DEFICIENȚA VIZUALĂ

În etiologia deficiențelor vizuale pot fi incriminate două categorii de factori cauzali

:direcți, (diferite lezări și disfuncții ale analizatorului vizual, )și indirecți: ( alte
afecțiuni care la rândul lor determină disfuncții ale analizatorului vizual precum și
factori de natură socială , psihologică, educațională).

În funcție de momentul în care acționează , cauzele se clasifică în : ereditare,

prenatale, perinatale, și postnatale .

În funcție de segmenul analizatorului vizual afectat , bolile care produc scăderea

vederii , se grupează în următoarele categorii(Rozorea, &Mușu ,1997,p.205):

-boli ale anexelor globului ocular( ale pleoapelor, aparatului lacrimal, orbitei și
conjunctivei)

-boli ale polului anterioral globului ocular ( boli ale sclerei,corneei uveei , pupilei,
corpului vitros și cristalinului);

-boli ale polului posterior al globului ocular ( boli ale retinei, nervului optic,
provocate de accidente ocukare, , glaucom ,et,)

O clasificare aparte a afecțiunilor care produc deficiența vizuală a fost realizată

de Ștefan (1999, , pp.32-46) , după criteriul subfuncțiilor analizatorului vizual
afectate ) , astfel:

-tulburări ale subfuncției de formare a imaginii optice,

- tulburări ale subfuncției de recepție retiniană a imaginii ,

 -tulburări ale subfuncției de transmitere a excitației nervoase

-tulburări ale subfuncției de fuziune binoculară

-afectări ale altor aspecte funcționale ale analizatorului vizual .

Principalele afecțiuni ale vederii care determină deficiențe vizuale:

1. Tulburări ale refracției oculare numite ametropii , sunt cea mai comună cauză
a deficiențelor vizuale , incluzând : miopia, hipermetropia, astigmatismul și
azinometropia .

Miopia – reprezintă un exces de refracție , presupunând formarea imaginii

optice a obiectului situat la distanță în fața retinei . Miopia e determinată de o
prea mare putere de refracție a mediilor oculare cu funcție de lentilă ( cornee sau
cristalin) sau de un diametru antero- posterior crescut al globului ocular . Există
două forme de miopie , diferite între ele prin rapiditatea progresiei și prin
gravitate .Miopia beningnă ( sau școlară) progresează lent până la 20-21 ani și nu
depășeste -10 dioprii , pe când cea malignă e foarte progresivă , e accelerată ,
ajungând și la 20, 30 dioptrii.

Hipermetropia – constă în refracție diminuată și presupune formarea imaginii

optice în spatele retinei . Cauzele sunt dimensiunea redusă a axului
anteroposterior al globului ocular sau capacitatea refrigentă scăzută a cristalinului
.

Astigmatismul -se caracterizează prin fapul că imaginea apare în mai multe

focare situate la diferite distanțe de fovee , dând naștere unei imagini deformate ,
difuze , estompate .
2. Tulburările în recepția retiniană a imaginii optice – se referă la afecțiunile
congenitale și dobândite ale retinei .Afecțiunile congenitale -sunt localizate la
nivelul maculei , iar altele debutează la periferia retinei și progresează uneori
concentric spre maculă. Retinopatiile dobândite se referă la afecțiunile vasculare ,
inflamatorii , degenerative , tumorale ,și la dezlipirea de retină.

3. Tulburările în transmiterea excitației nervoase

-fibrele nervoase ale retinei se înmănunchează în polul posterior al ochiului , în

papilă , de unde pornește nervul optic, , care are funcția de a transporta spre
scoarța cerebrală impulsul nervos purtător de informație .

4. Tulburările fuziunii binoculare – se datorează unor cauze senzoriale sau

motorii.

D e natură motorie este și strabismul paralitic , cauzat de paralizia parțială sau

totală a unuia sau mai multor mușchi oculari , fuziunea binoculară fiind grav
perturbată. Amintim aici și nistagmusul , o tulburare a motilității oculare
caracterizată prin mișcări oscilatorii involuntare ale ochiului .

5.Disfuncțiile mecanismelor corticale ale vederii – encefalopatiile pot duce la

paralizia psihică a vederii , în care e afectat reflexul de fixație .

6. Glaucomul – e o afecțiune vizuală care presupune creșterea tensiunii

intraoculare , în lipsa unui tratament producând adesea deficite vizuale
ireversibile.