Ministerul Public

Unitate de învăţare Nr. 3

MINISTERUL PUBLIC

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3.............................................................................. 51

3.1 Principiile potrivit cărora îşi desfăşoară activitatea Ministerul Public...................... 51
3.2 Organizarea Ministerului Public............................................................................... 53
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3............................................................... 59
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 59
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3............................................................................. 60

50
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 3

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:

 capacitatea de a identifica modul de organizare și de funcționare a
profesiilor juridice din România;
 dezvoltarea abilităților de a înțelege organizarea și funcționarea
sistemului judiciar din România;
 capacitatea de a înțelege organele sau instituțiile cele mai
reprezentative ale profesiei de magistrat din România.

3.1 Principiile potrivit cărora îşi desfăşoară activitatea Ministerul Public

Potrivit prevederilor art. 132 pct. 1 din Constituţie „Procurorii îşi

desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi
al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Prevederi
asemănătoare se găsesc şi în art. 62 alin. 2 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară.
a. principiul legalităţii - conform căruia, Ministerul Public îşi
desfăşoară activitatea în limitele legii şi în scopul respectării acesteia.
Acest principiu are în vedere activitatea judiciară în general a
Ministerului public, în procesul penal sau civil şi de asemenea, obligaţia
procurorului de a exercita acţiunea penală sau civilă în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege, în vederea protejării interesului public sau
privat, când acestea au fost încălcate prin fapte de natură penală sau în
cazurile în care este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale
dispăruţilor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege în acţiunile cu
caracter civil.
Pentru a asigura independenţa acestei instituţii faţă de orice
amestec din afară şi în acest mod garanţia asigurării respectării
drepturilor procesuale ale părţilor, art. 62 alin. 4 din legea menţionată,
dispune că „Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele
judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice. Rezultând că
procurorul este un apărător al intereselor generale ale societăţii, al
ordinii de drept, al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
b. principiul imparţialităţii procurorilor, potrivit cu care
procurorii în instanţă sunt liberi să prezinte acele concluzii pe care le
consideră întemeiate, coroborate cu probatoriul administrat în cauzele
respective. Pe de altă parte, principul obligă pe procuror să se manifeste
în acelaşi mod, faţă de cei care au intrat în conflict cu legea,
manifestând obiectivitate, nepărtinire, echidistanţă faţă de toţi cei care
sunt cercetaţi penal, pornind de la prezumţia de nevinovăţie. Art. 124
alin. 2 din Constituţie prevede „Justiţia este unică, imparţială şi egală
pentru toţi".
Principiul independenţei Ministerului Public, mai exact a
parchetelor se manifestă atât în raport cu instanţele judecătoreşti cât şi
faţă de justiţiabili, întrucât procurorul este retribuit pentru activitatea
desfăşurată de stat şi nu de cel care beneficiază de activitatea sa, aşa
51
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

cum este cazul avocatului, notarului, executorului judecătoresc.

În vederea asigurării independenţei procurorului, art. 64. alin. 2
din legea pentru organizarea judiciară, prevede că în soluţiile dispuse,
procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul
poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul
procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor,
intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea
urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
Soluţiile adoptate de procuror pot fi însă infirmate motivat de
către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.
Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să
judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
Pentru a garanta independenţa procurorului şi înlăturarea riscului
preluării dosarului în cazul în care s-ar dori o altă soluţie decât cea
legală, aceeaşi lege a prevăzut posibilitatea preluării dosarelor
încredinţate unui procuror dar numai în cazul suspendării sau al
încetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenţa sa, dacă există
cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa.
Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în
cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor,
măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.
În instanţă, procurorul este liber să prezinte concluziile pe care le
consideră întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate
în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al
Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru
influenţarea în orice formă a concluziilor.
Pentru a-şi susţine opinia la care a ajuns în urma cercetării
efectuate, în procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa
procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat
de conducătorul parchetului.
El este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră
întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză,
putând să conteste la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia
procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a
concluziilor.
c. principiul subordonării şi controlului ierarhic, care
presupune o subordonare în treaptă, organele inferioare se subordonează
organelor superioare. Consecinţa acestui mod de subordonare fiind ca
dispoziţiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru
procurorii aflaţi în subordine, asupra actelor de dispoziţie ale
procurorilor din subordine, putând să le suspende, anuleze sau
înlocuiască cu actele sale, dacă actele primilor sunt contrare legii.
Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în
conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
Potrivit dispoziţiilor art. 65 din legea pentru organizarea judiciară,
procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului
parchetului respectiv, iar conducătorul unui parchet este subordonat
conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe

52
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul șef al Direcției

Naţionale Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe
lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza
direct sau prin procurori anume desemnaţi.
Potrivit prevederilor art. 69 alin. 1 din lege, Ministrul justiţiei,
când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului
Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin
procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul
general al Direcției Naţionale Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului
în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se
desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane
implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate
viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile
adoptate.
Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz,
procurorului general al Direcției Naţionale Anticorupţie informări
asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la
măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a
criminalităţii.
Procurorul este liber sa prezinte in instanţa concluziile pe care le
considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate
în cauza.
Strâns legat de principiul menţionat este şi cel al indivizibilităţii,
prin care se înţelege faptul că fiecare membru al Ministerului Public
reprezintă ministerul în întregul său. Actul îndeplinit de către unul
dintre procurori, este actul parchetului în întregime. În consecinţă,
membrii Ministerului Public, se pot înlocui unul pe altul în cursul
aceleiaşi pricini, diferitele acte de procedură pe parcursul aceluiaşi
proces pot fi efectuate de mai mulţi procurori.
Procurorii constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţă îşi
exercită atribuţiile sub autoritatea Ministrului Justiţiei, iar Procurorul
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
exercită controlul asupra tuturor procurorilor.

Test de autoevaluare 3.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt principiile potrivit cărora îşi desfăşoară activitatea
Ministerul Public?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 59.

3.2 Organizarea Ministerului Public

3.2.1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Potrivit prevederilor art. 70 din legea pentru organizarea judiciară,
parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, coordonează

53
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

activitatea parchetelor din subordine.

Este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct,
ajutat de 3 consilieri.
În relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane
juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate, Procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă
Ministerul Public.
Acesta exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi,
controlul asupra tuturor parchetelor.
Participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii
Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar. În
cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-
adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe
procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile
prevăzute de lege.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în
structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi.
În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori
şefi.
În cadrul aceluiaşi parchet, funcţionează Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură
specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
Pentru a fi numiţi în cadrul acestei Direcţii, procurorii trebuie să
aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o
vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi
fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită
în acest scop.
Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii
de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum
şi altor calităţi specifice. Vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată
de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare
pe calculator.
Comisia constituită în vederea susţinerii interviului este numită
prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse
umane şi alte domenii.
Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei respective pot fi revocaţi prin
ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în
cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau
în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
Procurorul general evaluează, anual, rezultatele obţinute de
procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.

54
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine
cu caracter intern.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra
problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
Colegiul este constituit din procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori
aleşi în adunarea generală a procurorilor.
Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori
de câte ori este necesar.
Adunările generale ale procurorilor au următoarele atribuţii:
a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului
justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior
al Magistraturii;
f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Ministrul justiţiei trebuie să prezinte annual Parlamentului
concluziile asupra activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, concluzii desprinse din raportul de activitate al
acestei instituţii elaborat de Parchet, raport prezentat şi Consiliului
Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei.

3.2.2. Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale

pentru minori şi familie şi judecătorii
Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi
familie şi judecătorie funcţionează un parchet, cu sediul în localităţile în
care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi
circumscripţie cu acestea.
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură
secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Cele de pe lângă
curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din
cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului
justiţiei.
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor
şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu
activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare

55
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

ale instanţelor pe lângă care funcţionează.

Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori
generali, iar cele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi
familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi
prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de
coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează,
precum şi al parchetelor din circumscripţie.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori
şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi
atribuţii de administrare a parchetului.
În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă
curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-
procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, cu excepţia Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Bucureşti, unde procurorul general sau, după caz, prim-procurorul
poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi. La parchetele de pe lângă tribunalele
pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de
un adjunct.
Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt
conduse de procurori şefi.
Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii,
servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile
acestora.
Dosarele sunt repartizate procurorilor de către conducătorul
fiecărui parchet, ţinând cont de specializarea acestora.
În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care
avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
Dispoziţiile legale referitoare la Colegiile de conducere ale
parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori
şi familie şi judecătorii analizate în cazul judecătorilor în secţiunile
anterioare, se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor.
În mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea
adunărilor generale ale procurorilor.
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor
prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a
poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de
cercetare penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor
penale, potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în
condiţiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în

56
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub
coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii
penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea,
elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea
eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în
domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

3.2.3. Direcția Naţională Anticorupţie

Este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit
legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Direcția Naţională Anticorupţie se organizează ca structură
autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonată de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor de organizare şi
funcţionare a parchetelor (al legalităţii, imparţialităţii şi al controlului
ierarhic).
Direcția Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu
instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi
în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile
numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Este condusă de un procuror șef, asimilat prim-adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cadrul Direcției Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul
de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere
ale acestui parchet şi este constituit din procurorul șef, unul dintre
adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a
procurorilor.
Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii
membrilor săi.
Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de
adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor
prevăzute de lege.
Adunarea generală a procurorilor Direcției Naţionale Anticorupţie
se convoacă de către procurorul șef al acestui parchet, anual sau ori de
câte ori este necesar.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchet;
b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbate probleme de drept;

57
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului

justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior
al Magistraturii;
f) alege şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul șef al Direcției
Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
În cadrul Direcției Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii
teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin
ordin al procurorului șef al acestui parchet.
Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc
de procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie, de regulă, în
localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi
în raport cu circumscripţiile acestora.
Direcția Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi
prin ordin al procurorului șef al acesteia, precum și cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în
statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
În afara condiţiilor cerute pentru a fi numiţi magistraţi, procurorii
din cadrul Direcției Naţionale Anticorupţie, trebuie să aibă o bună
pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel
puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi
admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest
scop, interviu la care poate participa orice procuror care îndeplineşte
condiţiile menţionate. Comisia care asigură evaluarea, este numită prin
ordin al procurorului șef al Direcției Naţionale Anticorupţie şi este
formată din 3 procurori de la Direcția Națională Anticorupţie. Din
comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte
domenii.
Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii
de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres,
precum şi altor calităţi specifice, va fi avute în vedere şi activitatea
desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele
de operare pe calculator.
Procurorii numiţi în cadrul Direcția Naţională Anticorupţie pot fi
revocaţi prin ordin al procurorului șef al Direcției Naţională
Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul
exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în
cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
La data încetării activităţii în cadrul Direcției Naţionale
Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt
parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Potrivit prevederilor art. 48 alin. 10 şi 11 din Legea nr. 303/2004,
nu pot fi numiţi în funcţii de conducere procurorii care au făcut parte
din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea

58
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

ori procurorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea

influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor
prevăzute de lege.
Procurorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei
propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie
pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din
serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu
acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau
în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care
procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta.
Direcției Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport
privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior
al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a
anului următor. Ministrul justiţiei prezintă Parlamentului concluziile
asupra raportului de activitate al Direcției Naţionale Anticorupţie.

Test de autoevaluare 3.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt atribuţiile Ministerul Public exercitate prin procurori?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 59.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 3.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 3 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3

1. Prezentați Direcția Naţională Anticorupţie.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 3.1
1. Potrivit prevederilor art. 132 pct. 1 din Constituţie „Procurorii îşi
desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi
al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
Răspuns 3.2
1. Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de
59
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Ministerul Public

lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace

alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei
judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare
penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale,
potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile
prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile
legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub
coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii
penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea,
elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea
eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în
domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3

1. Les, Sisteme judiciare comparate, Ed. C.H. Beck, 2002, Bucuresti;

2. G.M. Losano, Marile sisteme juridice, Ed. All Beck, 2005,
Bucuresti;
3. F. Magureanu, Organizarea sistemului judiciar, Ed. Universul
Juridic, 2009, Bucuresti;
4. S. Spinei, Organizarea profesiilor juridice liberale, Ed. Universul
Juridic, 2010, Bucuresti;
5. A. Stoica, Executorii judecatoresti. Evolutie istorica - Norme si
valori contemporane, Ed. Universul Juridic, 2013, Bucuresti.

60
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice