Clasificarea experimentelorClasificarea experimentelor

1. Experimente si cvasi-experimente1. Experimente si cvasi-

experimente

Din perspectiva controlului variabilelor si deci a preciziei datelor obtinute, se

face distinctia intre Din perspectiva controlului variabilelor si deci a preciziei
datelor obtinute, se face distinctia intre experimenteexperimente si  si cvasi-
experimentecvasi-experimente. Experimentele sunt proceduri de cercetare in
care experimentatorul are un control ridicat asupra tuturor aspectelor
implicate si, prin urmare, posibilitatea tragerii unor concluzii indubitabile
asupra cauzelor unui fenomen psihologic (McBurney, 1994). Aceasta
presupune manipularea variabilelor independente in conformitate cu ipotezele
cercetarii, repartizarea randomizata a subiectilor in conditiile experimentale si
controlul deplin al variabilelor implicate in studiu.. Experimentele sunt
proceduri de cercetare in care experimentatorul are un control ridicat asupra
tuturor aspectelor implicate si, prin urmare, posibilitatea tragerii unor
concluzii indubitabile asupra cauzelor unui fenomen psihologic (McBurney,
1994). Aceasta presupune manipularea variabilelor independente in
conformitate cu ipotezele cercetarii, repartizarea randomizata a subiectilor in
conditiile experimentale si controlul deplin al variabilelor implicate in studiu.

Cvasi-experimentele sunt proceduri stiintifice in care cercetatorul exercita

un Cvasi-experimentele sunt proceduri stiintifice in care cercetatorul exercita
un control mai slabcontrol mai slab asupra derularii cercetarii. Daca in
experimente  asupra derularii cercetarii. Daca in experimente se
manipuleazase manipuleaza variabila, in cvasi-experimente  variabila, in
cvasi-experimente se observa manifestarea variabileise observa manifestarea
variabilei. Cu alte cuvinte, daca intr-un experiment putem creste sau scadea
gradul de manifestare al unei variabile, obtinand astfel diverse variatii, intr-
un cvasi-experiment trebuie sa ne multumim cu ceea ce natura ne poate
pune la dispozitie. De asemenea, pentru cvasi-experimente se selecteaza
subiectii din . Cu alte cuvinte, daca intr-un experiment putem creste sau
scadea gradul de manifestare al unei variabile, obtinand astfel diverse
variatii, intr-un cvasi-experiment trebuie sa ne multumim cu ceea ce natura
ne poate pune la dispozitie. De asemenea, pentru cvasi-experimente se
selecteaza subiectii din grupuri pre-existentegrupuri pre-existente. Cvasi-
experimentele mai sunt denumite si . Cvasi-experimentele mai sunt denumite
si ex post factoex post facto, tocmai datorita faptului ca dispunem de grupuri
deja formate (McBurney, 1994). De exemplu, daca ne propunem sa studiem
efectele recompensei in invatare la copiii de o anumita varsta, vom organiza
un experiment in care vom putea varia tipul de recompensa (mare, mica),
materialul invatarii (scris, imagistic) si vom repartiza subiectii intr-o maniera
randomizata. Dar daca ne intereseaza diferentele de sex in perceptia
culorilor, la copii, vom organiza un cvasi-experiment deoarece nu putem crea
noi insine categoriile de sex, ci trebuie sa selectam subiectii din grupurile pre-
existente., tocmai datorita faptului ca dispunem de grupuri deja formate
(McBurney, 1994). De exemplu, daca ne propunem sa studiem efectele
recompensei in invatare la copiii de o anumita varsta, vom organiza un
experiment in care vom putea varia tipul de recompensa (mare, mica),
materialul invatarii (scris, imagistic) si vom repartiza subiectii intr-o maniera
randomizata. Dar daca ne intereseaza diferentele de sex in perceptia
culorilor, la copii, vom organiza un cvasi-experiment deoarece nu putem crea
noi insine categoriile de sex, ci trebuie sa selectam subiectii din grupurile pre-
existente.

2. Experimente de teren si experimente de laborator2. Experimente

de teren si experimente de laborator

Este ideal ca in laborator sa putem reproduce acele situatii naturale pe care

vrem sa le studiem. Din pacate, ceea ce castigam pe de o parte (prin
controlul conditiilor experimentale) pierdem pe de alta (scaderea validitatii
externe). Alain, Pelletier si Boivin (2000) fac o comparatie intre cele doua
tipuri, luand in calcul avantajele si dezavantajele, asa cum se poate vedea in
tabelul urmator:Este ideal ca in laborator sa putem reproduce acele situatii
naturale pe care vrem sa le studiem. Din pacate, ceea ce castigam pe de o
parte (prin controlul conditiilor experimentale) pierdem pe de alta (scaderea
validitatii externe). Alain, Pelletier si Boivin (2000) fac o comparatie intre cele
doua tipuri, luand in calcul avantajele si dezavantajele, asa cum se poate
vedea in tabelul urmator:

Experimentul de Experimentul de
terenExperimentul laboratorExperimentu
de teren l de laborator
Avantajul Controlul
laboratoruluiAvantajul variabilelorControlul SlabSlab RidicatRidicat
laboratorului variabilelor
TotdeaunaTotdeaun
Repartizarea Aproape intotdeauna
a
aleatorieRepartizarea utilizataAproape
aleatorie intotdeauna utilizata
utilizatautilizata
Foarte
Practic si economicPractic Putin semnificativPutin
semnificativFoarte
si economic semnificativ
semnificativ
AvantajulAvantajul
RealismRealism RidicatRidicat SlabSlab
terenuluiterenului
Efectul variabilei
Mai putin ridicatMai
independenteEfectul Mai ridicatMai ridicat
putin ridicat
variabilei independente
Reducerea
suspiciuniiReducerea DaDa NuNu
suspiciunii
Validitatea
externaValiditatea RidicataRidicata SlabaSlaba
externa
 4. Planurile experimentale4. Planurile experimentale

Un plan experimental reflecta structura generala a unui experiment

(variabile, conditii experimentale) si nu da detalii despre modul de
desfasurare, ipoteze etc. Sunt mai multe elemente implicate in clasificarea
planurilor experimentale: numarul variabilelor independente, numarul
conditiilor experimentale date de nivelurile variabilelor independente si
utilizarea unui singur grup (comparatii in cadrul aceluiasi grup) sau a mai
multor grupuri (comparatii intre ele) (Christensen, 2001). In forma sa cea
mai simpla, experimentul presupune efectuarea a doua masurari: una
inaintea manipularii experimentale, iar cealalta dupa aceasta. Diferenta dintre
prima masurare (pre-testare) si a doua masurare (post-testare) reflecta
efectul variabilei independente (Frankfort-Nachmias si Nachmias, 1996).
Deseori, in cercetarea experimentala se utilizeaza un Un plan experimental
reflecta structura generala a unui experiment (variabile, conditii
experimentale) si nu da detalii despre modul de desfasurare, ipoteze etc.
Sunt mai multe elemente implicate in clasificarea planurilor experimentale:
numarul variabilelor independente, numarul conditiilor experimentale date de
nivelurile variabilelor independente si utilizarea unui singur grup (comparatii
in cadrul aceluiasi grup) sau a mai multor grupuri (comparatii intre ele)
(Christensen, 2001). In forma sa cea mai simpla, experimentul presupune
efectuarea a doua masurari: una inaintea manipularii experimentale, iar
cealalta dupa aceasta. Diferenta dintre prima masurare (pre-testare) si a
doua masurare (post-testare) reflecta efectul variabilei independente
(Frankfort-Nachmias si Nachmias, 1996). Deseori, in cercetarea
experimentala se utilizeaza un grup de controlgrup de control (uneori numit si
„grup martor”). Aceasta optiune s-a conturat in metoda experimentala
incepand cu anul 1910 si defineste acel grup de subiecti care este supus starii
nule a variabilei independente (nu trece prin tratamentul sau interventia
experimentala) (Rateau, 2004). Grupul de control serveste la atingerea a
doua obiective. Pe de o parte, el este utilizat ca sursa de comparare, iar pe
de alta parte ca modalitate de control pentru variabilele implicate in
experiment. (uneori numit si „grup martor”). Aceasta optiune s-a conturat in
metoda experimentala incepand cu anul 1910 si defineste acel grup de
subiecti care este supus starii nule a variabilei independente (nu trece prin
tratamentul sau interventia experimentala) (Rateau, 2004). Grupul de control
serveste la atingerea a doua obiective. Pe de o parte, el este utilizat ca sursa
de comparare, iar pe de alta parte ca modalitate de control pentru variabilele
implicate in experiment.

Desi am intitulat aceasta sectiune „planuri experimentale”, vom trata aici si

alte categorii de planuri de cercetare care nu fac propriu-zis parte din aceasta
categorie, cum ar fi planurile non-experimentale.Desi am intitulat aceasta
sectiune „planuri experimentale”, vom trata aici si alte categorii de planuri de
cercetare care nu fac propriu-zis parte din aceasta categorie, cum ar fi
planurile non-experimentale.
A. Planuri non-experimentaleA. Planuri non-experimentale

Sunt planuri mai putin riguroase, utilizate in fazele de inceput ale cercetarii
(Delhomme si Meyer, 1997) sau in situatii in care nu avem posibilitatea
manipularii variabilei independente. Sunt doua criterii implicate in aceasta
clasificare: numarul grupurilor (Sunt planuri mai putin riguroase, utilizate in
fazele de inceput ale cercetarii (Delhomme si Meyer, 1997) sau in situatii in
care nu avem posibilitatea manipularii variabilei independente. Sunt doua
criterii implicate in aceasta clasificare: numarul grupurilor (un singur grupun
singur grup sau  sau doua grupuridoua grupuri) si momentul (sau
momentele) masurarii () si momentul (sau momentele) masurarii
(posttestposttest sau  sau pretest-posttestpretest-posttest).).

a. Planul cu un singur grup posttesta. Planul cu un singur grup

posttest

Este un plan foarte simplu in care raspunsurile subiectilor unui grup sunt
colectate dupa o interventie a cercetatorului. De exemplu, niste subiecti pot
urma un curs de perfectionare a unei deprinderi si apoi se masoara
performanta pentru a se vedea eficienta metodei si nivelul atins de
participanti. Aceasta modalitate este imprecisa, deoarece nu permite o
comparatie intre nivelul de plecare al subiectilor si cel atins dupa interventia
experimentala. De asemenea, o alta limita este data de faptul ca nu se
manipuleaza variabila independenta.Este un plan foarte simplu in care
raspunsurile subiectilor unui grup sunt colectate dupa o interventie a
cercetatorului. De exemplu, niste subiecti pot urma un curs de perfectionare
a unei deprinderi si apoi se masoara performanta pentru a se vedea eficienta
metodei si nivelul atins de participanti. Aceasta modalitate este imprecisa,
deoarece nu permite o comparatie intre nivelul de plecare al subiectilor si cel
atins dupa interventia experimentala. De asemenea, o alta limita este data de
faptul ca nu se manipuleaza variabila independenta.

Schema de mai jos reda un astfel de plan:Schema de mai jos reda un astfel
de plan:

Un alt exemplu, ar fi o situatie in care intr-o firma se doreste imbunatatirea

climatului psiho-social. Se poate apela la serviciile unui psiholog, specialist in
psihologia muncii si resurse umane, care sa introduca un program de
imbunatatire a relatiilor manageriale, profesionale, sociale din interiorul
respectivei firme. Dupa terminarea acelui program, psihologul va evalua
efectele interventiei sale. El va face o apreciere aproximativa, deoarece nu
are o evaluare initiala, care prin comparatie (diferenta) ar fi condus la o
estimare mai obiectiva a eficientei programului sau.Un alt exemplu, ar fi o
situatie in care intr-o firma se doreste imbunatatirea climatului psiho-social.
Se poate apela la serviciile unui psiholog, specialist in psihologia muncii si
resurse umane, care sa introduca un program de imbunatatire a relatiilor
manageriale, profesionale, sociale din interiorul respectivei firme. Dupa
terminarea acelui program, psihologul va evalua efectele interventiei sale. El
va face o apreciere aproximativa, deoarece nu are o evaluare initiala, care
prin comparatie (diferenta) ar fi condus la o estimare mai obiectiva a
eficientei programului sau.

b. Planul cu un singur grup pretest - posttestb. Planul cu un singur

grup pretest - posttest

Pentru a inlatura neajunsul de mai sus, se impune o masurare inainte si dupa

interventia experimentala. In aceasta situatie, comparatia este posibila. De
exemplu, efectele unui nou medicament pot fi evaluate daca se realizeaza o
masurare a functiilor biologice ale unui grup de subiecti inainte si dupa
administrarea respectivului medicament. Diferenta dintre cele doua masurari
indica efectul interventiei cercetatorilor.Pentru a inlatura neajunsul de mai
sus, se impune o masurare inainte si dupa interventia experimentala. In
aceasta situatie, comparatia este posibila. De exemplu, efectele unui nou
medicament pot fi evaluate daca se realizeaza o masurare a functiilor
biologice ale unui grup de subiecti inainte si dupa administrarea respectivului
medicament. Diferenta dintre cele doua masurari indica efectul interventiei
cercetatorilor.