MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI

ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Economie

Catedra “Economie şi Relaţii Economice Internaţionale”

DISCIPLINA

“Integrarea Economică Europeană”

Tema 2. STRUCTURA INSTITUȚIONALĂ ȘI MECANISMUL
DE FUNCȚIONARE A CONSTRUCȚIEI EUROPENE (4 ore)

Chişinău 2020
Planul lecției:

2.1. Instituțiile de bază ale Uniunii Europene.

2.2. Organismele complementare ale Uniunii

Europene.

2.3. Tratatele de bază și procedurile decizionale ale

comunității europene.
 BIBLIOGRAFIE

1. BÂRDAN V. Integrarea economică și economie europeană: (Note de curs).

Chișinău: Tehnica-UTM, 2014. 359 p. ISBN 978-9975-45-333-2

2. CERTAN, S., CERTAN, I. Integrarea economică în Uniunea Europeană. Chișinău:

CEP USM, 2013. 347 p. ISBN 978-9975-71-323-8.

3. WALLACE, H., WALLACE,W., MARK A. Elaborarea politicilor în Uniunea

Europeană. București: Institutul European din România, 2005. 526 p. ISBN 975-
7840-0722-73.
 Instituţiile Uniunii Europene

• Până în 1967, fiecare dintre cele trei comunităţi – CECO, Euratom

şi CEE – aveau:

instituţii similare, dar separate.

Prin tratatul de unificare, care a intrat în vigoare în 1967,

instituţiile celor trei comunităţi au fost unificate.
 Tratatul de fuziune (Bruxelles, 1965) – care a fuzionat organismele
executive ale CECO, ale Comunității Economice Europene (CEE) și ale
Euratom)

Au urmat ani în care extinderea și adâncirea, caracteristici ale

integrării au adus numeroase modificări în plan instituțional.
• Tratatul de la Lisabona este tratatul care începând cu 2009 când a intrat în vigoare
reglementează funcționarea instituțiilor europene. Prin acest tratat, UE și-a propus să
devină:

• • Mai eficientă: proceduri mai simple, numirea unui preşedinte permanent al

Consiliului etc.

• • Mai democratică: un rol mai important pentru Parlamentul European şi

parlamentele naţionale, „Iniţiativa cetăţenilor", Carta drepturilor fundamentale etc.

• • Mai transparentă: atribuţii clar definite, ameliorarea accesului publicului la

documente şi întâlniri etc.

• • Mai unită pe scena mondială: Înaltul Reprezentant pentru politica externă etc.

• • Mai sigură: noi posibilităţi de a combate schimbările climatice şi terorismul şi de a

asigura aprovizionarea cu energie etc.

• • La 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, încheind

astfel mai mulţi ani de negocieri pe tema aspectelor instituţionale.
• În prezent, există trei instituţii de decizie principale:

• Parlamentul European (PE), care reprezintă

cetăţenii UE şi este ales direct de către aceştia;
• Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele
membre individuale;
• Comisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii ca
un tot unitar.
• Acest „triunghi instituţional” elaborează politicile şi legile care se
aplică pe întregul teritoriu al UE.
• În principiu, Comisia propune legi noi, iar Parlamentul şi Consiliul
le adoptă.
• Comisia şi statele membre aplică aceste legi, iar Comisia asigură
respectarea lor.
 STRUCTURA INSTITUȚIONALĂ
UNIUNII EUROPENE

Consiliul European (summit)

Consiliul de Miniştri
• Parlamentul European (Consiliul UE) Comisia Europeană

Curtea de Curtea de Comitetul Economic

Justiţie Conturi Comitetul Regiunilor
şi Social

Banca Europeană de
Investiţii Agenţii Banca Centrală Europeană
• Trei „consilii”: ce face fiecare?

• Consiliul European
• Acest consiliu este alcătuit din şefii de stat sau de guvern ai tuturor
statelor membre ale UE şi din preşedintele Comisiei Europene. În
funcţie de sistemul politic al fiecărei ţări, participantul la Consiliul European
este preşedintele şi/sau primul ministru.
În principiu, Consiliul European se reuneşte de patru ori pe an pentru a
defini, de comun acord, politica UE şi pentru a analiza progresele Uniunii. Este
organismul decizional la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene, de aceea
reuniunile sunt numite în mod frecvent „reuniuni la nivel înalt”.

• Consiliul Uniunii Europene

• Cunoscută anterior sub denumirea „Consiliul de Miniştri”, această instituţie
este alcătuită din miniştrii guvernelor tuturor statelor membre.
Consiliul se reuneşte regulat pentru a lua decizii detaliate şi a adopta legi
europene.
Consiliul Europei

Acesta nu este o instituţie a UE. Este o

organizaţie interguvernamentală, iar câteva dintre obiectivele
acesteia sunt:
• protejarea drepturilor omului, promovarea diversităţii
culturale a Europei şi combaterea problemelor sociale
precum intoleranţa şi prejudecăţile rasiale.
• Consiliul Europei a fost înfiinţat în 1949 şi una dintre
realizările sale timpurii a fost elaborarea Convenţiei
Europene pentru Drepturile Omului. Pentru a permite
cetăţenilor să îşi exercite drepturile în baza convenţiei
respective, Consiliul Europei a înfiinţat Curtea Europeană a
Drepturilor Omului.
• În prezent, Consiliul Europei are 48 de ţări membre,
inclusiv toate cele 27 de state membre ale Uniunii
Europene, şi are sediul în Palais de l’Europe („Palatul
Europei”) la Strasbourg (Franţa).
CONSILIUL EUROPEAN
Summitul Consiliului European

Summitul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre

4Are loc de cel puţin 4 ori pe an

4Stabileşte liniile generale ale politicilor UE

4Preşedinte: Charles Michel

Consiliul European a fost creat în 1974 ca forum informal de
dezbatere între șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale
UE.

Este organismul care stabilește:

 obiectivele și prioritățile UE

 stabilește agenda politică a UE, în mod tradițional prin

intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor, care
identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie
luate.
 Parlamentul European
Rol: organism legislativ al UE, ales în
mod direct, cu responsabilități bugetare
Membri: 705 deputați
și de control
(membrii Parlamentului
European)
Sedii: Strasbourg (Franța),
Președinte: David- Bruxelles (Belgia),
Maria Sassoli Luxemburg

Înființare: în 1952, ca Adunare Comună Parlamentul European

a Comunității Europene a Cărbunelui și
Oțelului; în 1962, sub denumirea de
Parlamentul European; primele alegeri
directe au avut loc în 1979
este organismul cu puteri
legislative al UE. Este ales
direct de cetățenii UE, o dată la
5 ani. Cele mai recente alegeri au
avut loc în mai 2019.
Componență

Numărul deputaților din fiecare țară este, în

principiu, proporțional cu populația sa, dar în practică se aplică
sistemul „proporționalității degresive”: nicio țară nu poate avea
mai puțin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numărul total
al acestora nu poate depăși 705 (704 plus președintele).

Membrii Parlamentului European sunt repartizați în funcție

de afilierea politică, nu de naționalitate.
Grupuri politice
1. Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)

2. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European

3. Grupul Renew Europe

4. Grupul Identitate și Democrație

5. Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană

6. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

7. Grupul Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică

8. Deputați neafiliați
 Termen Președinți aleși ai Parlamentului (începând cu 1979)
1979–1982 Simone Veil UDF ELDR  Franța
1
1982–1984 Piet Dankert PvDA PES  Țările de Jos
1984–1987 Pierre Pflimlin UDF/RPR EPP  Franța
2
1987–1989 Charles Henry Pl CP ED  Regatul Unit
umb
Enrique Barón
1989–1992 PSOE PES  Spania
3 Crespo
1992–1994 Egon Klepsch CDU EPP  Germania
1994–1997 Klaus Hänsch SPD PES  Germania
4
1997–1999 José María Gil-R PP EPP  Spania
obles
1999–2002 Nicole Fontaine UMP EPP–ED  Franța
5
2002–2004 Pat Cox PD ELDR  Irlanda
2004–2007 Josep Borrell PSOE PES  Spania
6
2007–2009 Hans-Gert Pötter CDU EPP–ED  Germania
ing
2009–2012 Jerzy Buzek PO EPP  Polonia
7
2012–2014 Martin Schulz SPD PES  Germania
2014–2017 Martin Schulz SPD PES  Germania
8
Antonio Tajani
din 2017 FI EPP  Italia
9 David- Maria
Din 2019 Italia
Sassoli
PARLAMENTUL EUROPEAN

Presedintele
Parlamentului
David Sassoli
 PARLAMENTUL EUROPEAN

43 36
32 EPP : Grupul Partidului Popular
221 European (Creştin-Democrat)
S&D : Grupul Alianţei Progresiste a
52 Socialiştilor si Democraţilor din
Parlamentul European
ALDE : Grupul Alianţei Liberalilor şi
Democraţilor pentru Europa
63 GREENS/EFA : Grupul
Verzilor/Alianţa Liberă Europeană
ECR : Conservatorii şi Reformiştii
Europeni
GUE/NGL : Confederal Group of the
European United Left /Gauche verte
54 nordique
EFD : Grupul Europa Libertății şi
Democrației
NA : Deputaţi neafiliaţi
59 191 Altii

Figura 2. Formațiunile politice din Parlamentul European

Sursa: http://www.rezultate-alegeri2014.eu/ro/site-widget.html
 Funcțiile Parlamentului UE

dezbate și adoptă legislația UE, împreună

cu Consiliul;

Funcțiile monitorizează alte instituții europene, în

Parlamentului special Comisia, pentru a se asigura că
UE acestea funcționează în mod democratic;

dezbate și adoptă bugetul UE, alături de

Consiliul Uniunii Europene.

Figura 1. Funcțiile Parlamentului Uniunii Europene

Sursa: http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/european-parliament/index_ro.htm
Procesul de elaborare a actelor normative

Cetăţeni, grupuri de interese, experţi: discuţii, dezbateri

Comisia: înaintarea propunerii oficiale

Parlamentul şi Consiliul de Miniştri: luarea unei decizii comune

Autorităţi naţionale şi locale: implementare

Comisia şi Curtea de Justiţie: monitorizarea implementării

Procedura legislativă ordinară în UE
 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

• Înființare: 1958 (sub

denumirea de Consiliul
Comunității Economice
Europene)

• Sediu: Bruxelles (Belgia)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
 Președinția Consiliului se asigură prin rotație de către statele membre ale UE din 6 în 6
luni.

 În cursul acestei perioade de 6 luni, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în

Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

 Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei,

denumite „triouri”.

 Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.

 Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând

subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.

 Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai
detaliat, pentru 6 luni.
 Trioul actual este alcătuit din președințiile germană, portugheză și slovenă.

 Președinția germană a Consiliului UE: 1 iulie–31 decembrie 2020. 01.01.21-30iunie 21 Portugalia

Prioritățile președinției germane sunt determinate de mottoul său: „Împreună pentru
redresarea Europei”.

Programul președinției se axează pe șase domenii principale:

o depășirea, pe termen lung, a consecințelor crizei provocate de coronavirus, precum și

redresarea economică și socială

o Europă mai puternică și mai inovatoare

o Europă echitabilă

o Europă durabilă

o Europă a securității și a valorilor comune

o Europă puternică în lume.

Președinția germană a Consiliului UE s-a concentrat
direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19:

 combaterea răspândirii virusului,

 sprijinirea redresării economiei europene

 și consolidarea coeziunii sociale în Europa.

Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile

comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile
comune.
 COMISIA EUROPEANĂ -
promotoarea interesului comun
• Sediu: Bruxelles
• Președinte: Ursula von der • Înființare: 1958 (Belgia)
Leyen

27 de membri
Cîte un comisar din
partea fiecărei țări
 COMISIA EUROPEANĂ

Principalele competențe ale Comisiei Europene

Competențe legislative Atât Parlamentul European cât și
Consiliul nu pot adopta legislația
de la nivel comunitar fără ca și
Comisia să înainteze
propunerile.

Competențe executive Privind Politica de concurență,

administrarea PAC,
managementul bugetului UE.
 2.2. Organismele complementare ale
Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

 Rol: se asigură că legislația UE Membri:

este interpretată și aplicată în
același mod în toate țările UE;
Curtea de Justiție: 
garantează că țările și instituțiile
câte 1 judecător din
UE se supun dreptului european. fiecare țară a UE,
plus 11 avocați
generali

Tribunalul: câte 2
Înființare: 1952
judecători din fiecare
țară a UE
Sediu: Luxemburg
 Curtea de Justiţie –
respectarea legislaţiei

În practică,
Judecătorii și
avocații Tribunalul se
generali sunt ocupă în principal
numiți de statele cu legislația
membre, de privind
comun acord, concurența,
pentru un ajutorul de stat,
mandat de 6 ani,
comerțul,
care poate fi
reînnoit. agricultura și
Judecătorii din mărcile
cadrul fiecărei comerciale.
instanțe aleg
un președinte,
pentru un
mandat de 3 ani,
care poate fi
 Curtea de Conturi

Rol: verifică dacă fondurile UE sunt colectate și

utilizate corect și ajută la îmbunătățirea gestiunii
financiare a UE

Președinte: Klaus-Heiner Lehne

Membri: câte un reprezentant din fiecare țară a UE

Înființare: 1977

Sediu: Luxemburg
 Curtea de Conturi

Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului, pentru

un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit. Membrii își aleg un președinte, pentru un
mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi reînnoit.

În calitatea sa de auditor extern

independent, Curtea Europeană de
Conturi apără interesele contribuabililor
din UE. Nu dispune de puteri juridice,
dar are misiunea de a îmbunătăți
gestionarea bugetului UE de
către Comisia Europeană și de a raporta
pe marginea situației financiare a
Uniunii.
 Comitetul Economic și Social
• Rol: Organism consultativ care reprezintă organizațiile
angajatorilor și ale lucrătorilor și alte grupuri de interese

• Consilierea se realizează prin avize privind propunerile legislative

ale UE și prin avize din proprie inițiativă privind teme
primordiale. Una din sarcinile principale ale CESE este de a
asigura „o punte” între instituțiile UE și „societate civilă
organizată”. 
• Președinte: Luca Jahier

• Membri: 326 de reprezentanți, din toate țările UE

• Înființare: 1957

• Sediu: Bruxelles (Belgia)
 Comitetul Regiunilor

Există 6 „comisii” care se ocupă de diferite

domenii politice și pregătesc avizele care
urmează a fi dezbătute în sesiunile plenare:

Coeziune Mediu, Comitetul Regiunilor este un organism

teritorială schimbări consultativ care reprezintă autoritățile
climatice și locale și regionale din Uniunea
energie Europeană.

329 de membri, reprezentanți ai

Politică Cetățenie,
economică autorităților locale și regionale din toate
guvernanță,
și socială cele 27 de state membre. Ei se întrunesc
afaceri
instituțional la Bruxelles, în cadrul sesiunilor plenare
e și externe  , de 5-6 ori pe an, pentru a discuta
despre prioritățile politice și pentru a
Educație,
adopta avize pe marginea legislației
tineret și Resurse
cultură naturale
UE.Membrii trebuie să fie aleși în mod
democratic și/sau să dețină un mandat
politic în țara lor de origine. 
Banca Europeană de Investiții
Banca Europeană de Investiţii aparţine 27 de state
membre. Rol: oferă finanțare pentru proiecte care
contribuie la atingerea obiectivelor UE, atât în interiorul,
cât și în afara Uniunii

Președinte: Werner Hoyer

Consiliul de administrație: câte un administrator din

fiecare stat membru, plus un reprezentant al Comisiei
Europene

Înființare: 1958 Sediu: Luxemburg

 Scopul său este:

• să consolideze potențialul UE în materie de locuri de

muncă și creștere

• să sprijine acțiunile menite să atenueze efectele

schimbărilor climatice

• să promoveze politicile UE în afara Uniunii.

 Ce face BEI?

Banca contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții

avantajoase, pentru proiecte care sprijină obiectivele UE. Aproximativ 90 % din finanțări se
acordă în interiorul UE.

BEI oferă 3 tipuri principale de produse și servicii:

• credite - aproape 90 % din angajamentul financiar. Banca acordă împrumuturi pentru a

sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă, iar acest sprijin contribuie, de
multe ori, la atragerea altor investitori.

• finanțare mixtă - clienții pot combina fondurile acordate de BEI cu investiții adiționale.

• consiliere și asistență tehnică - pentru a valorifica la maxim fondurile disponibile.

Împrumuturile de peste 25 de milioane de euro sunt acordate direct de BEI. În

cazul împrumuturilor cu o valoare mai mică, BEI deschide linii de credit pentru instituțiile
financiare care ulterior acordă credite beneficiarilor.
 Cum funcționează BEI?

 Banca adoptă decizii de împrumut și creditare, ținând cont de punctele forte

ale fiecărui proiect și de oportunitățile oferite de piețele financiare. 

 În cadrul UE, creditele se acordă în funcție de anumite priorități.

  În afara Uniunii, BEI sprijină politicile de dezvoltare și cooperare din

diverse țări ale lumii.

 BEI este un organism independent și adoptă propriile decizii în materie de

împrumut și creditare.

 Colaborează cu alte instituții ale UE, în special cu Comisia

Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE.
1999 Belgia, Germania, Irlanda,
Spania, Franța, Italia,
Luxemburg, Țările de Jos,
Austria, Portugalia și Finlanda
2001 Grecia
Banca Centrală Europeană (BCE) din
Frankfurt cu funcţia de administrare a politicii
monetare în cele 19 ţări care folosesc euro ca
monedă.
Banca Centrală Europeană (BCE) a fost
înfiinţată prin Tratatul de la Maastricht, luînd
locul Institutului Monetar European în 1998. Este
cea mai nouă instituţie a Uniunii Europene.

2002 Introducerea bancnotelor și Funcţiile BCE sunt menţionate în Tratatul de

la Maastricht:
monedelor euro
 Distribuţia şi supravegherea stabilităţii monedei
Euro
2007 Slovenia  Definirea politicii europene a intereselor şi
2008 Cipru, Malta controlul rezervelor de bani

2009 Slovacia  Cooperarea cu băncile naţionale

2011 Estonia Banca Centrală Europeană autorizează
emiterea de bancnote şi hotărăşte volumul de
2014 Letonia monede Euro emise de către statele din zona Euro.
2015 Lituania
 2.3 Principalele proceduri
decizionale ale UE

Obiectivele stabilite în tratatele UE sunt

realizate prin intermediul mai multor tipuri de
acte legislative.

Unele au caracter obligatoriu, altele nu.

Unele li se aplică tuturor țărilor, altele doar

unora dintre ele.
 2.3 Principalele proceduri decizionale
ale UE

Tratatul de la Roma, fiind un tratat cadru a instituit actele juridice

ale comunităţii care sânt de 3 tipuri:

• Directivele ce fixează obiective obligatorii şi sânt transcrise în

legislaţia naţională fără a fi expuse cerinţelor naţionale;

• Deciziile individuale care reprezintă măsuri fiind impuse pentru

aplicarea lor în cadrul întreprinderii comerciale, instituţii de stat
ori la nivel de ţară membru;

• Regulamente ce creează un singur drept la nivel doar comunitar

şi se aplică în mod direct fără a fi transpus la nivel naţional.
Directiva este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care
trebuie să îl atingă toate statele membre. Fiecare dintre ele are însă
libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a
obiectivului stabilit. Un exemplu ar fi directiva UE privind drepturile
consumatorilor, care interzice aplicarea de taxe și costuri ascunse
pe internet și extinde perioada pe care consumatorii o au la
dispoziție pentru a anula un contract de vânzare.

Decizia este un act legislativ direct aplicabil și obligatoriu pentru

toți cei cărora li se adresează. Destinatarii săi pot fi statele membre
sau chiar întreprinderile. De exemplu, Comisia a emis o decizie
privind participarea UE la acțiunile mai multor organizații de luptă
împotriva terorismului. Această decizie s-a referit doar la
organizațiile respective.

Regulamentul este un act legislativ cu caracter obligatoriu.

Trebuie aplicat în integralitatea sa, în toate statele membre. De
exemplu, când UE a dorit să se asigure că produselor importate pe
teritoriul său li se aplică măsuri comune în materie de siguran ță ,
Consiliul a adoptat un regulament.
2.3 Structura instituțională a
UE
Structura instituțională a UE
 2.3 Principalele proceduri
decizionale ale UE

Respectarea realizării actelor legislative

şi dreptul de a transpune toate actele
legislative în viaţa economică şi politică
a comunităţii poartă denumirea de
acquis comunitar (acquis
communnautaire), ce urmează a fi
acceptat de către toţi membrii UE.
Mulțumesc pentru atenție !