de sinteza proteica a ficatului (sindrom hepatopriv)

Stari patologice insotite de hiperaminoacidemie: insuficienta hepatica, stari de soc, stari febrile, sindrom
posttraumatic, post radioterapie, leucemii

 Hipoaminoacidemia
- sindromuri nefrotice, stari grave de denutritie, malabsorbtie

Hiperfenilalaninemia
- determinata de reducerea activitatii fenilalanin-hidroxilazei (enzima ce transforma fenilalanina in
tirozina)
- este o boala ereditara, cu transmitere autosomal recesiva
Frecventa: 1 la 10.000 de nou-nascuti
Clinic: retard-psihointelectual
Biologic: urina – cant crescuta de acid fenilpiruvic

Aminoacidurii
A – de cauza renala
 Prin cresterea filtratului glomerular (glomerulonefrite)
 Secundar: in intoxicatii cu Pb, Hg, tetraciclina, salicilati
 Primar: prin defect de reabsorbtie tisulara
Cistinuria, Cistinoza, Sindromul Fanconi, Boala Hurtnup
B – de cauza extrarenala (functiile renale sunt normale)

5
Secundar: boli hepatice cronice, hepatite cronice, boli consumptive, leziuni tisulare intinse
Prin enzimopatii ereditare: fenilcetonuria

Cistinuria
- tulburare ereditara a transportului tubular proximal a cistinei, lizinei, ornitinei si argininei.
Ca urmare se va produce o eliminare crescuta cu tendinta de formare de calculi

Cistinoza
- defect ereditar (autosomal recesiv) de metabolism (dezaminare) a cistinei
- se depune in ficat, splina, rinichi, cornee, conjunctiva

Clinic:
Poliurie, polidipsie, fen de rahitism, incetinirea cresterii

Biologic:
Proteinurie, aminoacidurie, glucozurie, fosfaturie, hipofosfatemie, acidoza metabolica, hipopotasemie.

Nefrita interstitiala evolueaza spre IRC (insuficienta renala cronica)

Solutia: transplant renal

Sindromul Fanconi
- simultan: hiperaminoacidurie + glucozurie + hiperfosfatemie
- boala asociata rahitism sau osteomalacie, cu cistinoza
- apare in primii ani de viata

Boala Hurtnup
- se caracterizeaza prin eliminarea crescuta de triptofan in urina
- administrarea de vitamina PP amelioreaza boala

Clinic:
Leziuni nervoase severe, nistagmus

Hiperuricemii

 Hiperuricemia primara la adult

a) Cu excretie normala de acid uric (70-80% din gutele primare)

b) Cu excretie crescuta de acid uric (20-25% din gutele primare)

 Hiperuricemia primara la copil

a) Sindromul Lesch-Nyhan (encefalopatia cu automutilare)

- maladie genetica legata de sex in care HGPT (hipoxantin-fosforiboxil-transferaza) este
insuficineta sau absenta

b) Maladia von Gierke

6
 - hiperuricemie + glicogenoza tip I

Biologic:
- acid uric crescut cu eliminare scazuta
- depozite excesive de glicogen, lipide
- hipoglicemie

 Hiperuricemia secundara (dobandita)

a) Hemopatiile (sdr mieloproliferative, leucemii, mielom)

b) Nefropatii cronice
c) Hipertensiune arteriala severa
d) Medicatie hiperuricemianta (antimitotice, androgeni, radioterapie)
e) Postul prelungit din obezitate
f) Regim alimentar hiperproteic (carne)
g) Alte afectiuni: hiperparatiroidism, sarcoidoza, psoriazis

Hipouricemii

- in afectiuni parenchimatoase, hepatice (sinteza scazuta)

- dupa administrarea unor medicamente: Probenecid, Allupurinol, substante de contrast iodate

7
 ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC
Reactiile enzimatice si implicit procesele biologice depind in mare msura de concentratia ionilor de
hidrogen din mediu.

Conform B. si L.: acidul – H+ si baza + H+

Acizii – produsi continuu de organism in timp.....................
In 24 h – 20.000 nmol ac carbonic si 80 nmol ac nevolatili

Concentratia [H] = 7,35 – 7,45 lichide extracelulare

6,9 - intracelular

Mentinerea constanta a pH este realizat prin 3 mecanisme functionale

1. Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemul tampon

2. Eliminarea pulmonara a CO2
3. Eliminarea renala a excesului de acizi si baze

1. Neutralizarea acizilor si bazelor de catre sistemul tampon

Acizi puternici prodc multi H+, pe cand acizii slabi produc putini H+
Sarea unui acid slab elibereaza multe baze

Procesul de tamponare: consta in inlocuirea unui acid puternic de catre unul slab, mentinand constant
concentratia ionilor de H+.
Sistemul tampon: amestecul in solutie a 2 substante cu actiuni complementare (unul se opune cresterii
pH, altul scaderii pH)
Sistemele tampon din organism:
A. Sistemul acid carbonic – bicarbonat
B. Sistemul fosfatilor
C. Sistemul hemoglobinei
D. Sistemul proteinelor

A. Sistemul acid carbonic –

bicarbonat
pH normal raport bicarbonat / acid carbonic = 20/1

Cresterea numitorului sau scaderea numaratorului – raport < 7,35 → ACIDOZA

ACIDOZA produsa prin cresterea acidului carbonic = ACIDOZA RESPIRATORIE
ACIDOZA produsa prin scaderea bcarbonatului = ACIDOZA METABOLICA

Scaderea numitorului sau cresterea numaratorului – raport > 7,45 → ALCALOZA

ALCALOZA produsa prin scaderea acidului carbonic = ALCALOZA RESPIRATORIE
ALCALOZA produsa prin cresterea bicarbonatului = ALCALOZA METABOLICA

8
 B. Sistemul fosfatilor
Alcatuit din 2 saruri: fosfat monohidrogenat (componenta bazica) si fosfat dehidrogenat
(componenta acida)
La pH 7,35 – 7,45 componenta bazica – de 5 ori mai mare decat cea acida

C. Sistemul hemoglobinei
2 sisteme: hemolobina acida – hemoglobinat de K
oxihemoglobina – oxihemoglobiat de K

D. Sistemul proteic
Proteine anioni (componenta acida) actioneaza la pH slab
Proteine in combinatii cu cationi metalelor alkaline (Na, K) (componenta bazica)

Rolul eritrocitelor si al plamanilor:

200 mg CO2.min se elimina prin plamani
Transportul CO2 prin sange se face:
- o mica cantitate dizolvata sub forma de acid carbonic
- combinat cu proteinele (in special hemoglobina)
- sub forma de bicarbonati in combinatii cu cationii Na si K
Eritrocitele au rol esential datorita continutului in anhidraza carbonica si in hemoglobina
La nivelul tesuturilor pCO2 = 46 mmHg (reactie deplasata spre forma de acid)
La nivelul plamanilor pCO2 = 40 mmHg (reactie deviata spre eliberarea de CO2)
Dioxidul de carbon difuzeaza apoi in alveole.

Rolul rinichiului
- indeparteaza H+ proveniti din acizii nevolatili.
- aa sulfurati ce dau nastere la ac sulfuric
- fosfolipidele si fosfoproteinele ce dau nastere la acid fosforic
- nucleoproteinele dau nastere la ac uric
100 mg proteina → 60 mEgv ioni H+ nevolatili

Mecanismele renale implicate in reglarea eliminarii H+

a) Secretia de H+ LA NIVELUL tubului proximal
b) Acidifierea urinii prin sistemul tampon de fosfati
c) Producerea de amoniac
d) Excretia de bicarbonati
pH-ul urinii – slab acid : 4,8 – 7,4
daca pH < 4,5 → acidoza
daca pH > 8 → alcaloza
9
pH = logaritm cu semn schimbat din concentratia ionilor de H+ sau activitatea ionilor de H+ in solutie.
ACIDOZE METABOLICE - in care este implicat bicarbonatul
+
(cresc ionii H sau nu se elimina si atunci organisml fabrica mai multi bicarbonati)

Se produc prin:

1)Hiperproductia de acid lactic si acid cetonic

2)Pierderea de baze tampon pe cale digestiva sau renala
3)Scaderea eliminarii renale de acizi

1)Hiperproductia sau aport exagerat exogen de acizi lactic si

cetonic
a. Cetoacidoze diabetice

b. Cetoacidoze nediabetice

Fiziologice Patologice
post prelungit cetoacidoza alcoolica
regim hipoglucidic, hiperlipidic varsaturi acetonemice ale copilului
efort varsaturi incoercibile
cetoacidoza nou-nascut infectii severe
hipertiroidism

c. Acidoza lactica

cu hipoxie tisulara evidenta fara hipoxie tisulara evidenta

ac lactic/ac piruvic → > 10/1
- agresiuni acute insotite de soc
(septic, posttraumatic)
- anemie severa
- insuficienta cardiaca grava
ac lactic/ac piruvic → < 10/1
- diabet zaharat
- leucemii
- hepatopatii acute, ciroze hepatice
- insuficienta renala
- intoxicatii medicamente, alcool
- acidoza lactica esentiala

d. Intoxicatia cu substante acide

- salicilati, metanol
- etilenglicol, HCl,
- clorura de amoniu

Clinic:
- tulburari vizuale (metanol)
- cristalurie cu oxalat de Ca (etilenglicol)
10
 2)Pierderea de baze tampon pe cale digestiva sau renala
Prin:
- diaree
- renal – acidoze tubulare:
- acizoda tubulara distala tip I = afectarea secretiei acide distale
- acidoza tubulara proximala tip II = pierdere de bicarbonat prin urina
– acidoze tisulare
- primare = ereditare
- secundare (toxice, metabolice, imunologice)

3)Scaderea eliminarii renale de acizi

- prin reducerea nr de nefroni activi – acidoza metabolica modesta hipercloremica
- in pielonefrite cronice – capacitatea tubului de a elimina H+ este alterata

Clinic:
- colaps vascular (specific acidozei lactice)
- mirosul expirului - acetona DR
- uree inf renala cronica
- alcool: intoxicatie alcoolica

Biologic:
- glucozurie, cetonurie, glicemie, uree, ionigrama

Se calculeaza deficitul amonic = suma (Na + K) – (HCO3 + Cl + proteinat)

Valoarea normala = 16 mEg/L

11
ALCALOZE METABOLICE
(creste bicarbonatul > 50mEg/L)

Cauze
a. Productie digestiva crescuta de bicarbonat in varsaturi repetate sau aspiratie gastrica

sinteza endogena crescuta la nivelul stomacului si rinichiului

CO2 + H2O → H2CO3 → H+ + HCO3

H+ - in lumenul gastric HCl

- se elimina prin rinichi – saruri NH4
paralel in sange se reabsoarbe HCO3 (bicarbonatul)

daca H+ scade, cresc eliminarile acide → HCO3 ↑ → alcaloza metabolica

b. Productia renala crescuta de bicarbonat

- exces de mineralocorticoizi
- ester de glucocorticoizi
- endogen – in sindromul Bartter si Cushing
- exogen – cortizoni sau ACTH
Factori care cresc reabsorbtia renala de bicarbonat
- cresterea pCO2
- hiperpotasemie, hipoCl
- exces de mineralocorticoizi
- depletia de volum

c. Aport excesiv de substante alcaline

- exogen – consum crescut de baze – intravenos – bicarbonat

– buvabil – consum lapte si subst antiulceroase
(care poate fi baut)

12
ACIDOZA RESPIRATORIE
- consecinta ventilatiei alveolare scazuta
creste ac carbonic si se acumuleaza CO2 in sange
- la cresterea CO2 →dubleaza ventilatia
- o crestere marcata determina interventia rapida a sistemului tampon intra si extracelular prin cresterea
concentratiei de bicarbonatplasmatic si astfel limiteaza scaderea pH-ului sangvin
- daca hipercapnia (exces de bioxid de carbon în sânge) persista, creste bicarbonatul ca urmare a stimularii renale ce
realizeaza absorbtia crescuta a bicarbonatului.

Se intalneste in: hiperventilatii pulmonare

- scade ventilatia, max < 40%
- creste spatiul mort functional si a volumului reziduual
- creste rezistenta pulmonara la flux

Cauze:
1. In poli pulmonare: bronhopneumonii, boli pulmonare obstructive
2. Boli ale cutiei toracice: citoscolioza, spondiloza ankilozanta, obezitate
3. Alterarea mecanismului central de control respirator: hipoventilatie primara, supradozare de
narcotice, encefalita, traumatisme craniene

Clinic:
- alterarea starii de constienta → ??? obnubitate ??? → coma

Biologic:
- creste pCO2, bicarbonatului
- sc pH, hipopotasemia, hipoCl, hipoxemie (pCO2 < 80 mmHg)

13
ALCALOZA RESPIRATORIE
Scade pCO2 < 35 Hg → creste pH > 7,45

Alcaloze respiratorii
 Fiziologice
- la inatime
 Patologice
- in hipoxia acuta, pneumonie, astm, edem pulmonar acut, hipoxie cronica, fibroza pulmonara,
malformatiie de cord cianogene (cine locuieste la altitudine)
- stimularea centrilor respiratori – febra, intoxicatii cu salicilati
- efort fizic
- ciroza hepatica
- stari septice cu bacili gram negativi
- ventilatie mecanica excesiva
(exces de bioxid de carbon în sânge)
Compensarea hipocapniei primare: 2 etape
- in perioada acuta – scaderea bicarbonatului se datoreaza eliberarii de H+ din tampoanele celulare si
plasmatice care vor conserva bicarbonatul plasmatic
- in perioada cronica – scade si mai mult datorita eliminarii crescte de bicarbonat prin urina.

In compensarea alcalozei respiratorii – rol important – hiperproductia tisulara de acid lactic

Clinic:
- parestezii
- semne cardio-vasculare, palpitatii
- manifestari nervoase – cefalee, anxietate, astenie, greata, coma

VALORI NORMALE ALE PARAMETRILOR ACIDO-BAZICI

valori adult copii peste 1 an copii sub 1 an
pH actual 7,35 – 7,40 7,40 ± 0,04 7,40 ± 0,04
pH standard 7,35 – 7,40 7,40 ± 0,04 7,40 ± 0,04
pCO2 mmHg 40 40 ± 6 34 ± 4
bicarbonat standard mEg/L 20 – 24 24 ± 2 21 ± 3
baze tampon mEg/L 40 – 50 48 ± 4 44 ± 4
baze exces mEg/L - 2 la + 2 0 ± 2,5 - 4 la -2
baze tampon ......... mEg/L 40 – 50 48 ± 4 44 ± 4
bicarbonat actual mEg/L 20 – 24 24 ± 2 21 ± 3
CO2 – total mEg/L 24 – 27 25 ± 2 22 ± 2

14