Sunteți pe pagina 1din 45

In populatia de

peste 40 de ani,
acestia cuprind
40%, iar in
populatia de 55-
0 de ani numarul lor
creste la 50-0%. !um
stresul este
un "actor
"avorizant al
instalarii #$A, iar
astazi este "oarte
crescut pentru
intreaga
populatie, am vrut
ca abordand
acest subiect sa
invat cat mai
multe despre
aceasta
a"ectiune si
despre importanta
unei vieti
echilibrate mai
ales sa le pot transmite
si
celorlalti aceste
in"ormatii, in
special celor
predispusi sa "aca
#$A.
#ipertensiunea
arteriala &#$A'
reprezinta o
crestere a
valorilor tensiunii
arteriale peste
limita normala,
bazata pe media
intre cel putin
( determinari
realizate
in doua sau mai
multe vizite dupa
screeningul initial.
)alorile normale
ale tensiunii
arteriale au "ost
stabilite de catre
"oruri
internationale* $A
+ 100
mm#g,
interpretate /n
raport cu vrsta,
seul si greutatea, iar
tensiunea arteriala
optima "ara
risc cardiovascular
este +1(00
mm#g.
2rezen3a /n
"amilie a #$A, ct
i dorin3a de a
cunoate mai multe
lucruri despre
boal pentru a
putea acorda
primul a6utor /n
"olosul celui de
lng mine m-a
determinat s aleg
aceast tem a
lucrrii de diplom.
7e cunoate c
organismul
realizeaz un tot
unitar cu mediul
/ncon6urtor prin
intermediul 78!.
9n condi3ii
normale de
adaptare, /ntre
organism i mediu
se stabilete o stare
de echilibru biologic
care se poate
aprecia subiectiv
i obiectiv prin starea
de sntate.
:nii "actori de
mediu &intern,
etern' pot perturba
aceast stare de
echilibru,
a6ungndu-se ast"el
la starea de boal
o anumit boal pe
care, prin "elul ei
de
mani"estare o
putem identi"ica si
care are o
anumit cauz.
$rebuie s re3inem
totui
c aceeai boal se
mani"est /n mod
di"erit de la un
organism la altul,
deoarece
"iecare organism
reac3ioneaz /ntr-
un mod particular,
propriu, numai lui, la
aceeai
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Introducere: Infarcturile și accidentele vasculare cerebrale cauzate de tensiune


sunt cauza a aproape 70% din toate decesele din lume. Șapte din zece persoane
mor din cauza obstrucției arterelor inimii sau creierului. Practic, în toate cazurile,
cauza unui sfârșit atât de teribil este una singură – salturile de tensiune din cauza
hipertensiunii. ”Ucigașul tăcut”, cum a fost supranumită boala de către
cardiologi, curmă anual milioane de vieți.
Hipertensiunea arteriala este un sindrom clinic determinat de cresterea de
durata a valorilor tensiunii arteriale (TA) sistolice si / sau diastolice. Dupa OMS,
valorile normale ale TA sunt mai mici de 140 mm Hg, iar valorile TA diastolice
sunt mai mici decat 90 mm Hg.

Sunt incadrati in categoria hipertensivilor bolnavii cu TA sistolica egala sau mai


mare de 160 mm Hg si/ sau TA diastolica mai mare sau egala cu 95 mm Hg.
Persoanele cu valori cuprinse intre 140-160 mm Hg pentru TAS si 90-95 mm Hg
pentru TAD, constituie grupul cu HTA de granita.

După valoarea tensiunii arteriale sistolice si diastolice exista trei tipuri de HTA:


- hipertensiune arteriala sistolica cu TAS egala sau mai mare de 160 mm Hg si cu
TAD normala;
- hipertensiune arteriala diastolica in care valorile TAS sunt normale si valorile
TAD crescute;
- hipertensiune arteriala sistolodiastolica, cu ambele valori tensionale crescute.

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că bolile cardio-vasculare sunt lideri
mondiali între toate bolile, după numărul de vieți pe care îl curmă. Astfel tensiunea
înaltă (hipertensiunea) este cauza principală a tuturor infarcturilor și atacurilor
vasculare cerebrale, care sunt trecute în contul bolilor cardio-vasculare.
Bineînțeles, alte boli, la fel, exercită presiune asupra organizmului, dar anume
hipertensiunea. și oscilațiile de tensiune provocate de ea, sunt acel mecanism de
declanșare, care trimit omul pe lumea cealaltă.

Dacă e să vorbim despre valori concrete, atunci, aproximativ în 77-78% de


decese ”din cauze naturale”, au anume hipertensiunea drept cauză. În cifre
absolute, aceasta înseamnă în jur de 1,54 milioane de decese în anul 2019 și 1,49
milioane în 2015 . Adică cifrele sunt cu adevărat enorme și înfricoșătoare. Până de
curând nu bănuia nimeni despre dimensiunile dezastrului, deoarece nu era încă
efectuat un calcul statistic și o analiză detaliată. 

Salturile de tensiune provoacă de fiecare dată suprasolicitări enorme ale


mușchiului cardiac, iar acestea, mai devreme sau mai târziu, se termină cu oprirea
definitivă a inimii. Altfel spus, de fiecare dată tensiunea mărită duce la
suprasolicitări de 10-20 de ori. Dacă e să discutăm despre finalul evoluției bolii,
atunci hipertensiunea duce la unul și același final – la moarte. Oricum, dacă e
să o evidențiem anume pe ea ca factor-cheie al decesului uman, atunci aceasta se
întâmplă în 89% de cazuri. Adică, în 89% de cazuri hipertensiunea finalizează cu
infactul sau atacul vascular cerebral al persoanei și cu moartea acesteia. Și dacă,20-
30 de ani în urmă bolnavii cu această diagnoză aveau o șansă să triască încă 10-20
de ani, acum aproximativ 2/3 (două treimi) din pacienți mor în decursul
primilor cinci ani de evoluție a bolii.

În deosebi. este îngrozitor faptul că o mulțime de oameni nu bănuiesc, în


general, că au hipertensiune. Și ei pierd posibilitatea de a mai remedia ceva,
condamnându-se astfel pur și simplu la moarte.

Iată simptomele, după care se poate stabili dacă cineva are hipertensiune:

Durere de cap
Ritm cardiac întețit
Puncte negre în fața ochilor (musculițe)
Apatie, iritabilitate, somnolență
Privire încețoșată
Transpirație
Oboseală cronică
Umflare a feței
Amorțire și tremor al degetelor
Chiar și un singur simptom trebuie să vă facă atenți. Iar dacă sunt două, nici nu
vă mai îndoiți – aveți hipertensiune. Apropo, conform statisticii Ministerului
Sănătății, 67% de hipertensivi nici nu bănuiesc că sunt bolnavi.

Mai întâi de toate trebuie să conștientizăm, că merită să renunțăm la o mulțime de


obiceiuri dăunătoare, în special la fumat și alcool. Acestea doar agravează situația
în cazul hipertensiunii arteriale. Următorul lucru – tensiunea poate fi și trebuie
scăzută, alfel nu-i posibil. Dar asta nu va trata în nici un fel însăși boala. Mai mult,
dacă vom exagera cu medicamentele și vom avea o scădere bruscă de tensiune,
aceasta din urmă poate provoca o reacție extrem de negativă a organizmului, și
poate duce la același infarct. Asta,pe lângă faptul că pastilele dau o presiune foarte
mare asupra ficatului.

Clasificare:

Etiologic, deosebim doua mari grupe de HTA:

I.HTA primara sau esentiala (boala hipertensiva), care reprezinta 95% din cazuri.
In geneza hipertensiunii arteriale esentiale sunt implicati factori genetici (rasa,
antecedente familiale), factori de mediu, obezitatea, consumul de alcool, consumul
excesiv de sare etc.

II. HTA secundara sau simptomatica, in care cauza HTA este cunoscuta:

II.1. HTA de cauze renale:


a) HTA in nefropatii: glomerulonefrita acuta si cronica, periarterita nodoasa, lupus
eritematos diseminat, nefropatia diabetica, rinichiul polichistic, pielonefrita
cronica;
b) HTA in rinichiul mic unilateral
c) HTA in afectiuni obstructive ale arterei renale
II.2. HTA endocrina: feocromocitom, boala Cushing, menopauza
II.3. Boli ale sistemului nervos central: tumori si traumatisme cerebrale
II.4. HTA de origine cardiovasculara: coarctatia aortei
II.5. HTA de alte cauze: toxemia gravidica.

In evolutia sa, HTA poate determina, intr-o perioada scurta de timp, afectarea
organica si functionala severa a diferitelor organe (HTA “maligna”) sau aceasta
afectare poate fi lenta, pe o durata lunga de timp (HTA “benigna”).
Cand valorile tensionale depasesc normalul in mod durabil, vorbim de “HTA
permanenta”; daca pe un fond de TA normala se suprapun cresteri moderate, cu
durata de zile sau saptamani, vorbim de “HTA labila, oscilanta sau
tranzitorie”; in sfarsit cand cresterile tensionale sunt mari, sub forma unor crize de
scurta durata, vorbim de “HTA paroxistica”.

Simptomatologie

Cefaleea are un caracter pulsatil, matinal, care cedeaza peste zi, cu topografie in


special occipitala;
Ametelile, prezente mai ales la schimbarea pozitiei, au, in unele cazuri, caracter de
vertij, insotite de greturi, varsaturi si zgomote anormale in urechi;
Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata), diplopie
(vedere dubla), hemianopsie (vedere pe jumatate de camp vizual), amauroza
(scaderea marcata a acuitatii vizuale) sau chiar cecitate trecatoare (pierderea
vederii).
Epistaxisul este frecvent intalnit.
Examenul cordului si al altor aparate depinde de stadiul HTA.

Stadiul evolutiv al HTA


Conform OMS, evolutia HTA se face in trei stadii, pentru precizarea carora un rol
insemnat revine examenului fundului de ochi (FO).
Stadiul I: 

a) subiectiv: lipsa simptomelor sau cefalee, ameteli, insomnie, palpitatii


b) obiectiv: cresteri moderate si periodice ale valorilor tensionale; FO de gradul I;
examenul obiectiv al cordului este normal; ecg, examenul radiologic si cel al
functiilor renale sunt normale.
Stadiul II: 

a) subiectiv: simptome nervoase ( cefalee, ameteli, tulburari vizuale), cardiace


(palpitatii, jena precordiala, dispnee de efort), uneori fenomene de “encefalopatie
hipertensiva” (cefalee intensa, greturi, varsaturi, stare de neliniste si convulsii
tonico-clonice), accidente vasculare cerebrale tranzitorii (prin spasm) sau definitive
(prin hemoragie sau tromboza); 

b) obiectiv: valorile tensionale sunt, constant, crescute, examenul cordului arata


soculapexian amplu, deplasat in jos si lateral, accentuarea zgomotului II la aorta;
FO prezinta modificari de gradul II; pe ecg se observa hipertrofie de ventricul
stang de diferite grade; examenul radiologic = dilatarea ventriculului stang si
uneori chiar a aortei ascendente; functia renala este, in general, normala.
Stadiul III:

1) sunt interesate majoritatea organelor: a) creier – accidente vasculare cerebrale


“minore” (pareze si afazii trecatoare) sau “majore” (leziuni in focar, definitive); b)
cord – insuficienta ventriculara stanga acuta (astm cardiac, EPA), cardiopatie
ischemica (angina pectorala, infarct miocardic); c) rinichi – insuficienta renala;

2) FO de gradul III
3) modificarile ecg si radiologice din stadiul precedent sunt mai avansate
4) probele functionale renale sunt alterate
Complicatiile HTA vizeaza cele trei organe “tinta”: 

1) cordul – IC stanga (astm cardiac, EPA) sau globala si variate manifestari ale
cardiopatiei “hipertensive” (angina pectorala, infarctul de miocard, tulburarile de
ritm);
2) creierul – hemoragie si tromboza cerebrala, encefalopatie hipertensiva
3) rinichiul – insuficienta renala cronica, in stadiul final al HTA.
Tratamentul HTA
1. Tratamentul nonfarmacologic
- cura de slabire – efectul apare dupa o pierdere in greutate de cel putin 4 kg
- restrictia ingestiei de sodiu (sare) – dieta zilnica a hipertensivului trebuie sa
contina sub 4 gr de sodium; se recomanda consumul de alimente proaspete in locul
celor conservate, eliminarea sari la gatit, evitarea apei minerale, a bicarbonatilor, a
aamplificatorilor de gust tip Vegeta
- restrictia ingestiei de grasimi saturate si de glucide
- limitarea consumului de alcool – sub 25 gr / zi
- efortul fizic de tip isotonic – mers, alergare usoara, ciclism sau inot
- modificarea stilului de viata

2. Drogurile antihipertensive
-diureticele – tiazide (nefrix), derivati de tiazide (indapamid), diuretice de ansa
(furosemid, bumetanid), agenti economizatori de potasiu (spironolactona, amilorid)
- betablocante adrenergice – propranolol, atenolol, metoprolol
- blocanti ai canalelor de calciu – nifedipin, amlodipin, nicardipin, diltiazem,
verapamil
- inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) – enalapril, captopril,
lisinopril, perindopril, quinapril, ramipril
- inhibitorii receptorilor de angiotensina II – sartani (losartan, valsartan,
telmisartan)
- medicamente vasodilatatoare directe – hidralazina, minoxidilul
Obiectivul major al tratamentului antihipertensiv este reducerea valorilor
tensionale la un nivel care minimalizeaza riscul cardiovascular al bolii.
Pacientul trebuie sa fie constient ca tratamentul HTA este zilnic, permanent si
extins pe durata intregii vieti; tratamentul nu trebuie interrupt atunci cand TA a
revenit la normal, eventual se poate reduce doza.
Ideala este monoterapia, dar pentru un efect bun se prefera asocieri de
medicamente, de tipul: indapamida cu IECA, indapamida + sartani, indapamid cu
betablocante, indapamid + blocanti de calciu, etc.

Urgentele hipertensive
 encefalopatie hipertensiva
 HTA +IVS ( insuficienta ventriculara stanga)
 HTA +IMA (infarct miocardic acut)
 HTA +disectie de aorta
 HTA severa cu hemoragie subarahnoidiana sau cu AVC
cerebrovascular
 criza hipertensiva asociata cu feocromocitomul
 crize hipertensive dupa amfetamine, LSH, cocaina, LSD
 preeclampsia sau eclampsia

Asistentul
medical trebuie
sa se aproprie si
sa-i cunoasca mai
bine pe
bene"iciarii
ingri6irilor, sa
o"ere ingri6iri
mai bune,
individualizate,
complete si
continue. <oala
este ruperea
echilibrului
armoniei, care se
traduce prin
su"erinta
"izica, psihica, o
di"icultate sau o
inadaptare la o
situatie noua,
provizorie sau
de"initiva.=elatia
asistent medical -
pacient va "i de
acceptare
reciproca, o
atitudine de
respect, caldura si
intelegere
empatica "ata de
pacient.
!ompetentele
pro"esionale
necesare
asistentului
medical in
vederea ingri6irii
pacientului cu
hipertensiune arteriala
sunt*
1. :rmarirea si
notarea in "oaia
de observatie a
"unctiilor vitale si
vegetative.
(. !unoasterea si
aplicarea
regimurilor
dietetice in
di"erite boli.
. :tilizarea
rezultatelor evaluarii
pentru identi"icarea
prioritatilor in
ingri6irea
pacientului si
elaborarea unui
plan de ingri6ire .
4. !unoasterea
stilului de viata, a
conditiilor de trai
si de munca, a
e"ectelor
asupra starii de
sanatate.
5. Asigurarea
mediului adecvat
odihnei si
supravegherea
bolnavului.
. !unoasterea
metodelor de
administrare a
medicamentelor.
>. Acordarea de
ingri6iri pentru
prevenirea
complicatiilor in
di"erite a"ectiuni.
. !unoasterea
pregatirii bolnavilor si
a materialelor necesare
pentru recoltari
de produse
biologice,patologic
e, eplorari
"unctionale, eamen
radiologic etc.
?. Acordarea de
ingri6iri in situatii
de urgenta.
Asistentul
medical trebuie
sa se aproprie si
sa-i cunoasca mai
bine pe
bene"iciarii
ingri6irilor, sa
o"ere ingri6iri
mai bune,
individualizate,
complete si
continue. <oala
este ruperea
echilibrului
armoniei, care se
traduce prin
su"erinta
"izica, psihica, o
di"icultate sau o
inadaptare la o
situatie noua,
provizorie sau
de"initiva.=elatia
asistent medical -
pacient va "i de
acceptare
reciproca, o
atitudine de
respect, caldura si
intelegere
empatica "ata de
pacient.
!ompetentele
pro"esionale
necesare
asistentului
medical in
vederea ingri6irii
pacientului cu
hipertensiune arteriala
sunt*
1. :rmarirea si
notarea in "oaia
de observatie a
"unctiilor vitale si
vegetative.
(. !unoasterea si
aplicarea
regimurilor
dietetice in
di"erite boli.
. :tilizarea
rezultatelor evaluarii
pentru identi"icarea
prioritatilor in
ingri6irea
pacientului si
elaborarea unui plan de
ingri6ire .
4. !unoasterea
stilului de viata, a
conditiilor de trai
si de munca, a
e"ectelor
asupra starii de
sanatate.
5. Asigurarea
mediului adecvat
odihnei si
supravegherea
bolnavului.
. !unoasterea
metodelor de
administrare a
medicamentelor.
>. Acordarea de
ingri6iri pentru
prevenirea
complicatiilor in
di"erite a"ectiuni.
. !unoasterea
pregatirii bolnavilor si
a materialelor necesare
pentru recoltari
de produse
biologice,patologic
e, eplorari
"unctionale, eamen
radiologic etc.
?. Acordarea de
ingri6iri in situatii
de urgenta.
Asistentul
medical trebuie
sa se aproprie si
sa-i cunoasca mai
bine pe
bene"iciarii
ingri6irilor, sa
o"ere ingri6iri
mai bune,
individualizate,
complete si
continue. <oala
este ruperea
echilibrului
armoniei, care se
traduce prin
su"erinta
"izica, psihica, o
di"icultate sau o
inadaptare la o
situatie noua,
provizorie sau
de"initiva.=elatia
asistent medical -
pacient va "i de
acceptare
reciproca, o
atitudine de
respect, caldura si
intelegere
empatica "ata de
pacient.
!ompetentele
pro"esionale
necesare
asistentului
medical in
vederea ingri6irii
pacientului cu
hipertensiune arteriala
sunt*
1. :rmarirea si
notarea in "oaia
de observatie a
"unctiilor vitale si
vegetative.
(. !unoasterea si
aplicarea
regimurilor
dietetice in
di"erite boli.
. :tilizarea
rezultatelor
evaluarii pentru
identi"icarea
prioritatilor in
ingri6irea
pacientului si
elaborarea unui plan de
ingri6ire .
4. !unoasterea
stilului de viata, a
conditiilor de trai
si de munca, a
e"ectelor
asupra starii de
sanatate.
5. Asigurarea
mediului adecvat
odihnei si
supravegherea
bolnavului.
. !unoasterea
metodelor de
administrare a
medicamentelor.
>. Acordarea de
ingri6iri pentru
prevenirea
complicatiilor in
di"erite a"ectiuni.
. !unoasterea
pregatirii bolnavilor si
a materialelor necesare
pentru recoltari
de produse
biologice,patologic
e, eplorari
"unctionale, eamen
radiologic etc.
?. Acordarea de
ingri6iri in situatii
de urgenta.
Plan Nursing
1.Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata este afectată
2.Problema este-hipertensiune arterial, puls tahicardic, dispnee Kusmaull,
3.Manifestări de dependență-crestera tensiunii arteriale, puls accelerat, dispnee
caracterizată printr-oinspirație lungă, urmată de o explicație forțată si apnee.
4.Surse de dificultate -stres psihic, fumatul, obezitatea, ingestia excesivă de
Na, vasoconstructie, efect secundar al unei afectiuni endocrine, renale,
neurologice, tulburarile functiei cardiac, modificari vasculare.
5. Diagnostic nursing - pacient cutulburări circulatorii și respiratorii
6. Obiective - pacientul să aibă o circulație adecvată și respirație normal
7. Intervențiile asistentei medicale:
a. AUTONOME - repaus în pat, amplasează pacientul într-un salon cu
temperatură optimă, îl pregătesc în vederea asigurării tehnicilor de îngrijire, il
pregătesc fizic și psihic în vederea recoltării analizelor de laborator, învăț pacientul
să evite schimbările bruște de temperatură, informez aparținătorii asupra stării de
sănătate a pacientului și îi invăț să nu-i aducă vești care îl pot neliniști
b. DELEGATE - monitorizez funcțiile vitale și le notez în foaia de observație, îi
explic acestuia necesitatea tehnicii efectuării EKG, îi asigur o poziție adecvată
efectuării EKG, ajut pacientul să se dezbrace, execut tehnica, iar rezultatul îl atașez
la foaia deobservație
8. Evaluare - în urma îngrijirilor acordate și a tratamentului acordat,tensiunea
arteriala scade în limite normale, iar respirația se normalizează.