UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:
Dreptul european al afacerilor

Titlul referatului:
REZOLVARE TEMĂ

Profesor de disciplina:

STUDENT/A:
Anul: IV

Anul universitar 2019-2020

Semestrul I

1
Dreptul european afacerilor – Teme de control (Drept IV, ID)

Libera circulație a mărfurilor

• Conținutul și aplicarea art. 110 TFUE (ex-art. 90 TCE)

1. În absența normelor de armonizare ale UE, măsura națională prin care
persoanele care doresc să înmatriculeze în statul lor un autoturism dintr-un alt stat
membru, trebuie să achite o sumă de bani înainte de punerea în circulație a
autoturismului:
a) este permisă de Tratat, în măsura în care nu se produce o discriminare între
produsele autohtone similare și cele de import și nu se favorizează sectoare interne de
producție;
b) este interzisă de Tratat, cu excepția situației în care este justificată de unul din motivele
limitativ prevăzute de art. 36 TFUE, dacă este o măsură discriminatorie;
c) este interzisă de Tratat, cu excepția situației în care este justificată de unul din
motivele prevăzute de art. 36 TFUE sau de cerințele imperative de ordine publică dezvoltate de
jurisprudența CJUE, dacă este o năsură cu adevărat neutră;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.

Libera circulaţie a persoanelor și serviciilor

• Dreptul de stabilire. Accesul la desfășurarea și exercitarea activităților

independente. Libertatea de stabilire a societăților pe teritoriul UE
2. În condiţiile în care o societate-mamă constituită şi cu sediul în statul membru B
doreşte să înfiinţeze o sucursală în statul membru A, în scopul eludării normelor statului
membru A privind constituirea societăţilor, care sunt mai stricte în materie de vărsare a
unui capital social minim decât cele ale statului membru B din motivul protejării
creditorilor, cererea de înfiinţare a sucursalei în statul membru A:
a) nu poate fi refuzată de autorităţile competente ale statului A deoarece refuzul ar
fi disproporţionat faţă de cerinţele imperative de ordine publică urmărite de statul A şi
anume protejarea creditorilor societăţii;
b) poate fi refuzată de autorităţile competente ale statului A, deoarece constituie un abuz
de drept atât al dreptului naţional în materie cât şi al dreptului de stabilire consacrat de Tratat.
c) poate fi refuzată în lumina jurisprudenţei CJUE referitoare la cerinţele imperative de
ordin public, în acest caz protejarea creditorilor.
d) niciuna dintre variantele de mais sus.

2
 3. Prin decizia din 17 martie 1981, Consiliul Baroului avocaţilor din Paris a respins
cererea domnului Leonardo da Vinci, cetăţean italian, membru al Baroului avocaţilor din
Florenţa, Italia, de a fi primit în cadrul Baroului din Paris, în timp ce îşi menţinea calitatea
de membru al Baroului din Florenţa şi îşi păstra cabinetul şi reşedinţa din statul său de
origine. Cererea sa a fost respinsă deoarece, deşi îndeplinea celelalte condiţii pentru
admiterea în profesia de avocat, nu îndeplinea cerinţa prevăzută de art. 83 din decretul 72-
468. Potrivit acestei dispoziţii naţionale, un avocat are dreptul de a se stabili profesional
numai într-un singur loc, iar acesta trebuie să se afle în raza teritorială a tribunalului la
care este înregistrat.
În absenţa unor norme europene de armonizare privin dreptul de stabilire pentru
avocaţi, prevederea din decretul francez:
a) nu încalcă libertatea de stabilire protejată de dreptul Uniunii deoarece este justificată
de interesul public al bunei administrări a justiţiei care presupune, printre altele, ca avocaţii să îşi
exercite profesia în aşa fel încât să menţină contact suficient cu clienţii lor şi instanţele unde îşi
desfăşoară activitatea.
b) încalcă libertatea de stabilire protejată de dreptul Uniunii.
c) nu încalcă libertatea de stabilire protejată de dreptul Uniunii deoarece este aplicabilă
fără distincţie cetăţenilor francezi şi străini.
d) niciuna dintre variantele de mai sus.