Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Departamentul: Managementul resurselor naturale

Aprobat:
Șeful departamentului dr., conf. univ.
_____________A. Coronovschii

VARIANTA DE EVALUARE Nr.1

Disciplina: „Topografie II”


Facultatea: Cadastru și Drept
Specialitatea: Cadastru și OT, EDI anul 1, studii cu frecvență

1. ¤Definiți partea topografiei care se ocupă cu reprezentarea spațială a suprafeței


terestre ? ¤
¤ Geomorfologia - știință care studiază geneza și caracteristicile formelor de relief, modul
lor de grupare și răspândire pe suprafața Pământului. Pe lângă forma în sine, geomorfologii
studiază natura, componența, alcătuirea, istoria, geneza formelor suprafeței terestre și procesele
generatoare ale reliefului. ¤
¤ Modelul digital (numeric) al terenului (digital terain model) (modelul matematic al
terenului) – reprezentarea numerică a obiectelor spațiale, corespunzătoare obiectelor reprezentate
pe planurile și hărțile topografice. În prezent este foarte des aplicat la diferite lucrări. ¤
¤ Altimetria – partea topografică care se ocupă cu studiul metodelor și aparatelor de nivelment,
folosite în determinarea cotelor (altitudinilor) punctelor caracteristice ale terenului și
reprezentarea reliefului pe plan sau hartă.¤
¤ Morfologia – știință care studiază forma și structura obiectelor sau a imaginilor lor inclusiv și
a suprafeței terestre.¤

2. ¤Numiți ideile principale care stau la baza organizării lucrărilor altimetrice.¤


¤Competențele decurg din însușirea metodelor de măsurare, care sunt prezentate în aceeași
manieră ca și în capitolele anterioare, descriindu-se ordinea operațiilor, sursele de erori și de
greșeli, dar și măsurile practice care trebuie luate pentru a micșora efectul erorilor asupra
rezultatului măsurători-lor.¤
¤Aplicarea proprietății planului orizontal – totdeauna fiind perpendicular pe linia firului de
plumb¤
¤ Descrierea reliefului trenului se face prin poziționarea în înălțime a punctelor. Pentru
aceasta este necesară determinarea distanței verticale dintre puncte, denumită și cotă relativă sau
diferență de nivel. ¤
¤ Toate cele menționate, suplimentate de idea că în topografie se folosesc instrumente care
aduse în starea de lucru prin calare construiesc un plan orizontal - planul orizontal al locului.¤

3. ¤Definiți noțiunea suprafeței de nivel. ¤


¤ Suprafață unică, care, pe de-o parte trebuie să aproximeze (prin uniformizare) cât mai bine
suprafața terestră si căreia, i se cunosc dimensiunile. ¤
¤ Suprafața terestră cu toate particularitățile ei (relief, vegetație, sol, hidrografie) influențate
sau nu de către om, joacă un rol important în transformarea energiei solare în căldură, în
umezirea aerului și în transformarea maselor de aer în mișcare.¤
¤ Suprafață echipotențială, sau locul geometric al punctelor care au același potențial
gravitațional.¤
¤ Suprafață ce nu poate fi descrisă de o funcție determinată. ¤
4. ¤În ce constă nivelmentul geometric?¤
¤ Determinarea directă a diferenței de nivel a unui punct față de altul situat în apropiere, cu
ajutorul vizelor orizontale date cu instrumente de nivelment pe mirele ținute vertical în punctele
respective. Nivelmentul geometric se clasifică după precizie, după felul punctelor de stație și
după diferențele de nivel dintre punctul cunoscut și ultimul punct care trebuie ridicat niveletic.¤
¤ Lucrare care are scopul de a determina după mărimea deviației verticalei (forței de greutate )
altitudinile punctelor geoidului, iar după rezultatele nivelmentului geometric – cotele punctelor
suprafeței terestre în raport cu elipsoidul de referință.¤
¤ Procedeu de determinare a diferenței de nivel pe baza principiilor trigonometrice folosind
distanța măsurată sau redusă la orizont și unghiul de înclinație.¤
¤ Nivelment executat pe cale fotogrammetrică.¤

5. ¤ Denumirea de „cotă” în topografie are semnificația:¤


¤ unei lungimi¤
¤ unei mărimi numerice cu eroarea medie satisfăcătoare¤
¤ unei suprafețe paralele cu suprafața geoidului ¤
¤ unei distanțe măsurate pe direcția firului cu plumb ¤

6. ¤Din ce motive se impune studierea erorilor în domeniul măsurătorilor terestre?¤


¤ Pentru a aprecia rezultatelor măsurătorilor, a instrumentelor și a operatorilor, a determina
cele mai probabile (mai bune) valori pentru mărimea măsurată. ¤
¤ Necesitatea de cunoaștere a surselor de erori și a efectului lor asupra rezultatelor, a modului
în care se propagă diferite erori, luarea măsurilor adecvate pentru limitarea mărimii erorilor într-
un interval admis, conducerea lucrărilor în așa fel încât să se evite apariția greșelilor, adică a
nepotrivirilor prea mari între rezultatele măsurătorilor pentru a fi admise ¤
¤ Stabilirea condițiilor de lucru (instrument, număr de măsurători, metode), care să asigure o
precizie cerută¤
¤Toate cele menționate cu suplimentarea modului de ajustare a rezultatelor măsurătorilor în
vederea îndeplinirii anumitor condiții. ¤

7. ¤Reducerea erorilor întâmplătoare cu mărirea numărul de măsurători poate fi


examinată aplicând formula ¤
¤
∑ vi ,
m=±
√ n−1
în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate ¤
¤
m
m=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate ¤
∑ vi
m=±
√ n (n−1)
,

în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate ¤


¤ Formula
m
m2=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate ¤
8. ¤Definiți noțiunea de ridicare tahimetrică.¤
¤ Totalitatea operațiunilor de proiectare, de sistematizare, reperare și măsurare a unei
porțiuni din scoarța terestră, cum și de reprezentare a ei printr-un plan sau o hartă
topografică, respectiv prin coordonate. ¤
¤ Ridicare topografică efectuată cu tahimetrul ca de obicei la scări mari (1:500 până la 1: 5
000) și echidistanța curbelor de nivel 0,5…2,0 m. ¤
¤ Ridicare a elementelor de contur, efectuată la scările 1:500 până la 1:10 000. ¤
¤ Determinare a poziției reciproce a punctelor de detaliu ale terenurilor față de punctele rețelei
de ridicare, astfel încât pe baza acestor determinări să se poată obține planul topografic. ¤

9. ¤Care este metoda cea mai frecvent aplicată la ridicarea tahimetrică?¤


¤Metoda aliniamentelor. ¤
¤Metoda intersecțiilor însoțită de metoda coordonatelor polare.¤
¤ Ridicările tahimetrice se execută prin drumuiri cu radieri, care se aseamănă cu aceleași
metode din ridicările planimetrice, cu precizarea că în tahimetrie distanțele se măsoară indirect
sau pe cale optică. La alegerea punctelor de drumuire trebuie avut în vedere ca acestea să fie în
apropierea a cât mai multor puncte de detalii (care nu trebuie să fie mai depărtate de 50-80 m
față de punctele de drumuire). ¤
¤Metoda de poziționare prin sateliți.¤

10. ¤Determinați panta dacă este cunoscută scara 1:25000, intervalul dintre curbele de
nivel 0,573 cm, iar echidistanța curbelor de nivel - 5 m.¤
¤ 10¤
¤20¤
¤30¤
¤40¤

„_31_” martie 2020

Examinator dr., conf. univ. M. Turculeț


Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Departamentul: Managementul resurselor naturale

Aprobat:
Șeful departamentului dr., conf. univ.
_____________A. Coronovschii

VARIANTA DE EVALUARE Nr.2

Disciplina: „Topografie II”


Facultatea: Cadastru și Drept
Specialitatea: Cadastru și OT, EDI, anul 1, studii cu frecvență

¤În ce scop se studiază altimetria?¤


¤ Pentru a face posibilă cunoașterea genezei și caracteristicilor formelor de relief, modul lor de
grupare și răspândire pe suprafața Pământului.¤
¤De efectuare de măsurători terestre în pentru modelarea formelor spațiale a suprafeței terestre
și crearea posibilităților de determinare cantitativă a caracteristicilor geometrice (pantă, diferență
de nivel, expoziție, energia reliefului etc., ca posibilitate de exprimare cantitativă a ratei
proceselor ce determină variația acestei geometrii.¤
¤Pentru a determina cotele altimetrice ale punctelor caracteristice.¤
¤ Pentru examinarea zonelor suprafeței terestre unde modelul de elevație este necunoscut din
cauza lipsei datelor de intrare.¤

2. ¤Rolul reliefului în dezvoltarea agriculturii¤


¤ Suprafața terenului este o suprafața tridimensionala și ea trebuie tratată ca atare. Există o
mare diferență între comportamentul fenomenelor observate, efectul lor asupra rezultatelor din
activitatea agricolă.¤
¤ Modelele digitale de teren sunt folosite fie pentru a obține indici care descriu distribuția
spațiala a componentelor energetice si de umiditate a solului¤
¤ Modelul Digital al Terenului (MDT) sau Modelul Numeric al Terenului (MNT) reprezintă
doar o etapă în vederea realizării de prognoze, monitorizări, avertizări asupra unor posibile
evenimente cu caracter distructiv, însă acestea sunt utilizate și în generarea unor forme de relief,
determinarea unor caracteristici a peisajelor, modele de caracterizare a sistemelor agricole, etc. ¤
¤ Relieful reprezintă suportul tuturor activităților umane: construcții și așezări umane,
construcții industriale, căi de comunicații și alte amenajări. Astfel, fără o bună cunoaștere a
caracteristicilor reliefului dintr-o anumită zonă, dezvoltarea unei așezări va intra în contact cu
nenumăratele aspecte negative ce pot apărea ( alunecări de teren, hazardurile hidrologice etc)¤

3. ¤Explicați noțiunea suprafeței de nivel zero (de cotă zero). ¤


¤Suprafață considerată ca referință pentru cote elipsoidale. ¤
¤Suprafața în raport cu care se determină cotele în timpul construcției unei clădiri.¤
¤ Suprafață echipotențială din punct de vedere al accelerației gravitaționale.¤
¤Suprafață în raport cu care se determină altitudinile diferitor puncte de pe suprafața
terestră. Suprafața de nivel zero se determină față de un punct numit zero fundamental, care la
rândul său se determină pe baza observațiilor îndelungate (30-50 ani ) executate cu meditametri
și medimarigrafe. ¤
4. ¤Ce reprezintă nivelmentul geometric?¤
¤Valorificarea proprietăților vaselor comunicative.¤
¤ Este caracteristic determinărilor de precizie pentru terenurilor aproximativ orizontale și se
poate realiza cu ajutorul nivelelor care sunt capabile să construiască o viză orizontală sau, prin
rotirea acesteia, un plan orizontal. Citirea lecturilor se face pe mire instalate vertical în punctele
de interes. ¤
¤Aplicarea dependenței funcționale dintre unghiul de înclinație, distanța dintre puncte și
diferența de nivel.¤
¤Aplicarea dependenței funcționale dintre presiunea aerului, temperatură și altitudine.¤

5. ¤ Cota absolută a unui punct poate fi:¤


¤ o valoare întotdeauna pozitivă.¤
¤ măsurată față de suprafața de referință (de nivel zero).¤
¤ o valoare negativă. ¤
¤ determinată din calcule diferențiale. ¤

6. ¤Cum se clasifică măsurătorile după modul în care se obțin rezultatele? ¤

¤de precizii diferite (ponderi diferite sau ponderate), în cazul în care când măcar unul
din elementele enumerate mai sus nu este același în decursul măsurătorii. În acest caz există
temeiul de a considera unele din rezultate de mai mare încredere decât celelalte.¤
¤ directe, atunci când rezultatul se obține prin aplicarea unui etalon sau instrument etalonat
peste mărimea de măsurat. Astfel de exemple pot fi: măsurarea distanțelor cu panglica sau ruleta,
măsurarea unghiurilor folosind cercuri gradate;
- indirecte, atunci când rezultatul se obține funcție de alte elemente măsurate direct, prin
intermediul unei relații matematice de dependență (de ex.: diferența de nivel prin nivelment
trigonometric, distanța măsurată prin unde, aria unui triunghi funcție de bază și înălțime etc.);
- condiționate, ca un caz particular al celor directe, când rezultatul trebuie să îndeplinească
anumite condiții (de ex. măsurarea unghiurilor orizontale în tur de orizont). ¤
¤ de aceeași precizie (de aceeași pondere sau încredere), în cazul în care sunt efectuate
de același operator, cu același instrument, aceeași metodă, în aceleași condiții de mediu. În acest
caz, nu există nici un motiv de a acorda unuia sau altuia din rezultate o încredere diferită de a
celorlalte.¤
¤ repetate, suplimentare.¤

7. ¤ Eroarea medie pătratică a mediei aritmetice, dintr-un șir de măsurători asupra


aceleiași mărimi, poate fi examinată aplicând formula... ¤
¤
∑ vi ,
m=±
√ n−1
în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤
¤
m
m=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤

¤
∑ vi
m=±
√ n (n−1)
,

în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤


¤
m
m2=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤

8. ¤Care sunt etapele ce trebuie parcurse la reprezentarea pe planul topografic a reliefului?


¤

¤ Alegerea unei echidistanțe potrivite. La alegerea ei se ține cont 1) de scara planului


topografic; 2) de grosimea celei mai subțiri linii desenabile pe planul topografic; 3) de cea mai
abruptă pantă întâlnită pe teritoriul dat; 4) pantă să fie constantă între 2 curbe de nivel
consecutive (acest lucru este important că ulterior să poată fi produse interpolări). În general se
încearcă alegerea celei mai mici echidistanțe posibile pentru a crește comensurabilitatea planului
topografic și pentru a crea o imagine tridimensională reliefului; dar trebuie să se țină cont să nu
se încarce imaginea excesiv astfel încât să nu mai fie suficient loc pentru reprezentarea altor
elemente. ¤
¤ Întocmirea planului presupune următoarele etape: alegerea echidistanței curbelor de nivel și a
scării pentru care va fi efectuară ridicarea, efectuarea ridicării topografice, prelucrarea datelor
măsurătorilor, raportarea pe plan a punctelor cotate, trasarea curbelor de nivel și evidențierea
acestora, completarea cu toate detaliile necesare unui plan topografic.¤
¤ Alegerea echidistanței curbelor de nivel în funcție de caracterul și de mărimea zonei de
reprezentat. Ideal este ca intervalul dintre curbele de nivel să nu fie mai mic de 3 cm pe plan, în
caz contrar se folosesc și curbele de nivel auxiliare. ¤
¤ Reprezentarea pe modelul digital în mai multe forme a punctelor cotate. Datele referitoare
la altitudine, inclusiv printr-un model grid unde altitudinea este apreciata pentru fiecare celula
într-un grid regulat, o rețea de triunghiuri neregulate si contururi. ¤

9. ¤Care este produsul final al ridicării tahimetrice?¤


¤ Rezultatul ridicării tahimetrice este raportul tehnic care include următoarele date referitoare
la: întocmirea rețelei de ridicare, pregătirea pe teren a fotogramelor și descifrarea lor;
determinarea poziției obiectelor pe teren față de punctele rețelei geodezice și reprezentarea lor cu
ajutorul semnelor topografice convenționale pe original; reprezentarea reliefului.¤
¤ Rezultatul ridicărilor tahimetrice este un plan topografic complet, pe care este reprezentată atât
planimetria, cât și altimetria. ¤
¤Profilul topografic.¤
¤Registrul coordonatelor punctelor de detaliu și cotate.¤

10. ¤Determinați panta dacă este cunoscută scara 1:25000, intervalul dintre curbele de
nivel 1,149 cm, iar echidistanța curbelor de nivel - 5 m.¤
¤ 10¤
¤20¤
¤30¤
¤40¤
„_31_” martie 2020

Examinator dr., conf. univ. M. Turculeț


Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Departamentul: Managementul resurselor naturale

Aprobat:
Șeful departamentului dr., conf. univ.
_____________A. Coronovschii

VARIANTA DE EVALUARE Nr.3

Disciplina: „Topografie II”


Facultatea: Cadastru și Drept
Specialitatea: Cadastru și OT, EDI, anul 1, studii cu frecvență

¤În ce constă rolul lucrărilor altimetrice?¤


¤ În descrierea reliefului , activitate ce trebuie înțeleasă ca o evaluare a caracteristicilor
geometrice ale suprafeței scoarței terestre în toată diversitatea tipurilor de relief. Această
evaluare trebuie să conducă la cunoașterea reală a potențialului energetic al reliefului, ca
posibilitate de exprimare cantitativă a ratei proceselor ce determină variația acestei geometrii.
Descrierea, înțeleasă astfel, oferă suportul real al abordării sistematicii (tipologiei) formelor de
relief, în funcție de geneză, de scara de spațiu și timp, de vârstă, de alte criterii impuse de scopul
cunoașterii. ¤
¤În organizarea și efectuarea ridicărilor topografice pentru elaborarea modelului digital al
suprafeței terestre. Scopul principal urmărit în nivelment este de a găsi diferențele de nivel și
cotele unor puncte alese în mod specific, pentru a putea întocmi în final planuri topografice cu
relieful redat prin curbe de nivel sau, pe anumite direcții, prin profile ¤
¤În organizarea lucrărilor de nivelment. ¤
¤ În explicarea reliefului, activitate ce înseamnă identificarea și cunoașterea genezei
reliefului, a naturii proceselor care l-au generat, a dinamicii și vârstei formelor de teren, a
relațiilor cu factorii de control, a legităților de evoluție și distribuție în spațiu - de la
caracteristicile de nivel planetar
(continente și marile gropi oceanice), la sistemele muntoase și mari câmpii, până la unitățile de
relief elementare de mărimea unei secțiuni de albie, a unui mal, a unei dune, a unei ravene, a
unei concavități de dezrădăcinare a arborilor ș.a.¤

2. ¤Care sunt beneficiile studierii altimetriei?¤


¤ Competențele decurg din însușirea metodelor de măsurare, care sunt prezentate în aceeași
manieră ca și în capitolele anterioare, descriindu-se ordinea operațiilor, sursele de erori și de
greșeli, dar și măsurile practice care trebuie luate pentru a micșora efectul erorilor asupra
rezultatului măsurătorilor. ¤
¤Por fi modelate suprafața topografică și identificate cele mai optimale posibilități de
valorificare a spațiului.¤
¤ Obiectivul principal îl reprezintă abilitatea de a defini noțiunile de bază, de a recunoaște
tipul de nivelment care trebuie folosit în diferite situații și de a folosi corect instrumentele
adecvate.¤
¤ Ansamblul operațiunilor de măsurare, calcul și reprezentare a reliefului unei suprafețe de
teren sau pe anumite direcții se numește nivelment sau altimetrie. ¤

3. ¤Care este sistemul de altitudini aplicat la executarea lucrărilor topografice din


Republica Moldova ¤
¤ Sistemul de altitudini elipsoidal – sistem care se bazează pe suprafața de referință
elipsoidală. În Republica Moldova pentru cotele elipsoidale se folosește elipsoidul ETRS89
foarte apropiat de WGS84.¤
¤ Marea Neagră zero 1975, în care cota zero este legată de nivelul mediu multianual al Mării
Negre. Punctul reper zero fundamental se află în apropiere de Constanța. ¤
¤ Sistemul de altitudini ortometric - sistem care au ca plan de referință geoidul. Pentru a se
defini, materializa acest plan de referință se utilizează nivelul mărilor și oceanelor. Astfel diferite
țări utilizează nivelul 0 al mărilor și oceanelor din apropiere.¤
¤Sistemul de altitudini Baltic - sistem care se bazează pe suprafața de referință nivelul de
referință zero fundamental Marea Baltică, materializat într-un punct aflat în portul Kronstadt.¤

4. ¤Care sunt instrumentele pentru nivelment geometric? ¤

¤ Nivelurile cu lunetă sunt instrumentele topografice sau geodezice propriu-zise, care folosesc
gravitația pentru realizarea unei vize orizontale. Ele sunt formate, în principiu, dintr-o lunetă
prevăzută cu plan reticul, care conține fire reticulare și stadimetrice, pentru măsurarea optică a
distanței. ¤
¤Nivelmetre (niveluri) fără lunetă.¤
¤ Instrumente de nivelment geometric (nivele, nivelmetre, niveluri) - instrumente caracteristice
prin principiul constructiv de a putea asigura vize orizontale care permit determinarea
diferențelor de nivel dintre puncte, diferențe necesare pentru calcularea cotelor. ¤
¤Toate cele enumerate inclusiv și nivelele digitale, și cele clasice cu compensator¤

5. ¤ Un nivelmetru automat (compensator) se recunoaște prin:¤


¤ nivela torică, amplasată pe placa superioară a ambazei. ¤
¤ lipsa nivelei torice. ¤
¤ posibilitatea lunetei de vizare automată în ambele poziții. ¤
¤ dimensiunea și forma lunetei.¤

6. ¤ Care dintre ipotezele enumerate nu caracterizează calitatea măsurătorilor


topografice?¤
¤toleranța, T - ecartul maxim admisibil în care trebuie să se încadreze rezultatele
măsurătorilor pentru a fi acceptate.¤
¤ acuratețe, reprezintă o estimare a apropierii unei valori măsurate de valoarea considerată
drept referință. ¤
¤precizia, denumită uneori și repetabilitate sau reproductibilitate, se referă la gradul în care
măsurătorile, repetate în aceleași condiții, dau valori apropiate. O precizie este considerată bună
dacă împrăștierea valorilor rezultate din măsurători este mică; invers, o precizie este scăzută dacă
împrăștierea este mare.¤
¤numărul de măsurători repetate în diferite zile.¤

7. ¤ Eroarea medie pătratică a mediei aritmetice, dintr-un șir de măsurători asupra


aceleiași mărimi, poate fi examinată aplicând formula ¤
¤
m
m=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤
¤
∑ vi ,
m=±
√ n−1
în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤
¤
∑ vi
m=±
√ n (n−1)
,

în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤


¤
m
m2=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤

8. ¤Cum se determină echidistanța curbelor de nivel? ¤


¤ Se recomandă să fie una simplă, rotundă cu care să se poată face ușor calcule, și care
înmulțită cu 4 sau 5 să dea tot numere rotunde. ¤
¤Conform indicațiilor incluse în Instrucțiunea pentru ridicarea topografică la scările 1:5000,
1:2000, 1:1000, 1:500 și executarea prospecțiunilor inginero – geodezice în construcții. ¤
¤Empiric bazat pe experiență practică acumulată pe durata activității topografice. ¤
¤ Se poate decide valoarea echidistanței matematic în funcție de scara planului topografic,
grosimea celei mai subțiri linii desenabile pe plan și de unghiul de înclinație a celei mai abrupte
pante întâlnite pe teritoriul dat. ¤

9. ¤Când este oportună ridicarea tahimetrică?¤


¤În cazul când suprafața ce urmează a fi ridicată depășește 1000 ha.¤
¤ Ridicările tahimetrice se utilizează pentru realizarea planurilor de situație cu curbe de nivel
la scările 1: 5000, 1: 2000 și 1: 1000, folosite în proiectarea lucrărilor de căi de comunicație,
canale, construcții, amenajări de terenuri etc. ¤
¤Când perioada de timp de la ultima ridicare este mai mare de 2 ani.¤
¤ În cazul când există surse care să producă perturbații ale acului magnetic. ¤

10. ¤Determinați panta dacă este cunoscută scara 1:25000, intervalul dintre curbele de nivel
0,382 cm, iar echidistanța curbelor de nivel - 5 m.¤
¤ 10¤
¤20¤
¤30¤
¤40¤

„_31_” martie 2020

Examinator dr., conf. univ. M. Turculeț


Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Departamentul: Managementul resurselor naturale

Aprobat:
Șeful departamentului dr., conf. univ.
_____________A. Coronovschii

VARIANTA DE EVALUARE Nr.4

Disciplina: „Topografie II”


Facultatea: Cadastru și Drept
Specialitatea: Cadastru și OT, EDI, anul 1, studii cu frecvență

¤Care sunt produsele finale ale topografiei?¤


¤Profilul transversal și longitudinal.¤
¤Planurile topografice la scările 1:500, 1:1000, 1:2000 și 1:5000 din care pot fi generate
hărțile topografice¤
¤Metodele și tehnicile de studiere și reprezentare a reliefului.¤
¤Topografia altimetrică trebuie să aducă omenirii foloase economice, sociale și culturale.¤

2. ¤ Care abordare nu se referă la lucrările altimetrice?¤


¤ Corecția datorată curburii terestre se poate deduce și luată în considerație la organizarea
măsurătorilor altimetrice. ¤
¤ La nivelul întregului glob, valoarea accelerației gravitaționale este variabilă în principal
funcție de latitudine, dar și de altitudinea față de nivelul mării. ¤
¤ Corecția datorată refracției atmosferice se bazează pe faptul că lumina suferă o deviație
(în sensul îndepărtării de la normală) atunci când trece dintr-un mediu mai dens în altul mai puțin
dens, așa cum este cazul străbaterii straturilor de aer din ce în ce mai îndepărtate de suprafața
terestră. ¤
¤Variația câmpului magnetic este cunoscută și determinată în baza observațiilor satelitare. ¤

3. ¤Definiți noțiunea cotei de nivel aplicată în lucrările topografice.¤


¤ distanța măsurată pe verticală de la punctul dat și până la suprafața de referință (de
comparație). Cota este mărimea numerică a altitudinii. În caz când suprafața de referință este cea
a geoidului, cota este absolută. ¤
¤Mărime alcătuită din două componente: altitudinea ortometrică HORT, care este înălțimea
punctului măsurată prin nivelment față de suprafața geoidului, și ondulația geoidului, N, care
reprezintă diferența dintre suprafața geoidului și cea a elipsoidului. ¤
¤ Diferența măsurată pe verticală între cota liniei roșii și cota terenului în axa drumului.¤
¤ Distanța între două suprafețe de nivel, măsurată după direcția verticalei locului, se numește
cotă. Dacă suprafețele de nivel sunt oarecare, atunci cota se numește cotă relativă.¤

4. ¤În ce constă satisfacerea condițiilor geometrice a instrumentelor de nivelment?¤


¤Axa de rotație a nivelei trebuie să fie perpendiculară pe axa nivelei sferice.¤
¤În asigurarea distanțelor egale dintre punctele de nivelment și nivelă.¤
¤În verificarea periodică și examinarea echipamentului aplicat în lucrările de nivelment.¤
¤ În satisfacerea condiției de bază pentru funcționarea corectă a nivelului. Axul de viză, să fie
riguros paralel cu tangenta la nivela torică, când bula se află între repere. Dacă axa nivelei torice
este orizontală, axa de vizare devine și ea orizontală. ¤

5. ¤ Funcționarea unui nivelmetru digital presupune: ¤


¤ eliminarea greșelilor de citire a gradațiilor pe stadie. ¤
¤ folosirea unei stadii speciale, cu coduri de bare.¤
¤ fotografierea stadiei cu o cameră digitală. ¤
¤înregistrarea și prelucrarea automată a datelor măsurătorilo.r ¤

6. ¤Formula
m
m= 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători
repetate demonstrează că nu are sens...¤
¤ Repetarea măsurătorii de un număr mai mare de ori (mai mult de 4-5 ori) nu se justifică
totdeauna practic, întrucât sporul de precizie obținut este mic. ¤
¤ Dacă se dorește obținerea unei anumite precizii a măsurătorii (m) este de preferat alegerea
unui instrument cu precizie bună (m0).¤
¤ Alegerea instrumentului de măsură (m0) pentru a obține o precizie cerută (m) dintr-un
anumit număr (n) de măsurători. ¤
¤Din practica măsurătorilor se observă că nu se poate ajunge la cunoașterea valorii adevărate
sau reale a unei mărimi, ci se poate determina numai o valoare mai mult sau mai puțin apropiată
de valoarea reală. ¤

7. ¤ Valoare care caracterizează eroarea unei singure valori dintr-o serie de măsurători,
numită eroare standard, poate fi examinată aplicând formula ¤
¤
m
m2=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤
¤
m
m=± 0 ,
√n
în care m0 – eroarea medie pătratică a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤
¤
∑ vi ,
m=±
√ n−1
în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤
¤
∑ vi
m=±
√ n (n−1)
,

în care vi – eroarea reziduală a unei măsurători, n- numărul de măsurători repetate. ¤

8. ¤Care dintre caracteristicile curbelor de nivel nu corespunde realității?¤


¤ curbele de nivel se pot atinge dar nu se pot întretăia. Cu cât curbele de nivel sunt mai dese
panta e mai mare, și invers. ¤
¤ deplasându-ne pe aceeași curbă de nivel nici nu urcăm, nici nu coborâm în altitudine.¤
¤ curbele de nivel înaintează pe dealuri (sunt convexe) și se retrag înspre văi (sunt concave)¤
¤ cu cât suprafața închisă în interiorul unei curbe de nivel este mai mică cu atât altitudinea ei
este mai mică. ¤

9. ¤Care sunt operațiunile topografice, în faza pregătitoare ridicării topografice? ¤


¤Clarificarea și analiza echipamentului topografic aflat în dotare.¤
¤ consultarea și documentarea în ceea ce privește existența bazei geo-topografice în zona
incintei care face obiectul măsurătorilor (hărți și planuri existente privind lucrări geodezice
executate anterior, inventare ale coordonatelor punctelor geodezice și reperelor de nivelment
etc.);
- recunoașterea limitei suprafeței terenului care urmează a fi ridicat;
- elaborarea proiectului tehnic cu privire la organizarea ridicărilor. ¤
¤Consultarea documentației topografice existente.¤
¤Verificarea calității materialelor topografice existente. Rectificarea aparatelor topografice¤

10. ¤Determinați panta dacă este cunoscută scara 1:25000, intervalul dintre curbele de
nivel 0,286 cm, iar echidistanța curbelor de nivel - 5 m.¤
¤ 10¤
¤20¤
¤30¤
¤40¤

„_31_” martie 2020

Examinator dr., conf. univ. M. Turculeț

S-ar putea să vă placă și