Poluarea Mediului

Subtitle
 Obiectivele
1 Poluarea mediului la nivel general
2 Demografia
3

2 05/14/2020 Add a footer

 NOŢIUNI GENERALE DESPRE POLUAREA
MEDIULUI ÎNCONJURǍTOR
Poluarea reprezintă contaminarea mediului
înconjurător cu materiale care interferează cu
sănatatea umană, calitatea vieții sau funcția
naturală a ecosistemelor (organismele vii și
mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori
poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice,
cea mai mare parte a substanțelor poluante
provine din activitățile umane.
Poluarea afectează calitatea vieții locuitorilor, dar
și ecosisteme aflate la zeci de kilometri distanță.
Substanțe toxice precum metale grele, nitrați și
plastic ajung, inevitabil, în pământ și în ape.

3 05/14/2020 Add a footer

 Poluarea
Poluarea Poluarea
aerului apelor

Poluarea
solului
4 05/14/2020 Add a footer
 Poluarea Aerului
Poluarea atmosferică implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii, in
atmosfera. Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi
terestre dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipita sub formă de ploaie.Se
estimează că poluarea atmosferică contribuie anual la aproximativ 120.000 de
decese numai în SUA,iar in fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de
tone de materiale poluante. Un studiu publicat în revista Annals of Neurology
arată că expunerea la poluarea aerului poate grăbi îmbătrânirea creierului, pe
lângă favorizarea a zeci de boli deja cunoscute (astm, cancer etc.).

5 05/14/2020 Add a footer

 https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/10%20Mediul%20inconjurator/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-9
34b-42e1a2a9a774

6 05/14/2020 Add a footer

7 05/14/2020 Add a footer
 Poluare naturală
• Poluarea naturalǎ are importanţǎ secundarǎ în condiţiile
în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav.
-Erupţiile vulcanice
-Eroziunea solului, eolianǎ sau cauzatǎ de ploi
-Rezidurile vegetale şi animale
-Polenul sau fungii

8 05/14/2020 Add a footer

 Poluare artificilă
• Poluarea artificialǎ: iniţial, produsele poluante erau de naturǎ organicǎ şi uşor
biodegradate de bacterii şi ciuperci. Pe mǎsura dezvoltǎrii industriale şi exploziei
demografice au apǎrut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu existǎ în naturǎ enzime
capabile sǎ le descompunǎ. Poluarea artificialǎ este de naturǎ:
-fizicǎ ( sonorǎ, radioactivǎ, termicǎ),
- chimicǎ
-biologicǎ ( agenţi patogeni: virusuri, bacterii, fungi).

9 05/14/2020 Add a footer

 CONSECINŢELE POLUǍRII ATMOSFERICE
Poluanţii atmosferici afecteazǎ atât
fiinţele vii cât şi mediul înconjurǎtor.
Acţiunea complexǎ a poluanţilor
asupra mediului este consecinţa
dezvoltǎrii industriale impresionante şi
se concretizeazǎ în urmǎtoarele efecte:
-smogul
-efectul de serǎ
-ploile acide
-distrugerea stratului de ozon

10 05/14/2020 Add a footer

 Smogul
Smogul fotochimic este o ceaţă
toxicǎ produsă prin interacţia
chimică între emisiile poluante şi
radiaţiile solare. Smogul este un tip
de poluare a aerului , un cuvant
format in limba engleză din
smoke=fum și fog=ceață.
Smogul clasic este rezultatul
arderii carbonilor si este un amestec
de fum si dioxid de sulf . Smogul
fotochimic este un tip de smog ce
include o mixtură de agenți poluati
cum sunt ozonul sau VOCs. Acest
tip de smog apartine industriei
moderne.
11 05/14/2020 Add a footer
 Efectul de serǎ
• Soarele, principala sursǎ de energie pe Pǎmânt
lumineazǎ şi încǎlzeşte planeta noastrǎ, fǎcând
astfel posibilǎ existenţa vieţii. Anumite gaze din
compoziţia atmosferei, numite şi gaze de serǎ,
lasǎ sǎ treacǎ radiaţiile UV scurte, pline de
energie ale Soarelui spre Pǎmânt, dar absorb o
parte din radiaţiile infraroşii emise de Pǎmânt
încǎlzind pǎtura inferioarǎ a atmosferei şi
implicit suprafaţa Pǎmântului. Acesta este
efectul natural de serǎ.

12 05/14/2020 Add a footer

13 05/14/2020 Add a footer
 Ploile acide
Ploile acide distrug culturile, omoară peştii
prin otrăvirea locurilor şi farâmiţează pietrele.
Copacii îşi pierd frunzele şi, în final mor. Cauza
acidifierii precipitaţiilor constǎ în poluarea
aerului cu oxizi de sulf şi oxizi de azot, gaze ce
provin din arderea combustibililor cu sulf şi din
intensificarea traficului rutier. Oxizii de sulf şi
de azot sunt solubili în apa din atmosferǎ
ducând la formarea acizilor sulfuric şi azotic ce
ajung pe sol, pe vegetaţie, pe clǎdiri, odatǎ cu
precipitaţiile.

14 05/14/2020 Add a footer

 Distrugerea stratului de ozon
• Stratul de ozon acţioneazǎ ca un protector al
Pǎmântului împotriva radiaţiei ultraviolete solare prin
absorbţia radiaţiei ultraviolete de tip B, care nu mai
ajunge astfel pe Pǎmânt. Aceasta înseamnǎ cǎ viaţa
tuturor organismelor vii: plante, animale, om nu mai
este pusǎ în pericol. Acest proces este natural şi
asigurǎ echilibrul atmosferei terestre şi protecţia
vieţii pe pǎmânt. Ozonul din straturile superioare ale
atmosferei este numit şi ozonul bun. Distrugerea
acestui strat duce la accentuarea efectului de serǎ iar
în timp poate duce la dispariţia vieţii pe pǎmânt
datoritǎ creşterii temperaturii

15 05/14/2020 Add a footer

 POLUAREA SOLULUI
• Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara
fara intrerupere numeroase si complexe procese chimice ,
fizice , biologice . Poluarea este un fenomen foarte periculos si
in timp devine unul catastrofal.Pe sol se aduna in cantitati
uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale,
care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor
omenesti .

16 05/14/2020 Add a footer

 În lipsa unui plan naţional de mediu, nu doar populaţia
suferă, ci şi terenurile arabile. Fertilitatea solului a
scăzut în ultimii ani cu 15%, iar 35% din terenuri sunt
degradate. Peste 36 de mii de hectare sunt
contaminate cu pesticide, care se păstrează în sol zeci
de ani. Unii experţi susţin că prejudiciul cauzat
economiei, prin scăderea fertilităţii şi a recoltelor, este
de 423 de milioane de lei anual. Concentraţia chimică
periculoasă în aer este depăşită de patru ori.
Ecologiştii susţin că, ne aflăm practic în pragul unei
catastrofe de mediu. În 2018 au fost găsite peste 2800
de gropi de gunoi neautorizate. Din păcate, numărul
real este cu mult mai mare. Fiecare sat ar avea minim
5 gropi de gunoi, iar toate deşeurile se păstrează la sol.

17 05/14/2020 Add a footer

 Solul poate fi poluat :
• 1. direct, prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
îngraşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole;
• 2. indirect, prin depunerea agenţilor poluanţi ejectaţi iniţial în atmosferă, apa
ploilor contaminate cu agenţi poluanţi "spălaţi" din atmosferă, transportul
agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a
apelor contaminate.

18 05/14/2020 Add a footer

 Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
-aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
-folosirea sistemelor extinse de irigatii
-depozitarea deseurilor solide
-depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a
activitatilor umane .

Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :

-expansiunea agriculturii
-defrisare si eroziune
-supraexploatarea solurilor

19 05/14/2020 Add a footer

POLUAREA APEI
• Poluarea apei rezulta din multe activitati umane.Poluantii din surse
industriale pot cadea din gurile de varsare ale tevilor unor fabrici
sau se pot scurge din tevile si rezervoarele de apa aflate sub
pamant.Apa poluata poate curge din minele unde apa se scurgea
printre pietrele bogate in minereuri sau care fusesera contaminate
de catre chimicalele folosite in procesarea aurului.Orasele sau alte
comunitati rezidentiale contribuie cu apa de canal,care contine un
amestec de chimicale domestice.Cateodata intreprinderile au
anumite scugeri de materiale poluante care se revarsa la randul lor
in canalele din oras,marind astfel varietatea poluantilor in zonele
municipale.Poluantii din surse agricole ca fermele de exemplu
contribuiesc cu deseuri animale si sedimente din eroziuni.

20 05/14/2020 Add a footer

 • În prezent, o treime din populația Pământului nu are acces la surse de apă potabilă. Cercetătorii
estimează că proporția va ajunge la 2 treimi până în 2050.
• Conform celor mai pesimiste estimări, apa va ajunge să fie un bun de lux, precum aurul sau
petrolul.

21 05/14/2020 Add a footer

 • Gospodării cu acces la sistem de canalizare centralizat, conform
Recensământului populației și al locuințelor din anul 2014, Republica
Moldova

22 05/14/2020 Add a footer

 STRATEGIA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI SANITAŢIE (2014 – 2028)

23 05/14/2020 Add a footer

 • În anul 2017, 71% din populație, a utilizat pentru consum apă sigură (conform cerințelor
sanitare, surse disponibile când apa este necesară etc.);
• - 90% din populație are acces la surse sigure de apă care se află la o distanță la mai puțin de
30 min. de locul de trai;
• - 785 milioane de oameni nu au acces la surse sigure, stabile de apă;
- Cel puțin 2 miliarde de oameni consumă zilnic apă contaminată (fecale);
- Către 2025, jumătate din populația Terrei va locui în zone cu resurse insuficiente de apă etc.

24 05/14/2020 Add a footer

 În fiecare an, oamenii convertesc aproximativ 120 de milioane de tone de nitrogen
(azot) în nitrați, pe care îi folosesc ca fertilizatori în agricultură sau ca aditivi în
mâncare.
Ceea ce elimină culturile în urma acestui proces are un efect negativ asupra
fitoplanctonului din oceane, care este responsabil pentru producerea unei mari părți
a oxigenului din aer.

25 05/14/2020 Add a footer

 • Aciditatea oceanelor crește odată cu emisiile de dioxid de carbon. Oceanele absorb
25% din aceste emisii, care, combinate cu alte elemente din apă, formează compuși
precum acidul carbolic.
• În ultimii 250 de ani, aciditatea a crescut cu 30%, iar până în 2100 se estimează că
va crește cu 150%.
• Efectul pe care acest fenomen în are asupra crustaceelor sau planctonului... acidul
dizolvă efectiv scheletele viețuitoarelor.
• Dezechilibrele pe care acidifierea oceanelor le va cauza ar putea fi cele mai severe
din istorie.

26 05/14/2020 Add a footer

 Despădurirea
• Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și
Agricultură (FAO), pierdem annual 7,3 milioane de hectare de
pădure. Începând cu 1990, jumătate dintre pădurile existente au
fost distruse. În Amazon, în ultimii 50 de ani s-a defrișat deja
17% din teritoriu, pentru a face loc fermelor de vite.

27 05/14/2020 Add a footer

 Măsuri de protecție

- interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de

orice fel care ar putea polua apa
- organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a
instalaţiilor locale
- construirea de staţii de epurare
- construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice
pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale
- înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a
substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor
unde se produc sau se utilizează radionuclizi
- controlul depozitării reziduurilor solide

28 05/14/2020 Add a footer

Poluarea fonica
Zgomotul ester un complex de sunete fără un caracter periodic cu insurgenţă dezagreabilă aleatoare,
care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a altor organisme din natură. Efectele
patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie
lentă sau agresivă. Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi de timp determină
surditatea. Ea este întâlnită mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poartă căşti fonice de
protecţie.

29 05/14/2020 Add a footer

 • Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei şi florei
regiunilor pe care le survolează, datorită undelor de
şoc, fenomenului de reflexie şi de difracţie produs de
denivelările terenului.

30 05/14/2020 Add a footer

 COMBATEREA POLUǍRII ŞI ROLUL CHIMIEI ÎN
SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR ECOLOGICE
• Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor Pentru ca Pământul
să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.
trebuiesc corelate cu legile naturii. Legǎtura chimiei cu mǎsurile practice de ameliorare
a mediului pretinde o necesitate de prim ordin, motivatǎ de progresul chimiei şi cel al
tehnologiei ambientale, care se condiţioneazǎ reciproc, tehnica oferind chimiei
aparaturǎ de investigaţie, iar cercetǎrile chimiei extind permanent aplicaţiile tehnice
ale noilor cunoştinţe dobândite. “Contemplarea vie” a teoriei cu practica imprimǎ
elevilor o motivaţie a studierii chimiei, însuşind în mod conştient şi activ o serie de
acţiuni practice pentru protejarea mediului în condiţii de zi cu zi (conservarea
resurselor naturale, evaluarea stǎrii mediului, extinderea spaţiilor verzi, ocrotirea
bazinelor acvatice, separarea şi colectarea deşeurilor, etc).

31 05/14/2020 Add a footer

 Creșterea demografică
• Creșterea necontrolată a
populației, emisiile de gaze cu efect
de seră, pierderea biodiversității și
exploatarea necontrolată a
resurselor Pământului sunt doar
câteva dintre problemele cu care se
confruntă Planeta.

32 05/14/2020 Add a footer

 Sursa:http://waqi.info/

33 05/14/2020 Add a footer

 Populația
• Populația lumii s-a triplat în ultimii 60 de ani: a ajuns de la 2,5 miliarde de locuitori în 1950 la
7 miliarde în 2012.
• Natura este sacrificată pentru a face loc unor noi așezări umane, iar Pământul nu face față
ritmului în care oamenii consumă resursele.
• La consumul actual, am avea nevoie de o planetă și jumătate pentru a ne satisface nevoile,
de multe ori nejustificate.

34 05/14/2020 Add a footer

35 05/14/2020 Add a footer
36 05/14/2020 Add a footer
37 05/14/2020 Add a footer
 https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populat
ia%20si%20procesele%20demografice/?rxid=b2ff27d7-0b96-4
3c9-934b-42e1a2a9a774
38 05/14/2020 Add a footer
 Schimbările climatice
• Mulți cercetători consideră că ritmul în care planeta se modifică din cauza încălzirii globale nu
mai are cale de întoarcere. Se pare că nu avem șanse prea mari să menținem creșterea
temperaturilor sub 2 grade Celsius, chiar dacă țările își asumă obiective ambițioase de reducere
a emisiilor. În acest moment, producem în fiecare an 50 de miliarde de tone de dioxid de
carbon, iar cercetătorii preconizează că această cantitate va crește la aproximativ 55-60 de
miliarde, până în 2030.

39 05/14/2020 Add a footer

 • Regiunea polară a atins în luna februarie o temperatură record de 18,3
grade Celsius. Aceasta depășește recordul stabilit în martie 2015, când
aici s-au înregistrat 17,5 grade Celsius.
• Datele vin de la baza Esperanza, care monitorizează temperaturile
încă din 1961.
• De atunci și până acum, cea mai înaltă temperatură din zonă a fost
înregistrată în 2020.

40 05/14/2020 Add a footer

 Pierderea biodiversității
• Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, biodiversitatea
este în continuare în declin. 60% dintre speciile evaluate și 77% dintre
habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă.
• Extrem de afectate de schimbările climatice sunt habitatele marine.
WWF (World Wide Fund for Nature) avertiza într-un raport că avem
de 2 ori mai puține viețuitoare marine decât în 1970.
• Conform oamenilor de știință de la Centrul Național pentru Studii
Științifice din Franța, aceste habitate vor suferi importante schimbări de
biodiversitate chiar și în condițiile în care obiectivul fixat de ONU
privind limitarea încălzirii globale la 2 °C va fi atins.

41 05/14/2020 Add a footer

42 05/14/2020 Add a footer
 Omul, cel care a învăţat să
stăpânească natura trebuie
să înveţe şi să se
autostăpânească, să fie
doar prieten cu natura,
nu şi duşmanul acesteia.
43 05/14/2020 Add a footer