w

w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
 rg
.o
Tehnici de comunicare
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w

Ghidul profesorului ºi consultantului

 rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w

© 2007, Junior Achievement® România

Drepturile de autor apartin Junior Achievement România. Textul acestei publicaþii, sau orice parte din
el, nu poate fi reprodus sau transmis în orice formã sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice,
inclusiv fotocopiere, înregistrare, depozitare în sisteme de recuperare a informaþiilor, sau altfel cu
excepþia efectuãrii unui curs înregistrat Junior Achievement sau cu permisiunea organizaþiei.
Tipar 2009, ISBN 973-9082-10-8
 Sumar

rg
Sumar:

.o
ia
an
m
Capitolul 1 - În faþa unei audienþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Capitolul 2 - Primul discurs prima prezentare . . . . . . . . . . . . . .9
ro

Capitolul 3 - Cum sã devii un ascultator mai bun . . . . . . . . . . .13

Capitolul 4 - Cum sã te adaptezi la o audienþã ºi
la situaþie de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
.ja

Capitolul 5 - Cum poþi sã iþi alegi subiectul

ºi sã documentezi pentru el . . . . . . . . . . . . . . . . .22
w

Capitolul 6 - Cum sã foloseºti materialele auxiliare . . . . . . . . .27

Capitolul 7 - Cum sã-þi structurezi discursul . . . . . . . . . . . . . .33
w

Capitolul 8 - Prezentarea discursului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

w

3
 În faþa unei audienþe
OBIECTIVE
• Sã familiarizaþi elevii cu
vorbitul în public, ca parte
a comunicãrii.
• Sã le explicaþi elevilor
beneficiile personale ale
unui curs privind vorbitul
în public.
m
• Sã vã ajutaþi elevii sã apre-
cieze beneficiile culturale
ro
ºi sociale ale vorbitului în
public.
• Sã le prezentaþi elevilor
.ja
responsabilitãþile lor etice
în calitate de ascultãtori ºi
vorbitori în public.
w
• Sã vã ajutaþi elevii sã înþe-
leagã
w
vorbitul/discursul/prezenta
rea în public, ca metodã de
w
comunicare.
încurajeze dezvoltarea unui mediu stimulativ în sala de clasã.
4
rg
SUGESTII PENTRU PREDARE
O introducere eficientã poate fi la fel de
.o
importantã pentru succesul unui curs ca
ºi pentru acela al unui discurs, a unei
prezentãri.
ia
Pe parcursul primei ore de curs, vã sugerãm
sã orientaþi elevii asupra formatului general
an
ºi obiectivelor cursului.
Aceastã orientare poate fi urmatã de o
scurtã activitate, o temã pentru acasã pen-
tru a construi astfel planul urmãtoarei
lecþii. În cadrul primelor lecþii, încercaþi sã
creaþi o atmosferã pozitivã ºi încurajatoare,
care sã-i ajute pe elevi sã se simtã mult mai
relaxaþi atunci când îºi prezintã lucrãrile.
Încurajaþi implicarea ºi interacþiunea.
În acest capitol se prezintã câteva activ-
itãþi care sã accentueze avantajele per-
sonale, sociale ºi culturale ale vorbitului
în public ºi ale exprimãrii libere, sã
demonstreze importanþa feedback-ului în
procesul de comunicare, sã sublinieze
responsabilitãþile etice ale participanþilor
la procesul de comunicare, sã ajute la
promovarea participãrii interactive, sã
 Capitolul 1

EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE ÎN TIMPUL OREI

1.Egocentrismul
Cereþi-le elevilor sã caute exemple ale egocentrismului în evenimentele curente
din ºcoalã sau din afara ºcolii. Folosiþi aceste materiale pentru a stimula în clasã
o dezbatere cu privire la impactul acestei atitudini asupra evenimentelor si
moralitãþii celor care vorbesc. Ca o alternativã, strângeþi chiar dumneavoastrã
exemple ºi aduceþi-le la orã pentru o micã dezbatere de grup.

rg
Ar fi indicat sã revedeþi conceptele de egocentrism ºi moralitate pentru o
pregãtire prealabilã a exerciþilor. Aceastã activitate îi invitã pe elevi sã discute

.o
despre convingerile lor personale, iar acestea pot fi foarte diferite. Folosiþi
aceastã activitate ca pe o oportunitate de a încuraja dezvoltarea unui climat al
toleranþei critice ºi al deschiderii spiritului spre reflectarea asupra unor puncte

ia
de vedere opuse. an
2.Publicitatea ºi Etica
Cereþi elevilor sã aducã la orã exemple de reclame pe care ei nu le considerã
etice ºi sã îºi motiveze opinia.
m
Puneþi elevii sã-ºi prezinte reclamele alese în faþa clasei ºi sã explice motivele pen-
tru care ei nu le considerã ca fiind etice. Axaþi discuþia pe urmãtoarele standarde:
ro

Respect pentru public:

• Cãrui tip de consumator îi este adresatã reclama?
.ja

• Care sunt presupunerile care au fost fãcute în privinþa consumato-

rilor?
• Este consumatorul tratat ca un adult raþional, capabil sã ia decizii în
w

cunoºtinþã de cauzã?
• În ce manierã sunt descriºi bãrbaþii, femeile ºi minoritãþile în
w

reclamã?
• Transmite reclama o atitudine pozitivã sau una negativã?
w

Cercetare responsabilã:
• Modul în care sunt promovate, produsul sau serviciul implicã luarea
unei decizii raþionale la alegerea sa? În acest caz, reclama în cauzã
conþine toate informaþiile de care un consumator ar avea nevoie pen-
tru luarea unei astfel de decizii?
• Ce alte tehnici (emoþionalã, participarea ºi/sau mãrturia unor
celebritãþi) sunt folosite?

5
Acurateþe ºi obiectivitate:
• Reclama prezintã informaþiile cu acurateþe ºi obiectivitate?
• Faptele promovate în legãturã cu produsul sau serviciile sunt rezonabile?
• Reclama în cauzã încurajeazã o speranþã deºartã sau un ideal?
• Care sunt tehnicile folosite pentru a transmite mesajul cu obiectivitate?

Grija pentru consecinþe:

rg
• În afara promovãrii produsului, creatorii de publicitate par sau nu
preocupaþi de consecinþele reclamei în cauzã?

.o
• Reclama încearcã sau nu sã creeze nevoi inutile pentru produsul sau
serviciul promovat?
• Prezintã un mod de viaþã utopic sau dãunãtor?

ia
an
3. Beneficiile personale ºi sociale ale vorbitului în public
Puneþi-i pe elevi sã ia în considerare care sunt beneficiile sociale ºi culturale care
se pierd într-o societate care nu încurajeazã schimbul liber ºi deschis de idei.
m
Acest exerciþiu este aplicabil unui grup restrâns de elevi sau poate fi un subiect de
dezbatere generalã în clasã. Le puteþi cere elevilor, ca temã pentru acasã, sã-ºi
ro

scrie propriile pãreri cu privire la acest subiect, ca mod de pregãtire a viitoarei

dezbateri din clasã. Puneþi-i sã-ºi prezinte ideile celorlalþi colegi. Folosiþi aceastã
metodã ca o oportunitate pentru a-i familiariza cu beneficiile personale, sociale
.ja

ºi culturale ale vorbitului în public.

Ar fi de preferat sã notaþi pãrerile elevilor pe tablã. Lista beneficiilor personale
poate include:
w

- un mod original de exprimare,

- oportunitãþi de dezvoltare personalã,
w

- îmbunãtãþirea capacitãþii de luare a deciziilor,

- abilitatea de a gândi critic.
w

Lista beneficiilor sociale care pot fi pierdute include:

- lipsa dezbaterii libere,
- pierderea libertãþii personale,
- viaþa într-o societate represivã.

6
 Capitolul 1

Le puteþi preciza de asemenea, cã vorbitul în public, ca formã artisticã ºi ca pri-

oritate educaþionalã, s-a dezvoltat întotdeauna în societãþile democratice, cu
scopul de a încuraja discuþiile libere ºi originale.

4.Obiectivele aplicaþiei practice

Cereþi-le elevilor sã întocmeascã o listã cu aspiraþiile lor în domeniul carierei
ºi sã enumere eventualele situaþii care pot apãrea la viitorul loc de muncã ºi în
care abilitãþi-le lor de a se exprima liber în faþa unei audienþe se pot dovedi

rg
foarte importante.
Cereþi-le de asemenea sã se consulte cu o persoanã adultã, care sã facã parte fie
din personalul ºcolii, fie din comunitatea localã a oamenilor de afaceri pentru

.o
a-ºi verifica sau modifica pãrerea despre rolul pe care îl vor juca abilitãþile de
comunicare în viitoarea lor meserie.

ia
Plecând de la aceste informaþii, cereþi-le elevilor sã pregãteascã o scurtã
an
prezentare a beneficiilor pe care sperã sã le dobândeascã de pe urma acestui
curs. Ca pregãtire pentru acest exerciþiu, puteþi trece rapid în revistã princi-
palele beneficii personale, sociale ºi culturale ale vorbitului în public. Puteþi
m
suplimenta aceastã activitate cerându-le elevilor sã completeze fiºa de lucru de
mai jos: "Învãþarea pe baza obiectivelor".
ro
.ja
w
w
w

7
"Învãþarea pe obiective" - fiºã de lucru

Nume ____________________________________________

Clasa ____________________________________________

Aspiraþii profesionale________________________________

rg
Persoana cu care a avut loc întrevederea ________________

.o
1.Obiectiv _________________________________________

ia
Cum poate fi acesta atins _____________________________
an
2.Obiectiv _________________________________________
m
Cum poate fi acesta atins ____________________________
ro

3. Obiectiv ________________________________________

Cum poate fi acesta atins ____________________________

.ja

4.Obiectiv ________________________________________
w

Cum poate fi acesta atins _____________________________

w

5.Obiectiv. ________________________________________
w

Cum poate fi acesta atins ____________________________

8
 Capitolul 1

5.Codul etic al clasei

Lucrând în grupuri mici, cereþi-le elevilor sã discute despre adoptarea unui cod
etic care sã fie folosit în timpul cursurilor. Fiecare grup ar trebui sã-ºi prezinte
pãrerile în faþa clasei, iar colectivul sã se hotãrascã asupra unui cod etic care sã
fie adoptat pentru restul semestrului. Permiþându-le elevilor sã se exprime liber
în legãturã cu stabilirea unui cod de comportament al clasei, atingeþi simultan
trei obiective:
- în primul rând, elevii care care au ceva de spus despre regulile de

rg
comportament nu vor mai simþi cã le sunt impuse regului arbitrare ºi
vor avea tot interesul ca regulile sã fie respectate.
- în al doilea rând, elevii se vor implica în procesul de dezbatere con-

.o
structivã care este extrem de important, pentru dezvoltarea unor abili-
tãþi retorice ameliorate.

ia
- nu în ultimul rând, elevii au de asemenea ocazia de a se cunoaºte mai
bine, ceea ce poate ajuta ulterior la depãºirea anxietãþii în comunicare.
an
În calitate de profesor, vã puteþi asuma rolul de lider în timpul acestei activitãþi,
stabilind câteva reguli de bazã atât pentru discuþia în sine, cât ºi pentru codul etic.
De exemplu, îi puteþi sfãtui pe elevi sã includã în cod prevederi atât despre com-
m
portamentul vorbitorilor, cât ºi despre cel al ascultãtorilor, precum ºi reguli legate
de copiat, plagiat.
Deºi elevii vor avea multe sugestii, discuþia ar trebui sã se axeze în principal pe
ro

alegerea subiectului, respect, responsabilitate ºi grija pentru consecinþe. Încer-

caþi sã orientaþi discuþia spre manifestãrile concrete ale unor concepte abstracte,
.ja

cum ar fi "Dacã ai întârziat la orã, nu intra în timp ce un coleg face o prezentare"

sau "Nu-þi face tema pentru altã orã în timp ce un coleg prezintã o temã".
w

Activitate suplimentarã
w
w

Puneþi elevii sã efectueze exerciþiul "Comunicarea ºi media" (Cât de liber

înseamnã liber?)

9
Formular de feedback Evaluarea unei prezentãri

1. V-aa atras atenþia introducerea? Ce alte tehnici ar trebui sã ia vorbitorul în

considerare?

2. A servit introducerea la prezentare? O astfel de prezentare este de dorit

rg
sau necesarã?

.o
3. A fost clar scopul speech-uului? Care a fost acesta?

ia
an
4. Aþi putut identifica principalele puncte ale prezentãrii? Care au fost acestea?
m

5. A existat suficient material de suport? Au fost interesante exemplele?

ro
.ja

6. Concluzia a rezumat într-oo manierã eficientã mesajul prezentãrii?

w
w

7. V-aau transmis remarcile de încheiere ceva de care sã vã amintiþi?

w

8. Prezentarea a pãrut naturalã ºi spontanã?

9. Ce sfaturi specifice aþi oferi vorbitorului pentru urmãtoarea prezentare?

10
 Capitolul 2

Primul discurs,
prima prezentare

rg
SUGESTII PENTRU PREDARE OBIECTIVE

.o
Acest capitol prezintã pe scurt elementele
de bazã ale pregãtirii ºi prezentãrii unor • Sã li se ofere elevilor

ia
discursuri/prezentãri eficiente. Se vor ºansa de a vorbi în faþa
prezenta activitãþi variate pentru predarea unei audienþe
regulilor fundamentale legate de:
an • Sã li se predea elevilor
- alegerea subiectului, tehnici prin care aceºtia
- structurarea, pot controla impresia pe
m
- schiþarea, care o fac
- prezentarea • Sã li se ofere ajutor
- evaluarea unor
ro

elevilor în procesul de
discursuri/prezentãri scurte. creare ºi de prezentare a
Vã sugerãm sã împãrþiþi elevii în unei prezentãri/discurs
.ja

"echipe de evaluare". Vã sugerãm de introductiv

asemenea sã aduceþi cât mai des elevii • Sã li se acorde elevilor
în faþa clasei pentru activitãþi nenotate. sugestii pentru depãºirea
w

Ar fi indicat sã începeþi din timp evalu- anxietãþii la comunicarea

area aptitudinilor de vorbitor ale
în public
w

elevilor, pentru ca aceºtia sã ºtie ce

aspecte vor trebui îmbunãtãþite. Ar tre-
w

bui de asemenea sã le oferiþi informaþii în

legãturã cu metoda de evaluare a prezen-
tãrilor orale. Elevii vor primi o evaluare
însoþitã de sugestii de îmbunãtãþire dupã primele lor prezentãri.
Pentru majoritatea elevilor, cel mai bun remediu împotriva emotivitãþii este
însãºi experienþa vorbitului în public, în faþa unei audienþe.
Mulþi dintre ei (mai mulþi decât vor recunoaºte) vor avea emoþii, nefiind
obiºnuiþi sã se adreseze unei audienþe mai mari de 3-5 persoane. Explicaþi-le cã
este o senzaþie normalã.
11
Elevii trebuie sã-ºi investeascã energia emoþionalã în pregãtire ºi exersare.
Teama acutã de comunicare este o problema realã.
Vã puteþi ajuta elevii fãcându-i sã interacþioneze ºi sã devinã mai apropiaþi prin
intermediul unor activitãþi variate.

EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE ÎN

rg
TIMPUL OREI

.o
1.Identificarea problemelor de asc ultare
Cereþi-le elevilor sã completeze "Lista Problemelor de Ascultare". Împãrþiþi

ia
clasa în grupuri mici pentru a discuta problemele lor legate de ascultare. Cereþi
fiecãrui grup sã realizeze un plan pentru remedierea celor mai frecvente trei
an
probleme de ascultare din grupul lor. Stabiliþi un purtãtor de cuvânt pentru
fiecare grup, care sã prezinte cele mai frecvente trei probleme din grupul sãu
ºi sugestiile lor de rezolvare, pentru a fi discutate de întreaga clasã.
m

Insistaþi asupra faptului cã lista de probleme nu este un test, cã nu vor primi

ro

note pentru rãspunsurile lor, ºi cã, prin urmare, acestea ar trebui sã fie sincere.
Discutaþi despre împãrþirea problemelor raportate pe categorii, în funcþie de
.ja

reacþii personale, atitudini ºi ascultare defectuoasã.

2. Cum "sunã" tãcerea?

w

Cereþi clasei sã facã liniºte trei minute, timp în care elevii sã noteze toate
w

sunetele din clasã care le-au atras atenþia. Faceþi pe tablã o listã cu aceste sunete.
Discutaþi:
w

(a) cât de mult i-ar putea deranja aceste zgomote atât pe vorbitori, cât ºi
pe ascultãtori ºi
(b) ce ar putea face vorbitorii ºi ascultãtorii ca sã le minimalizeze
impactul.

Aceasta este o metodã bunã pentru stimularea unei discuþii despre potenþialele
obstacole apãrute în clasã pe care le-ar avea de înfruntat un elev care vorbeºte.
Pentru variaþie, la începutul orei le puteþi cere elevilor sã noteze tot ce le-a dis-
tras atenþia în timpul unei ore de clasã la care urmeazã sã predaþi sau puteþi
rezerva ultimele 5-10 minute ale orei pentru a discuta cum pot fi aceste prob-
12
 Capitolul 2

leme combãtute sau minimalizate în timpul prezentãrilor elevilor.

În plus, le puteþi cere elevilor sã asiste la un discurs public þinut în afara ºcolii
(o dezbatere publicã, un talk show, etc.) ºi sã noteze ce le-a distras atenþia, pen-
tru a le discuta, ulterior, în clasã. Dirijaþi discuþia spre obstacolele comune
întâmpinate de cei care vorbesc în public ºi spre diferitele strategii de depãºire
a acestora.

3.Evaluarea unor prezentãri

rg
Împãrþiþi copii ale modelului de Evaluare a Prezentãrilor. Puneþi elevii sã urmãreascã
o înregistrare video a unui discurs sau o prezentare în clasã ºi cereþi-le sã o evalueze

.o
ºi sã o noteze. În vederea unei discuþii cu clasa, cereþi-le mai întâi elevilor sã spunã
reacþiile lor. Cereþi-le apoi sã caute atât punctele tari, cât ºi punctele slabe, dupã pãr-

ia
erea lor, în prezentarea urmãritã. Dacã îi puneþi pe elevi sã dea note, asiguraþi-vã cã
le vor justifica prin referiri la prezentare. De exemplu, "i-aº da un 7 acestui elev pen-
an
tru abilitãþile de prezentare pentru cã s-a uitat prea mult pe notiþe, iar pentru un dis-
curs eficient este esenþial sã-þi priveºti ascultãtorii." Acest exerciþiu va duce la
creºterea capacitãþii critice a elevilor de a aprecia ce înseamnã un discurs bun ºi îi
m
va face sã înþeleagã mai clar ce se aºteaptã de la ei când îºi fac propriile prezentãri.
Aþi putea avea surpriza sã constataþi cã unii elevi criticã mai dur decât orice profe-
sor prezentãrile celorlaþi elevi.
ro

4. Evaluarea constructivã a prezentãrilor

.ja

Folosiþi acest exerciþiu ca sã îmbunãtãþiþi capacitãþile constructive de ascultare

ale elevilor. Urmãriþi împreunã o înregistrare video a prezentãrii unui elev sau
w

dacã nu este posibil, una "pe viu", cerând clasei sã-ºi foloseascã abilitãþile con-
structive de ascultare, mai degrabã decât pe cele critice. Cereþi-le sã ia în con-
w

siderare intenþia vorbitorului, posibilele implicaþii ºi consecinþe ale mesajului

ºi potenþiala aplicare a mesajului la propria lor viaþã. Discutaþi modul în care
w

mesajul poate crea o legãturã strânsã între vorbitor ºi ascultãtori, în cazul în

care mesajul îi stimuleazã pe aceºtia sã reflecteze la subiectul abordat, care este
rolul constructiv pe care elevii îl pot avea ca ascultãtori în crearea sensului dis-
cursului ºi care sunt ideile pe care discursul le trezeºte în mintea lor ºi la care
vorbitorul probabil nu s-a gândit. Cereþi-le studenþilor sã ia notiþe legate de
prezentare pentru o discuþie ulterioarã.

13
5. Gândirea criticã
Prezentaþi o înregistrare video sau un text al unui discurs þinut de o personali-
tate publicã, în legãturã cu o problemã de actualitate ºi cereþi-le elevilor sã ia
notiþe pentru a le analiza ºi discuta ulterior. Dacã este necesar, recapitulaþi tex-
tul despre evaluarea criticã a discursurilor.
Axaþi discuþia pe:
- folosirea responsabilã a informaþiei,

rg
- deosebirea dintre fapte ºi opinii,
- folosirea concretã a limbajului,
- rezonabilitatea afirmaþiilor vorbitorului ºi

.o
- mãsura în care mesajul poate crea o perspectivã diferitã asupra pro-
blemei discutate.

ia
Puteþi observa cã figurile publice foarte cunoscute care ºi-au format imaginea
an
unor persoane morale se pot dispensa de citarea unor surse sigure de informaþie
atunci cand þin discursuri despre probleme importante, mult mai des decât vor-
bitorii tineri ºi necunoscuþi.
m
Subliniaþi pentru elevii dumneavoastrã diferenþele dintre ceea ce se aºteaptã de
la un "vorbitor consacrat" ºi ceea ce se aºteaptã de la ei în cadrul orelor de curs.
ro

6. Observarea audienþei
.ja

Cereþi-le elevilor sã asiste la un discurs public sau la o prelegere universitarã sau

publicã, pentru a observa discret comportamentul audienþei, notând exemple de
ascultare bunã ºi proastã, precum ºi diferite tipuri de reacþii ale ascultãtorilor. Le
w

puteþi cere sã-ºi noteze propriile idei ca pregãtire pentru aceastã activitate. În
timpul orei urmãtoare, puneþi-i pe elevi sã îºi prezinte observaþiile. Folosiþi aces-
w

te concluzii pentru a crea profiluri comportamentale de ascultare bunã sau

defectuoasã, în vederea unei discuþii. Le-aþi putea cere sã îºi concentreze atenþia
w

asupra unor comportamente ale audienþei care ridicã obstacole serioase în calea
unui discurs eficient (ascultãtori care îl întrerup pe vorbitor, discutã între ei sau
fac alte zgomote, vin ºi pleacã, etc.) ºi sã discute strategii alternative pentru
depãºirea acestor obstacole. Pentru a vã asigura cã toþi elevii participã la acest
exerciþiu, adunaþi-le observaþiile pentru o evaluare rapidã de tipul admis/respins.

14
 Capitolul 2

Inventar Comunicã despre tine

1 . Ce factori din educaþia mea cred cã m-aau influenþat cel mai mult?
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

rg
2 . Ce factori din mediul meu cred cã m-aau influenþat cel mai mult?
_________________________________________________
_________________________________________________

.o
_________________________________________________

ia
3 . Ce persoanã sau persoane au avut un impact real asupra vieþii mele?
_________________________________________________
an
_________________________________________________
_________________________________________________
m
4 . Ce experienþe de viaþã consider cã m-aau format ca persoanã?
_________________________________________________
ro

_________________________________________________
_________________________________________________
.ja

5 . Ce activitãþi principale cred cã mã definesc, ca persoanã?

_________________________________________________
w

_________________________________________________
_________________________________________________
w

6 . Ce influenþã cred cã a avut munca, asupra mea, ca persoanã?

w

_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

7 . Am un þel sau un scop în viaþã care-m

mi defineºte comportamentul de acum?
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________

15
 Cum sã devii un ascultãtor
mai bun
OBIECTIVE SUGESTII PENTRU PREDARE

rg
Trebuie pus un accent deosebit pe dez-
voltarea capacitãþilor de ascultare ºi de

.o
• Sã sensibilizeze elevii la gândire criticã, care sunt considerate un
importanþa unei ascultãri obiectiv major în cadrul unui curs de vorbit
eficiente în public. Ascultarea este cheia întregului

• Sã li se ofere ajutor
elevilor pentru depãºirea
obstacolelor ce stau în
an
calea unei ascultãri efi-
ciente
m
• Sã li se îmbunãtãþeascã
elevilor capacitãþile de
ro
ia
proces de comunicare.
Ar trebui sã insistaþi asupra semnificaþiei
practice a rolului ºi responsabilitãþii celui ce
ascultã un discurs, o prezentare. În afara fap-
tului cã oferã reacþii imediate ºi creeazã o
atmosferã propice, ascultãtorii eficienþi
îmbunãtãþesc calitatea comunicãrii, ei solic-

gândire criticã itând ca raþionamentul vorbitorului sã

• Sã li se ofere elevilor cri-
respecte standarde înalte Discuþiile de tip
terii de evaluare a prezen-
întrebare/rãspuns de dupã discursuri stimu-
.ja

tãrilor/discursurilor
leazã interacþiunea dintre membrii audienþei.
• Sã sensibilizeze elevii în
legãturã cu responsabil- În aceastã secþiune, sunt incluse activitãþi
w

itãþile lor etice, ca ascultã- pentru dezvoltarea capacitãþilor critice ºi

tori constructive de ascultare. În practicã, eval-
w

uarea criticã ºi constructivã a prezentãrilor

proprii ºi ale celorlalþi este un element de
w

bazã pentru dezvoltarea de abilitãþi pentru

a vorbi în public. Este o parte esenþialã a
argumentãrii, a organizãrii ºi a abilitãþilor de prezentare. Prin urmare, se vor face
permanent, exerciþii care implicã abilitãþile de ascultare ºi gândire ale elevilor.
Unele dintre activitãþi, le cer elevilor dumneavoastrã sã critice alte discursuri, sã
ilustreze diferenþa dintre fapte ºi inferenþe, sã determine ce înseamnã un vorbitor
bun sau unul mai puþin eficient, sã vã comunice propriile criterii de notare, sã
observe comportamentul audienþei ºi sã lucreze la îmbunãtãþirea capacitãþii
elevilor de a lua notiþe în timpul orei.

16
 Capitolul 3

EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE ÎN TIMPUL OREI

1.Crearea unei atmosfere favorabile în clasã

Împãrþiþi clasa în echipe de patru sau cinci elevi care vor lucra împreunã pe
parcursul cursului, atât în timpul orelor cât ºi în afara lor. Încurajaþi-i sã facã
schimb de numere de telefon ºi sã se ajute între ei la discursuri, prezentãri.
Vã sfãtuim sã acordaþi timp elevilor pentru a lucra în aceste grupuri la

rg
pregãtirea fiecãrei teme importante. Aceste grupuri ar trebui sã ajute la trans-
formarea mesajelor negative în mesaje pozitive, constructive. Atrageþi-le
atenþia elevilor cã reacþiile colegilor îi pot ajuta sã-ºi îmbunãtãþeascã prezen-

.o
tãrile, chiar dacã ei considerã deja cã nu au probleme legate de acestea.
Aþi putea rezerva ora de dinaintea primului discurs pentru prezentãrile

ia
echipelor, dându-le elevilor ºansa de a exersa în faþa unor figuri familiare ºi de
a obþine reacþii critice fãrã sã-ºi facã griji pentru notare.
an
2. Evaluarea etosului în prezentãrile elevilor
Elevilor le-ar putea fi greu sã înþeleagã semnificaþia etosului fãrã a reflecta la
m
propriile reacþii la discursuri. Aþi putea folosi aceastã idee pentru o discuþie
care sã urmeze unui mini-curs despre principalele dimensiuni ale etosului:
- competenþã,
ro

- integritate,
- carismã,
.ja

- putere de convingere.
Câþiva elevi vor face o prezentare introductivã. Cereþi-le celorlalþi elevi sã le
evalueze, þinând cont de aceste categorii. Cereþi-le ca mai întâi sã-ºi identifice
w

propriile reacþii, ºi apoi sã le analizeze din perspectiva auditorului. Ca alterna-

tivã, se pot prezenta înregistrãri audio sau video ale unor discursuri, prezentãri,
w

þinute de personalitãþi politice ºi populare ale momentului, sau materiale descãr-

cate de pe internet, pentru a le discuta în termenii aceloraºi patru categorii.
w

3.Evaluarea unui discurs de auto-p prezentare

Cereþi-le elevilor sã pregãteascã o schiþã sumarã a ideilor principale al unuia din
discursurile de auto-prezentare. Ei ar trebui sã se gândeascã la urmãtoarele aspecte:
- dacã fluxul ideilor este sau nu natural, ºi de ce da sau de ce nu.
- cum ar fi putut fi îmbunãtãþitã structura?
- ce tip de materiale suplimentare foloseºte vorbitorul? Sunt aceste
materiale folosite eficient?

17
Cereþi-le elevilor sã scrie un paragraf ca rãspuns la aceste întrebãri ca punct de
plecare pentru o discuþie cu întreaga clasã. Profitaþi de aceastã discuþie pentru
a introduce concepte ca: strategii de schiþare a discursului, simetrie, funcþiile
introducerii, cuprinsului ºi încheierii, un model ideal pentru informaþia de
suport, etc.

4. Anxietatetea în comunicare - activitate on-lline

Cereþi-le elevilor sã foloseascã douã dintre principalele motoare de cãutare pe

rg
Internet pentru a gãsi un articol recent despre anxietatete în comunicare.
Puneþi-i sã se hotãrascã asupra termenilor de cãutare sau asupra cuvintelor-
cheie pe care le vor folosi (de exemplu, anxietate comunicaþionalã, teamã de

.o
comunicare, trac, etc), ºi faceþi o comparaþie între listele de referinþe rezultate
în urma cãutãrii cu cele douã motoare. Cereþi-le sã descarce ºi sã scoatã la imp-

ia
rimantã primele articole de pe cele douã liste ºi sã le compare. Acest exerciþiu
îi familiarizeazã pe elevi cu rolul de instrument de cãutare al Internetului ºi ar
an
trebui sã accentueze din nou faptul cã anxietatea în comunicare este un
fenomen cât se poate de rãspândit ºi de normal.
m
5. Ieri ºi azi
Cereþi-le elevilor sã meargã la bibliotecã sau sã foloseascã internetul pentru a
afla ce evenimente au avut loc în lume în ziua sau în sãptãmâna în care s-au
ro

nãscut. Ar trebui sã caute într-un ziar local sau într-unul din sãptãmânalele
naþionale, un scurt articol care în opinia lor spune ceva important. Apoi, elevii
.ja

vor pregãti un discurs de 1-2 minute în legãturã cu articolul selectat (care ar

trebui rezumat în introducere). În cuprinsul discursului, ei ar trebui sã ofere
douã sau trei motive pentru care cred cã articolul este încã relevant ºi în ziua
w

de azi. Elevii ar trebui sã pregãteascã o concluzie de efect care sã le sintetizeze

ideile ºi sã aibã un impact puternic asupra audienþei.
w
w

18
 Capitolul 3

Checklist Probleme de ascultare

1. Cred cã ascultarea este un proces automat, nu o deprindere.
2. Mã opresc din ascultare ºi mã gândesc la altele, atunci când un
speech este neinteresant.
3. Gãsesc cã este dificil de ascultat un speech/o prezentare pe un
subiect despre care am convingeri foarte puternice.

rg
4. Reacþionez emoþional la anumite cuvinte.
5. Zgomotele îmi distrag atenþia cu uºurinþã, atunci când vorbeºte

.o
cineva.
6. mi place sã ascult vorbitori care nu sunt experþi.
Nu-m

ia
7. Nu pot asculta o persoanã dacã e, aparent, "neplãcutã".
8. Nu pot asculta o persoanã, atunci când vorbeºte cu o voce monoto -
nã.
an
9. Pot fi atât de uimit de o prezentare vie, volubilã, încât sã nu fiu, de
m
fapt, atent la vorbitor.
10. Nu-m mi place sã ascult speech-uuri care sunt în contradicþie cu valo-
ro

rile sau principiile mele.

11. Mã gândesc la contra-aargumente atunci când nu sunt de acord cu
.ja

abordarea vorbitorului.
12. Cunosc atât de multe pe anumite subiecte, încât nu pot afla lucuri
noi, de la majoritatea vorbitorilor.
w

13. Cred cã vorbitorul este cel responsabil pentru o comunicare eficientã.

w

14. Îmi este greu sã ascult atunci când am multe pe cap.

w

15. Mã opresc din ascultare atunci când subiectul este dificil.

16. Pot simula cã ascult, chiar dacã nu o fac.
17. La o prezentare ascult doar faptele ºi ignor restul mesajului.
18. Încerc sã notez tot ce spune vorbitorul.
19. În funcþie de cum aratã vorbitorul, hotãrãsc dacã îl ascult sau nu cu
atenþie.
20. De multe ori mã grãbesc sã trag concluzii, înainte de a asculta tot
mesajul.
19
 Cum sã te adaptezi la o audienþã
ºi la o situaþie de comunicare
OBIECTIVE SUGESTII PENTRU PREDARE

rg
Analiza audienþei este o componentã

.o
• Sã sensibilizeze elevii la importantã a vorbitului în public. Fãrã o
importanþa unei ascultãri înþelegere profundã a audienþei, elevii pot
eficiente pregãti ºi prezenta discursuri ca ºi cum

ia
• Sã li se ofere ajutor acestea ar fi destinate oricãrei audienþe,
elevilor pentru depãºirea în orice moment. Scopul discursurilor,
obstacolelor ce stau în
anprezentãrilor este de a aduna anumiþi
calea unei ascultãri efi- oameni, cu anumite ocazii, din anumite
ciente motive, prin urmare o etapã esenþialã în
m
• Sã li se îmbunãtãþeascã pregãtirea unor discursuri eficiente este
elevilor capacitãþile de aflarea a cât mai multe detalii despre
gândire criticã
ro

aceºti factori (audienþa ºi situaþia de

• Sã li se ofere elevilor cri- comunicare).
terii de evaluare a prezen-
.ja

tãrilor/discursurilor Audienþa ºi situaþia de comunicare ar tre-

• Sã sensibilizeze elevii în bui sã influenþeze fiecare aspect al
legãturã cu responsabil- pregãtirii, compunerii ºi prezentãrii unui
w

itãþile lor etice, ca ascultã- discurs. Ele devin ºi mai importante atun-
tori ci când vorbitorul încearcã sã îºi
w

convingã audienþa de un anumit fapt. Veþi

gãsi în acest ghid activitãþi ºi exerciþii
w

care le cer elevilor sã ia în considerare

audienþa atunci când îºi aleg subiectul ºi
materialele suplimentare sau când îºi formuleazã argumentele.
Unele dintre activitãþi trateazã limbajul extrem ºi stereotipurile, motivaþiile
care stau la baza unui discurs, selectarea ºi adaptarea materialelor, adaptarea la
situaþiile problematice, integrarea factorului audienþã în schimbãrile fãcute, ºi
presupunerile pe care le fac vorbitorii în legãturã cu ascultãtorii lor atunci când
îºi concep mesajele.
Elevii vor face, de asemenea, sondaje ºi exerciþii pentru a aduna informaþii

20
 Capitolul 4

despre tipul de audienþã reprezentat de clasã, informaþii pe care le pot folosi în

pregãtirea discursurilor.
Vã sugerãm sã faceþi un sondaj pentru a vã face o imagine despre valorile ºi
convingerile sociale ºi politice ale elevilor, încã de la începutul cursului pentru
a scoate în evidenþã importanþa cunoaºterii acestor aspecte încã de la început.
La sfârºitul capitolului, vor face activitãþi prin care pot adapta sondajele ºi
metodele de bazã ale analizãrii audienþei, pentru ca acestea sã se potriveascã
subiectelor lor individuale.

rg
EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE

.o
ÎN TIMPUL OREI

ia
1.Valori universale
Cereþi-le elevilor sã aºeze în ordinea descrescãtoare a importanþei zece valori
an
umane universale ºi sã discute modul în care primele trei valori pe care le-au ales
îi pot influenþa în alegerea anumitor subiecte de discurs ºi a anumitor abordãri.
Acest exerciþiu poate fi fãcut sub forma unei teme pentru acasã, urmate de o
m
discuþie în clasã, dar se poate transforma uºor într-o discuþie cu elevii împãrþiþi
în grupuri mici sau cu întreaga clasã. Le puteþi cere, pur ºi simplu, elevilor sã
ro

facã o listã a celor mai importante trei valori ºi sã facã legãtura între fiecare
dintre acestea ºi trei posibile subiecte de discurs. Încurajaþi-vã elevii sã îºi anal-
.ja

izeze ºi sã îºi exprime propriile reacþii la aceste valori.

Þineþi cont de faptul cã aceastã discuþie poate duce la dezbateri aprinse între elevi.
Încercaþi sã nu þineþi partea nimãnui ºi sã faceþi tot posibilul pentru a crea o atmos-
w

ferã de respect ºi toleranþã faþã de pãrerile contradictorii exprimate inteligent.

w

2.Adaptarea la audienþã
Aceastã activitate este idealã în pregãtirea pentru tema prezentãrii/discursului
w

informativ, deºi activitãþi asemãnãtoare pot ºi este recomandat sã fie folosite ºi

cu discursurile argumentative sau cu cele ceremoniale. Analiza audienþei
funcþioneazã cel mai bine dacã dispuneþi de informaþii pentru a vã completa
observaþiile personale ºi datele generale.
Ca temã pentru pregãtirea acestei activitãþi, cereþi-le elevilor sã dea rãspunsuri
scurte la întrebãrile din "Evaluarea mediului de comunicare" ºi "Evaluarea
audienþei", în legãturã cu propriile lor idei de discursuri.
Dupã ce elevii au îndeplinit aceastã sarcinã, împãrþiþi-i în grupuri mici ºi cereþi-le
sã-ºi evalueze între ei ideile despre eficacitatea unei prezentãri ºi aspectele pe care

21
poate nu le-au observat. Faceþi-i pe elevi sã înþeleagã necesitatea unei cunoaºteri
cât mai complete a audienþei. Oricât de sistematice devin metodele noastre, existã
întotdeauna o componentã intuitivã care trebuie educatã, atunci când facem pre-
supuneri în legãturã cu reacþia unei anumite audienþe la anumite mesaje. Elevii pot
aduna informaþii valoroase despre valorile ºi înclinaþiile colegilor, fie prin
realizarea sondajului privind audienþa sau analizându-le pur ºi simplu comentari-
ile anterioare fãcute în clasã.
Cereþi-le sã-ºi prezinte ideile pentru a le discuta ºi analiza. Încurajaþi-i sã-ºi trans-

rg
forme rezultatele în strategii eficiente pentru prezentãrile viitoare.

3.Pregãtirea ºi folosirea unui sondaj de audienþã

.o
În unele situaþii nu este de ajuns sã facem presupuneri în legãturã cu înclinaþia
ascultãtorilor spre un anumit subiect, mai ales când încercãm sã-i influenþãm

ia
(discursul persuasiv) sau sã-i convingem (discursul argumentativ). Elevii pot
aduna indicii valoroase prin simpla observare a comentariilor ºi comporta-
an
mentelor colegilor în timpul discuþiei cu întreaga clasã. Totuºi, de câte ori este
posibil, e de preferat sã obþineþi unele informaþii specifice legate de aceastã
temã, cerându-le elevilor sã completeze un chestionar de analizã a audienþei.
m
"Exemplul de chestionar de analizã a audienþei" poate fi adaptat clasei dum-
neavoastrã. Scopul acestui chestionar, a cãrui temã este "Cum comunicãm cu
ro

profesorii în ºcoalã", este de a aduna informaþii despre interesul ºi implicarea

audienþei în acest subiect, cunoaºterea subiectului, despre poziþia ascultãtorilor
în legãturã cu acest subiect, ºi percepþia lor despre argumentele care ar putea fi
.ja

folosite într-un discurs pe aceastã temã. Un chestionar similar de analizã a

audienþei poate fi realizat pentru orice altã temã, aducând noi surse de infor-
maþie cu relevanþã pentru noua temã.
w

Dupã completarea chestionarelor, folosiþi urmãtorul sistem de echivalare pen-

tru întrebãrile de la 1 la 4: -3=1; -2=2; -1=3; 0=4; 1=5; 2=6; 3=7. Pentru a
w

obþine o medie pentru fiecare întrebare, adunaþi rãspunsurile la fiecare întrebare

ºi împãrþiþi totalul la numãrul de chestionare. Amintiþi-le elevilor sã pãstreze
w

chestionarele completate, în caz cã vor sã analizeze rãspunsurile mai detaliat.

Cu toate cã un astfel de chestionar nu oferã informaþii foarte detaliate despre
cunoºtinþele ºi atitudinile audienþei, el poate consitui un bun punct de plecare pentru
realizarea unei bune pregãtiri a unui discurs. Elevii pot folosi rezultatele ches-
tionarelor de evaluare a audienþei pentru a-ºi adapta discursul în funcþie de ascultã-
tori. Realizarea ºi interpretarea acestor chestionare ia mult timp, dar informaþiile pe
care le oferã meritã cu prisosinþã efortul. Preveniþi-i pe elevi sã nu-ºi compromitã
rezultatele prin întrebãri pãrtinitoare, închise sau care îºi au rãspunsul conþinut în for-
mularea lor. Urmãtoarele sugestii îi pot ajuta pe elevi sã relizeze sondaje de calitate.
22
 Capitolul 4

1. Nu folosi formulãri care pot fi interpretate drept impuse.

2. Evitã formulãrile care pot avea sens dublu.
3. Evitã afirmaþiile irelevante pentru subiectul tratat.
4. Foloseºte un limbaj simplu, clar, direct ºi concret.
5. Fii cât mai concis.
6. Fiecare frazã trebuie sã exprime o singurã idee.
7. Evitã cuvintele de genul "toþi", "întotdeauna", "nimeni" ºi "niciodatã"
8. Foloseºte mai degrabã, propoziþii simple decât propoziþii subordonate.
9. Foloseºte un limbaj accesibil.

rg
10. Evitã folosirea negaþiilor duble.

.o
4.Adaptarea la audienþã în discursurile/prezentãrile curente

ia
Acest exerciþiu poate fi folosit ca temã pentru acasã, deºi aþi putea prezenta
copia unui discurs pe care sã-l discutaþi ºi analizaþi în clasã. Cereþi-le elevilor
sã selecteze ei înºiºi un discurs pe internet.
an
Cereþi-le elevilor sã þinã cont de urmãtoarele întrebãri în legãturã cu discur-
m
surile alese:
1. Face vorbitorul vreo referire directã la ascultãtorii sãi sau încearcã sã
îi caracterizeze din perspectiva temei abordate? Cum încearcã vor-
ro

bitorul sã îºi adapteze tema discursului în funcþie de ascultãtori?

2. Face vorbitorul vreo referire directã la ocazie, locaþie, context sau la
.ja

momentul în care e þinut discursul? Dacã da, care?

3. Ce vrea vorbitorul sã transmitã ºi care este scopul sãu legat de
aceastã audienþã? Care credeþi cã este audienþa sa principalã ºi de ce?
w

4. Ce presupuneri pare sã facã vorbitorul despre atitudinea ºi valorile

audienþei legate de subiectul abordat? Ce nivel cultural se presupune
w

cã au ascultãtorii? Li se aratã acestora respect printr-un discurs

echilibrat ºi responsabil?
w

Concentraþi discuþia asupra modului în care exemplele alese ar fi putut fi

special concepute pentru o anumitã audienþã ºi o anumitã situaþie de comu-
nicare. Insistaþi asupra faptului cã aceasta nu constituie o încãlcare a eticii,
ci o etapã necesarã în realizarea unui discurs.

23
Formular pentru sondarea audienþei

Sex: M F _______________________________V
Vârsta: ______________
Studii:
_________________________________________________
_________________________________________________

rg
Oraºul în care am trãit cel mai mult:
_________________________________________________
_________________________________________________

.o
Aspiraþii profesionale:
_________________________________________________

ia
_________________________________________________
an
Persoanele pe care le admir cel mai mult:(bãrbat) (femeie)
_________________________________________________
_________________________________________________
m
Grupuri din care fac parte
(profesionale sau sociale):
ro

_________________________________________________
_________________________________________________
.ja

_________________________________________________
Ocupaþia tatãlui ______________________ Ocupaþia mamei: ___________
w

Locul naºterii:
_________________________________________________
w

Localitãþile în care am avut domiciliul:

w

_________________________________________________
_________________________________________________
Cãlãtorii (în þarã)
_________________________________________________
Cãlãtorii (în afara þãrii)
_________________________________________________
Hobby-uuri:
_________________________________________________
24
 Capitolul 4

Cuvinte care îmi provoacã emoþii pozitive:

_________________________________________________
Cuvinte care îmi provoacã emoþii negative:
_________________________________________________
Cel mai important lucru din viaþa mea este:
_________________________________________________

rg
Trei subiecte despre care aº vrea sã aud un discurs informativ:
_________________________________________________
_________________________________________________

.o
Trei subiecte despre care aº vrea sã aud un discurs argumentativ:
_________________________________________________

ia
_________________________________________________
an
m
Evaluarea audienþei
1. Care sunt opiniile, atitudinile, nevoile, interesele sau valorile pe care
ro

le împãrtãºeºti cu membrii audienþei tale? Cum îþi poþi construi dis-

cursul pe aceastã bazã comunã?
.ja

2. Ce date demografice (vârstã, sex, nivel de educaþie, mediu social-cul-

tural) pot fi relevante pentru subiectul abordat ºi pentru ideile expri-
mate? Poate fi audienþa caracterizatã în funcþie de aceste dat
w

demografice?
3. Cât de important este pentru ascultãtori, subiectul abordat? Sunt ei
w

deja interesaþi de acesta? De ce? Dacã nu, cum îi poþi motiva sã

asculte?
w

4. Ce aspecte ale temei abordate sunt cele mai relevante pentru ei? Cum
poþi sã le atragi ºi sã le pãstrezi atenþia încã de la începutul discursului?
5. Ce ºtiu deja ascultãtorii despre subiect? Ce vor ºi ce trebuie sã ºtie
aceºtia pentru a asimila corect ideile tale principale?
6. Ce sentiment au ei în legãturã cu subiectul tãu? Sunt ei predispuºi
sã aibã o reacþie pozitivã, neutrã sau negativã? Existã vreun motiv
obiectiv pentru care ar putea sã nu fie deschiºi propunerilor tale
sau afirmaþiilor exprimate în timpul discursului tãu?

25
Evaluare Mediul în care are loc discursul sau prezentarea

Împãrþiþi clasa în grupuri. Cereþi elevilor sã se gândeascã la un public în

faþa cãruia þin o prezentare ºi apoi sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri:

rg
Cât de numeroasã este audienþa dvs.?
1 _________________________________________________

.o
_________________________________________________

ia
Cât de diversã este audienþa dvs.?
2 _________________________________________________
an
_________________________________________________

Care este audienþa dvs. principalã?

3
m
_________________________________________________
_________________________________________________
ro

Cum ar putea acest lucru sã vã influenþeze pregãtirea ºi prezentarea?

4 _________________________________________________
.ja

_________________________________________________

Ce credeþi cã ar trebui sã luaþi în considerare cu privire la locaþia unde

5
w

veþi þine un speech, o prezentare?

_________________________________________________
w

_________________________________________________
w

Cum ar putea sã vã fie prezentarea afectatã de mãrimea camerei sau de

6 posibilitatea de a avea sau nu la dispoziþie echipamente de conferinþã?
_________________________________________________
_________________________________________________

26
 Capitolul 4

Cum ar putea audienþa sã vã afecteze prezentarea?

7 _________________________________________________
_________________________________________________

Dar aºteptãrile audienþei?

8 _________________________________________________
_________________________________________________

rg
Poate vreo ºtire de ultimã orã sã afecteze modul în care audienþa va
9

.o
percepe subiectul despre care veþi vorbi?
_________________________________________________
_________________________________________________

ia
10 sEuxbisiteãctv,rîenoaipnotesaibdilvitsa.t?e Dcaacuãndaal,t vvãorvbeitþoi rmsoãdaifbicoardperzeezeanctealraeºai?
an
_________________________________________________
_________________________________________________
m
ro
.ja
w
w
w

27
 Cum sã-þþi alegi subiectul ºi
sã te documentezi pentru el
OBIECTIVE SUGESTII PENTRU PREDARE

rg
Ar putea fi o provocare sã-i faceþi pe ele-

.o
• Sã ajutaþi elevii sã-ºi vii dumneavoastrã sã aleagã ºi sã se doc-
selecteze subiectul umenteze în legãturã cu niºte subiecte
relevante, originale ºi flexibile. Mulþi

prezentãrii ºi sã se con-
centreze asupra acestuia
• Sã ajutaþi elevii sã sta-
an
bileascã scopurile gen-
erale ºi particulare ale
prezentãrilor pe care le
m
vor þine
• Sã ajutaþi elevii sã îºi for-
ro
ia
profesori vor sã aprobe ideile elevilor
înainte de pregãtirea propriu-zisã pentru
fiecare prezentare. Acest capitol oferã o
varietate de activitãþi pentru alegerea ºi
evaluarea subiectelor ºi pentru formula-
rea scopului ºi a ideilor legate de fiecare
discurs. Un dosar cu articole decupate din

muleze clar ideile ziare, pe care sã-l îmbogãþiþi constant, ar

trebui sã-i ajute pe elevi sã dezvolte idei
• Sã ajutaþi elevii sã se
variate pentru temele majore, ºi sã-i
.ja

documenteze în mod
convingã de faptul cã pot aborda subiecte
responsabil pentru
mai actuale ºi mai originale decât peri-
subiectele alese
w

colele reprezentate de bronzarea artifi-

cialã. Mulþi elevi vor alege subiecte în
w

mod clar consistente, cum ar fi

"Cercetarea anti-SIDA", dar care sunt
w

prea vaste pentru a putea fi studiate ºi

prezentate în mod corespunzãtor. În acest
capitol existã activitãþi care le cer elevilor sã îºi concentreze atenþia asupra
unor subiecte prea generale ºi a unor idei ºi scopuri exprimate ambiguu, dar ºi
activitãþi desfãºurate în grupuri mici, pentru ca ei sã-ºi discute propriile idei
despre documentare, precum ºi propunerile de subiecte pentru discursuri.

Din respect pentru libertatea de expresie, vã sugerãm sã nu cenzuraþi subiectele

discursurilor/prezentãrilor. Elevii trebuie sã asiste ºi la discursuri/prezentãri în

28
 Capitolul 5

care se prezintã idei cu care nu sunt de acord. Câteva principii de bazã pentru
selectarea unui subiect adecvat vã pot ajuta sã îndepãrtaþi elevii de subiecte
controversate ºi îndelung disputate. Dacã la începutul cursului stabiliþi împre-
unã cu elevii un cod etic al vorbitului în public, propuneþi o clauzã care sã
interzicã mesajele nefondate sau care instigã la urã.
În acest capitol veþi gãsi o serie de exerciþii care includ mici teste de culturã
generalã sau strategii de documentare pentru discursuri. Exerciþiile care
trateazã alegerea subiectului ºi dezvoltarea scopului ºi a afirmaþiilor principale

rg
ale discursului pot fi corelate în mod logic cu cele care trateazã dezvoltarea
ideilor de bazã ºi a structurii discursului din capitolele urmãtoare.

.o
EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE

ia
ÎN TIMPUL OREI
an
1.Diagrama intereselor
Împãrþiþi clasa în grupuri mici pentru a discuta ºi a face schimb de diagrame
m
ale intereselor personale. Cereþi-le grupurilor sã determine cele mai intere-
sante domenii pentru subiecte de discurs care reies din aceste diagrame.
ro

Prezentaþi-le întregii clase pentru a fi discutate în detaliu.

Cereþi-le elevilor sã completeze acasã Lista intereselor personale ºi sã o
.ja

aducã la orã. Aceasta ar trebui sã includã cel puþin trei rãspunsuri la fiecare
categorie. În grupuri mici, elevii ar trebui sã dezvolte posibile idei de discurs
pornind de la diagrama de interese a fiecãruia. Dupã 10-15 minute, cereþi
w

fiecãrui elev sã prezinte clasei cele mai interesante trei idei pentru a fi dis-
cutate. Puteþi combina acest exerciþiu cu urmãtorul, cerându-le elevilor sã-ºi
w

evalueze ideile în timp ce le prezintã.

w

2. Acomodarea cu biblioteca ºi/sau Internetul

Cereþi-le elevilor sã gãseascã în bibliotecã sau pe Internet diversele resurse
menþionate în text. Puneþi-i sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri, fãrã a cere
ajutorul bibliotecarului ºi sã menþioneze sursa fiecãrui rãspuns.

29
 Mini test 1

1. Care era populaþia oraºului în care te-ai nãscut în anul naºterii tale?
2. Care era cel mai popular program de televiziune atunci când aveai
ºase ani?
3. Care este personalitatea publicã (în viaþã) pe care o admiri cel mai

rg
mult? Care sunt realizãrile sale cele mai importante?
4. Cine a luat Premiul Nobel pentru literaturã în anul în care s-a nãscut
personalitatea publicã pe care o admiri cel mai mult? Ce naþionali-

.o
tate avea autorul? Care au fost lucrãrile sale cele mai importante?
5. Ce evenimente notabile au avut loc în luna ºi anul naºterii tale?

ia
Unde ºi când s-au întâmplat?an
Mini test 2
m
1. Care sunt veniturile pe cap de locuitor în Bucureºti, Cluj ºi
Giurgiu?
2. În ce an a apãrut primul post de televiziune din România?
ro

3. Cine este dirijorul Filarmonicii Naþionale?

4. Câþi locuitori are Bucureºtiul ºi cum s-a schimbat situaþia
.ja

demograficã din 1990?

5. Câte rezervaþii naturale existã în România?
w

Mini test 3
w

1. Care sunt preþurile medii ale locuinþelor în Iaºi, Timiºoara ºi

w

Brãila?
2. Care a fost cel mai puternic cutremur care a lovit România?
3. Cine a câºtigat Premiul Nobel pentru literaturã în anul în care
te-ai nãscut ºi pentru ce?
4. În ce an a devenit accesibil publicului larg vaccinul anti-
poliomielitã?
5. Care este cel mai nordic oraº din România?

30
 Capitolul 5

Mini test 4

1. Care a fost ultima provincie care s-a unit cu România?

2. Câte premii Oscar a primit filmul "Pe aripile vântului" ºi la ce
categorii?
3. Cine este directorul Muzeului Naþional de Artã al României ºi

rg
cum îl puteþi contacta?
4. Când a fost folositã pentru prima oarã bomba atomicã, de cãtre
cine ºi asupra cãrui oraº?

.o
5. Ce þarã a învins echipa naþionalã de handbal feminin a
României în semifinala campionatului mondial din 2006?

ia
6. În ce an a fost înfiinþatã revista "România literarã"?
7. Ce oraº din România are cea mai mare densitate a populaþiei?
an
8. Câþi munþi mai înalþi de 2000 de metri existã în România?
m
Mini test 5
ro

1. Care este oraºul din România cu cele mai mari venituri pe cap
de locuitor? Dar cu cele mai mici?
.ja

2. Când a fost produs primul film color ºi de cãtre cine?

3. Unde se aflã Muzeul Þãranului Român ºi ce expune acesta?
w

4. Ce eveniment important avut loc pe 18 august 1920?

5. Cine a câºtigat prima ediþie a Wimbledonului?
w

6. Ce ziar a câºtigat cel mai recent Premiul Pulitzer pentru

merite deosebite în slujba comunitãþii?
w

7. Cine a spus "Ich bin ein Berliner" ºi cu ce ocazie?

8. Câþi copii din România suferã de SIDA ºi cum contracteazã ei
boala de obicei?
9. Câte hectare are rezervaþia naturalã a Deltei Dunãrii?

31
4. Pregãtirea ideilor principale ale discursului
Cereþi-le elevilor sã formuleze ideile principale legate de urmãtoarele subiecte:

a. Descrierea unei atracþii turistice din apropiere

b. Introducerea în ºcoalã a unei noi facilitãþi pentru elevi
c. Îndemnarea colegilor sã contribuie la o acþiune de caritate
d. Îndemnarea colegilor sã se înscrie la un anumit curs opþional

rg
e. Explicarea în faþa colegilor a unor tehnici de învãþare
f. Însemnãtatea zilei de 1 Decembrie

.o
Fiecare grup trebuie sã-ºi prezinte cele mai bune idei pentru o discuþie cu clasa,
în funcþie de urmãtoarele criterii:

ia
(1) dacã sunt afirmaþii complete, declarative,
(2) dacã reflectã în mod clar scopul discursului ºi
an
(3) dacã rezumã ºi oferã o idee adecvatã despre principalele idei ale unui
mesaj coerent ºi semnificativ.
m
Încurajaþi elevii sã ofere sugestii de îmbunãtãþire odatã cu criticile ºi sã
revizuiascã propriile afirmaþii.
ro

Un rãspuns pentru punctul (a) ar putea suna astfel: "Parcul X oferã activitãþi
distractive pentru o vacanþã în famile, cum ar fi camping-ul, plimbãrile, pes-
.ja

cuitul ºi un bar-restaurant de lux."

5. Restrângerea listei cu subiecte de discurs

w

Puteþi folosi acest exerciþiu pentru a face cunoscute criteriile legate de alegerea
w

ºi selectarea subiectelor prezentãrii/discursului. Fiecare din urmãtoarele

subiecte s-ar putea transforma într-o temã consistentã ºi abordabilã de discurs,
w

dar sunt prea generale ºi nefocalizate pentru a putea începe documentarea ºi

pregãtirea discursului.

Împãrþiþi clasa în grupuri mici, distribuiþi lista urmãtoare ºi cereþi-le elevilor sã

formuleze ºi sã evalueze idei pentru fiecare subiect. Subliniaþi importanþa
temelor relevante, abordabile, originale ºi interesante. Cereþi elevilor sã-ºi
prezinte ideile pentru a le discuta cu întreaga clasã. Sau, cu o zi înainte de
prezentarea ideilor de subiecte pentru discursuri, cereþi-le elevilor sã îºi prez-
inte propriile propuneri, în vederea unei discuþii în clasã.

32
 Capitolul 5

a. protecþia mediului
b. valorile familiei
c. lupta împotriva consumului de droguri
d. testãrile diverselor produse pe animale
e. SIDA ºi sexul protejat
f. foametea

Sugestii pentru discuþie:

rg
a. Deºi extrem de important, acest subiect este extrem de general. Elevii ar putea
sã se axeze pe o problemã specificã legatã de ecologie, pe legislaþia în domeniu

.o
care urmeazã sã fie adoptatã, sau pe gesturile pe care le poate face fiecare indi-
vid penru a se implica, de exemplu reciclarea. Ei ar putea gãsi un subiect con-

ia
centrându-se pe un aspect controversat din regiunea în care locuiesc.
an
b. Aceastã sintagmã este extrem de vagã ºi poate fi interpretatã în multe moduri.
Elevii ar putea scrie discursuri prea ceremonioase sau prea personale, explicând
ce înseamnã valorile familiei pentru ei. S-ar putea ajunge de asemenea la discur-
m
suri despre cât este de important sã ai grijã de copiii tãi.
ro

c. Aceastã "luptã" nu este un fenomen recent ºi existã multe idei ºi aspecte

legate de ea pe care elevii le-ar putea aborda. Ei ºi-ar putea concentra atenþia
.ja

asupra celor mai recente programe de tratament ºi prevenire, sau asupra

ultimelor modificãri aduse legilor anti-drog. Abordarea acestui subiect are de
cele mai multe ori ca rezultat niºte discursuri extrem de slabe ºi de neinspirate.
w

d. Testarea produselor pe animale este un subiect frecvent abordat. Mulþi elevi

w

ºtiu cã animalele au fost de multe ori maltratate ºi ucise în laboratoare, fãrã a

se avea întotdeuna în vedere progresul medicinei. Mulþi ºtiu câte ceva despre
w

abuzurile din industria cosmeticã. Încercaþi sã-i orientaþi spre un aspect nou al
acestui subiect, cum ar fi noile produse care nu sunt testate pe animale, sau
gradul de eficienþã al noilor tehnologii informatice al cãror scop este sã
înlocuiascã acest tip de testãri.

e. Educaþia în legãturã cu acest subiect este evident foarte importantã, ºi existã

mulþi voluntari care fac tot posibilul pentru a transmite acest mesaj. Datoritã
eforturilor susþinute depuse de ei ºi numeroaselor campanii publice, majori-
tatea elevilor de liceu sunt conºtienþi de pericolul reprezentat de SIDA. Prin

33
urmare, acest gen de informaþie ar fi prea generalã pentru o temã. Totuºi, acest
subiect poate constitui o temã excelentã de discurs, cu condiþia ca vorbitorul sã
abordeze un aspect nou ºi original, cum ar fi ultimele cercetãri în domeniu.

f. Elevii s-ar putea ocupa de problema foametei într-o anumitã regiune a lumii,
sau ar putea discuta cauzele ºi condiþiile asociate acestui fenomen. Ei s-ar
putea, de asemenea, referi la regiunea în care locuiesc, sau la ce poate face
audienþa pentru a se implica ºi a îmbunãtãþi acestã situaþie.

rg
6. Credibilitatea surselor

.o
Vorbitorii trebuie sã þinã cont de impactul pe care reputaþia unui ziar îl poate
avea asupra audienþei, atunci când acesta este citat în timpul unei prezentãri.

ia
Elevii trebuie sã înveþe sã colecteze informaþiile împreunã cu sursele.
an
7. Expunerea pe scurt a subiectului
Acest exerciþiu face trecerea de la primul discurs þinut în faþa clasei la discur-
m
surile informative ºi le oferã elevilor posibilitatea de a studia reacþia audienþei
la temele propuse. De asemenea, ajutã la eliminarea subiectelor banale ºi le
ro

îmbunãtãþeºte elevilor ºansa de a concepe prezentãri/discursuri de succes. Este

necesar ca ei sã prezinte o schiþã a discursului ºi o bibliografie care sã cuprindã
zece titluri.
.ja

Cereþi-le elevilor sã pregãteascã o scurtã prezentare (de 3-4 minute), în care:

w

• Introduc ºi identificã tema aleasã, ºi explicã termenii tehnici într-un

mod accesibil audienþei
w

• Explicã de ce sunt interesaþi de respectiva temã

• Explicã de ce ºi ascultãtorii ar trebui sã fie interesaþi de acestã temã
w

• Aratã modul în care subiectul poate fi dezvoltat în cadrul unor discur-

suri informative, argumentative sau ceremoniale.
• Indicã dacã existã resurse de documentare disponibile pentru crearea
discursurilor ºi sugereazã care dintre acestea ar putea fi cele mai
importante pentru aflarea unor informaþii sigure.
• Explicã rezultatul pe care vorbitorul sperã sã îl atingã prin aceste dis-
cursuri.

34
 Capitolul 6

Cum sã foloseºti
materialele auxiliare

rg
SUGESTII PENTRU PREDARE OBIECTIVE

.o
Deosebirea dintre un discurs respons-
abil ºi consistent ºi un simplu ºir de • Sã ajutaþi elevii sã înþe-

ia
afirmaþii constã în folosirea eficientã a leagã diversele forme ale
materialelor auxiliare- fapte ºi cifre, materialelor auxiliare
mãrturii, exemple, relatãri. Trebuie
an
subliniatã importaþa folosirii unei game
• Sã ajutaþi elevii sã aleagã
cele mai bune materiale
variate de materiale auxiliare atunci auxiliare
când elevii au ca temã discursuri • Sã ajutaþi elevii sã înveþe
m
informative sau argumentative. sã profite la maximum de
Câteva exerciþii care ilustreazã modul materialele auxiliare
ro

în care informaþiile "obiective" pot fi • Sã învãþaþi elevii sã eval-

folosite pentru a deruta mai degrabã ueze materialele auxiliare
.ja

decât pentru a lãmuri ascultãtorii (ºi nu

întotdeauna neintenþionat), modul în
care materialele auxiliare pot fi combi-
w

nate cu materiale vizuale ºi cum se

poate determina care materiale sunt
w

cele mai adecvate pentru a susþine anu-

mite idei. Pentru a sublinia importanþa
w

folosirii unor materiale auxiliare variate

ºi pentru a evidenþia importanþa alegerii
unor surse de încredere, este prezentatã
o scurtã activitate de "Susþinere a unui punct de vedere" prin care elevilor li se
cere sã formuleze ºi sã susþinã o revendicare folosind un model ideal de mate-
rial auxiliar.

35
EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE
ÎN TIMPUL OREI

1.Materialele auxiliare

Cereþi-le elevilor sã evalueze folosirea materialelor auxiliare într-unul din dis-

rg
cursurile þinute în clasã. Ar trebui sã þinã cont de urmãtoarele probleme:
• Sunt folosite destule materiale auxiliare?

.o
• De ce tip sunt acestea?
• Sunt ele adecvate scopului discursului?
• Cresc ele eficienþa discursului?

ia
• Cum ºi de ce? an
Acest exerciþiu poate fi folosit ca temã sau ca activitate desfãºuratã în grupuri
mici, urmatã de o discuþie cu întreaga clasã. Le puteþi reaminti pe scurt formele
ºi funcþiile materialelor auxiliare, precum ºi valoarea unor informaþii diferite
m
pentru susþinerea ideilor principale ale discursului. Solicitaþi opinii pozitive ºi
negative despre discursul ales. Puteþi folosi formularul de Evaluare a folosirii
ro

materialelor auxiliare în timpul discuþiei. Concentraþi discuþia pe (ne)folosirea

unor materiale auxiliare adecvate ºi pe modul în care discursul ar fi putut
.ja

deveni mai eficient.

Cereþi-le elevilor sã îºi imagineze un exemplu sau o povestire pentru a ilustra

w

unul dintre urmãtoarele concepte abstracte:

Iubire durere compasiune dreptate pace
w

Acest exerciþiu poate fi folosit ca temã sau pentru o discuþie în grupuri mici.
w

Pentru aceastã discuþie, împãrþiþi clasa în cinci grupuri, ºi cereþi-le fiecãruia sã

compunã un exemplu ºi o povestire pentru unul din concepte. Pentru a extinde
acest exerciþiu cereþi-le pur ºi simplu elevilor sã lucreze cu mai multe concepte
ºi apoi sã-ºi prezinte ideile în faþa clasei. Axaþi discuþia pe relevanþa propuner-
ilor, pe autenticitatea ºi similitudinea lor; discutaþi dacã acestea pot implica
audienþa ºi încuraja identificarea ascultãtorilor cu presonajele din povestire ºi
orice idei alternative ar putea avea elevii dumneavoastrã. Vã puteþi pregãti
înaintea orei fãcând o listã cu propriile dumneavoastrã exemple pentru fiecare
concept pentru a stimula discuþia cu elevii.

36
 Capitolul 6

2.Materialele auxiliare în publicitate

Elevii vor identifica reclame TV care folosesc fapte ºi statistici, mãrturii,
exemple sau relatãri în combinaþie cu strategiile de prezentare.
Ca alternativã, pot folosi câteva reclame din diverse reviste, în care se combinã
imagini vizuale ºi informaþii de suport. Veþi descoperi curând cã datele proven-
ite din surse obscure pot fi adesea manipulate în reclamele TV ºi din presa
scrisã. Mãrturiile experþilor sunt adesea indirecte, acest lucru întâmplându-se
în cazul reclamelor care citeazã studii ºi sondaje "ºtiinþifice". Mãrturiile

rg
celebritãþilor sunt adesea folosite ca reclamã. Mãrturiile oamenilor obiºnuiþi
sunt frecvent folosite pentru ca publicul þintã sã aibã încredere în respectivul

.o
produs. Folosirea unor relatãri deformate ºi a unor scurte exemple este de
asemenea frecventã ºi adesea utilizatã în combinaþie cu mãrturiile oamenilor
obiºnuiþi. Astfel de reclame pot face apel la credinþe sau mituri populare pen-

ia
tru a-ºi vinde produsele. an
3.Tipuri de mãrturii
Cereþi-le elevilor sugestii în legãturã cu cele mai potrivite tipuri de mãrturii
m
pentru susþinerea urmãtoarelor afirmaþii:
ro

a. Mãsurile de securitate adoptate în liceul dumneavoastrã nu sunt eficiente.

b. România ar trebui sã stopeze fluxul de emigranþi români
.ja

c. Copiii proveniþi din familii sãrace au adesea rezultate mai bune la

învãþãturã decât cei din familii înstãrite
w

Reamintiþi-le elevilor cã tipul de mãrturie poate fi determinat parþial de ideile

pe care doresc sã le prezinte ºi de caracteristicile audienþei primare.
w
w

37
Sugestii pentru discuþie:
a. Experþii (oameni de ºtiinþã, oficialitãþi ºi profesioniºti implicaþi în
aceastã problemã) pot oferi informaþiile obiective, în timp ce mãrturiile
membrilor comunitãþii pot face ca ascultãtorii sã se simtã mai implicaþi.
Nu în ultimul rând, mãrturiile unor celebritãþi preocupate de problemã,
îi pot face pe oamenii obiºnuiþi mai conºtienþi în legãturã cu astfel de
chestiuni de interes public.

rg
b. Atât mãrturiile experþilor cât ºi cele ale nespecialiºtilor sunt potrivite.
Mãrturiile de specialitate ale unor oficiali responsabili cu securitatea

.o
sau ale reprezentanþilor unor organizaþii pot oferi dat despre creºterea
ratei criminalitãþii în unitãþile de învãþãmânt. De ex, mãrturia
resonsabilului cu siguranþa din liceul dumneavoastrã poate ajuta la

ia
localizarea problemei, fiind mai relevantã pentru audienþa primarã.
Mãrturia unei victime poate favoriza identificarea ascultãtorilor cu
an
problema. Mãrturiile bazate pe experienþa personalã pot fi extrem de
eficiente.
m
c. În timp ce mãrturiile celebritãþilor îi pot face pe oameni mai
conºtienþi de aceastã problemã, mãrturiile specialiºtilor ºi ale nespe-
ro

cialiºtilor sunt probabil cele mai eficiente pentru susþinerea acestei

idei. Vorbitorii se pot folosi de mãrturiile experþilor pentru a discuta
despre efectele pe care emigraþia le poate avea asupra economiei þãrii
.ja

noastre, precum ºi de mãrturii ale unor potenþiali emigranþi.

Mãrturiile experþilor ar fi cele mai potrivite pentru discutarea acestei
afirmaþii. Acestea ar trebui sã provinã din surse calificate, cadre uni-
w

versitare de renume, sau profesori experimentaþi ºi respectaþi.

w

4. Alegeþi forma
w

Acest exerciþiu este potrivit pentru o discuþie cu clasa. Citiþi elevilor urmã-
toarele informaþii ºi cereþi-le idei în legãturã cu cele mai potrivite materiale
auxiliare. Explicaþi-le elevilor cã diferitele subiecte ºi mesaje au nevoie de
diverse forme ºi combinaþii de materiale auxiliare care sã le susþinã ºi cã afir-
maþiile controversate au nevoie de un model echilibrat de informaþie auxiliarã.

a. problema persoanelor fãrã domiciliu din zona în care locuiþi

b. importanþa ºi semnificaþia Internetului
c. un discurs informativ despre efectele poluãrii
38
 Capitolul 6

d. un discurs care sã îi îndemne pe ascultãtori sã doneze bani pentru

copiii sãraci din zonele urbane
e. un discurs informativ despre evoluþia computerelor începând cu anii 70
f. o afirmaþie pro sau contra emigrãrii

5. Gãsirea materialelor auxiliare

Alegeþi cinci sau ºase subiecte de actualitate ºi pregãtiþi un dosar cu informaþii

rg
despre fiecare dintre ele. Fiecare dosar trebuie sã conþinã un articol dintr-un
ziar local legat de subiect, unul dintr-un ziar naþional ºi cel puþin douã articole
din reviste. Cele mai multe materiale pot fi descãrcate de pe Internet. Faceþi pe

.o
tablã o listã cu subiectele ºi cereþi-le elevilor sã vã spunã pe care le preferã.
Împãrþiþi clasa în grupuri de 3-5 elevi care sã utilizeze materialele auxiliare din

ia
dosarele cu informaþii. Fiecare grup ar trebui sã pregãteascã mãcar un exemplu
sau o relatare ºi sã gãseascã informaþii ºi mãrturii care pot fi folosite în cadrul
an
discursului. Daþi-le grupurilor cam 20 de minute ca sã îºi organizeze materi-
alele, apoi cereþi-le sã-ºi prezinte ideile în faþa întregii clase.
m
ro
.ja
w
w
w

39
Exerciþiu Comunicarea ºi media

Vã rugãm sã rãspundeþi folosind urmãtoarea codificare:

7 = Acord total
6 = Acord
5 = Acord parþial
4 = Neutru sau nesigur

rg
3 = Dezacord parþial
2 = Dezacord

.o
1 = Dezacord total

ia
1 2 3 4 5 6 7 Este prea multã violenþã pe canalele TV.

1 2 3 4 5 6 7
an
Sunt prea multe programe cu conþinut
sexual explicit pe canalele TV.
m
1 2 3 4 5 6 7 Este intoleranþã (ex. rasialã, de gen,
împotriva homosexualilor, antisemitism)
ro

pe canalele TV.

Urmãrirea filmelor violente determinã

.ja

1 2 3 4 5 6 7
oamenii sã fie violenþi.
w

Materialele cu conþinut sexual explicit

1 2 3 4 5 6 7
conduc la decãderea moralei.
w

Guvernul ar trebui sã restricþioneze în

w

mod oficial din programele TV, materi-

1 2 3 4 5 6 7 alele violente ºi vulgare, pe cele cu
conþinut sexual explicit, precum ºi pe
cele care exprimã intoleranþã.

1 2 3 4 5 6 7 Mass media ar trebui sã restricþioneze în mod

oficial din programele TV, materialele foarte
violente, pe cele cu conþinut sexual explicit,
precum ºi pe cele care exprimã intoleranþã.

40
40
 Capitolul 6

1 2 3 4 5 6 7
Materialele foarte violente, cele cu
conþinut sexual explicit, precum ºi cele
care exprimã intoleranþã nu ar trebui
restricþionate.

Indivizii ar trebui sã-ºi poatã exprima

1 2 3 4 5 6 7
liber dezaprobarea faþã de materialele
foarte violente, cele cu conþinut sexual

rg
explicit sau cele care exprimã intoleranþã.

.o
1 Necenzurarea mesajelor ofensive pune în
2 3 4 5 6 7
primejdie multe dintre valori.

ia
Lãsarea cenzurii la aprecierea mass-
1 2 3 4 5 6 7
an
mediei va garanta permiterea unui numãr
ºi mai mare de mesaje ofensive.
m
O modalitate bunã de a aborda atitudinile
1 2 3 4 5 6 7
intolerante, este de a încuraja discuþiile
ro

deschise despre aceste subiecte.

Exprimarea liberã fãrã limite duce drep-

.ja

1 2 3 4 5 6 7
turile individuale într-o extremã unde
responsabilitãþile faþã de comunitate sunt
neglijate.
w
w
w

41
 Exerciþiu Comunicarea prin publicitate
Cereþi elevilor sã dea un exemplu de reclamã despre care cred cã este neeticã
ºi sã explice de ce.
Acest exerciþiu scoate în evidenþã diferenþele practice ºi etice dintre publicitate
ºi o prezentare sau un discurs public. Cereþi elevilor sã-ºi prezinte reclamele
alese în faþa celorlalþi colegi ºi sã explice de ce cred cã sunt neetice. În timp ce
le adresaþi întrebãri ºi le discutaþi ideile, concentraþi discuþia pe urmãtoarele

rg
standarde ale comunicãrii prin publicitate:

(1) Respectul pentru audienþã:

.o
• Cãrui tip de consumator credeþi cã i se adreseazã aceastã reclamã?
• Ce presupuneri s-au fãcut despre consumator?

ia
• Este acesta tratat ca un adult raþional, capabil de a lua decizii informate?
• Cum sunt reprezentaþi în reclamã femeile, bãrbaþii, diferite
an
minoritãþi?
• Se reprezintã o atitudine pozitivã sau negativã?
(2) Cunoºtinþe responsabile:
m
• Sunt necesare decizii raþionale pentru selectarea produsului sau a ser-
viciului la care se face reclamã?
ro

• Dacã da, conþine anunþul publicitar informaþiile de care au nevoie

consumatorii pentru a lua o astfel de decizie?
.ja

• Ce alt gen de apeluri (emoþionale, girul unei celebritãþi, bazate pe

nevoi) sunt utilizate?
(3) Acurateþe ºi obiectivitate:
w

• Este informaþia din reclamã prezentatã într-o manierã precisã ºi

w

obiectivã?
• Încurajeazã anunþul publicitar false aºteptãri sau idealuri?
w

• Ce tip de tehnici se folosesc pentru a exprima o imagine obiectivã?

(4) Grija pentru consecinþe:
• Dincolo de a face vânzãri, sunt cei care-ºi fac publicitate preocupaþi
de consecinþele reclamelor lor?
• Încearcã publicitatea sã creeze nevoi nenecesare pentru produsul sau
serviciul respectiv?
• Descrie reclama un stil de viaþã nerealist sau nesãnãtos?

42
 Capitolul 6

Checklist Utilizarea elementelor ajutãtoare în prezentãri

___ Vor ajuta pentru ca prezentarea mea sã fie înþeleasã mai bine?

___ Sunt uºor de înþeles?

rg
___ Existã suficientã informaþie în ele?

.o
___ Conþin prea multã informaþie?

ia
___ Sunt îngrijite ºi ordonate?
an
___ Sunt tipãrite cu un corp de literã suficient de mare pentru a fi citite de
m
toþi membrii audienþei?
ro

___ Am echipamentele necesare pentru a folosi elementele ajutãtoare în

.ja

prezentare?
w

___ ªtiu cum sã folosesc echipamentele?

w

___ Am nevoie de bandã adezivã sau de pioneze pentru a-m

mi fixa ele-
w

mentele adiacente prezentãrii?

___ Am repetat prezentarea folosind elementele ajutãtoare?

___ Aº putea sã susþin aceeaºi prezentare, poate chiar mai bine, fãrã sã
folosesc elementele ajutãtoare prezentãrii?

43
 Cum sã-þþi structurezi
discursul/prezentarea
OBIECTIVE
• Sã ajutaþi elevii sã
pregãteascã discursuri sim-
ple, echilibrate ºi coerente.
• Sã ajutaþi elevii sã îºi
ordoneze corect ideile
principale.
• Sã ajutaþi elevii sã treacã
uºor de la o idee la alta,
m
pentru ca discursul sã fie
omogen.
ro
• Sã ajutaþi elevii sã
pregãteascã introduceri ºi
concluzii eficiente pentru
.ja
discursurile lor.
w
w
w
44
SUGESTII PENTRU PREDARE
rg
Principiile structurãrii mesajului reprez-
.o
intã o fazã decisivã în procesul de
pregãtire a discursului ºi sunt relevante
pentru orice tip de discurs. Elevii nu vor
ia
avea decât de câºtigat dacã învaþã sã facã
trecerea de la un subiect general pentru
an
care trebuie sã se documenteze ºi de la o
temã de discurs la pregãtirea concretã a
discursului.
Structurarea discursurilor nu poate fi dis-
ociatã de documentare ºi prezentarea lor.
În acest capitol sunt activitãþi variate prin
care li se cere elevilor sã evalueze struc-
tura mesajelor, sã gãseascã ºi sã evalueze
materiale provenite din documentarea
pentru discursuri, sã aleagã formele
potrivite pentru abordarea anumitor
subiecte ºi atingerea anumitor scopuri ºi
sã-ºi structureze ºi evalueze propriile
mesaje.
 Capitolul 7

EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE ÎN TIM-

PUL OREI

1. Stabilirea ideilor principale

Împãrþiþi clasa în grupuri mici pentru ca elevii sã-ºi prezinte schiþele pentru
urmãtoarele discursuri. Cereþi-le sã se gândeascã la principalele teme care ar
putea fi abordate ºi cum pot fi acestea împãrþite în idei principale, þinând cont

rg
de funcþia ºi scopul discursurilor.
Acest exerciþiu este extrem de eficient mai ales în cazul discursurilor informative
ºi argumentative. Cereþi-le elevilor sã realizeze în scris o cercetare preliminarã ºi

.o
sã o prezinte clasei pentru a fi discutatã. La sfârºitul acesteia, ei ar trebui sã
menþioneze posibilele idei principale bazându-se pe informaþiile prezentate.

ia
Înaintea acestei discuþii aþi putea recapitula pe scurt textul despre generarea
ideilor principale din documentãrile preliminare. Acordaþi o atenþie specialã sim-
an
plificãrii vocabularului, eliminãrii ideilor neesenþiale, ideilor care mai trebuie
dezvoltate ºi aspectelor pe care elevul este posibil sã nu le fi observat.
m
2.Analiza structuralã
Cereþi-le elevilor sã aleagã un discurs, o prezentare ºi sã facã în scris o evalu-
are detaliatã a acestuia, þinând cont de urmãtoarele întrebãri:
ro

a. Respectã discursul cerinþele legate de formã? Are o structurã simplã,

.ja

echilibratã, ordonatã?
b. Ce tip de formã a fost folosit? S-au folosit principiile similaritãþii,
proximitãþii sau închierii?
w

c. Materialele auxiliare au fost folosite eficient?

d. Trecerea de la o idee la alta s-a realizat corect, fãrã ca vorbitorul sã
w

se abatã de la subiect?
w

Puneþi elevii sã þinã un discurs despre "Fumatul pasiv" ºi folosiºi urmãtorul

exemplu de analizã a discursului cu tema "Fumatul pasiv" pentru a stimula ºi
orienta discuþia cu elevii.

45
 a.Formã adecvatã

1.Simplitate: Discursul are trei idei principale:

• motivele personale ale vorbitorului pentru interzi-
cerea fumatului în spaþiile publice,
• prezentarea unor statistici legate de efectele fu-
matului pasiv asupra sãnãtãþii copiilor ºi adulþilor
• enumerarea ºi respingerea contra-argumentelor

rg
legate de drepturile fumãtorilor.
• scopul discursului, tema centralã ºi ideile princi-
pale sunt foarte clar exprimate.

.o
2. Echilibru: Introducerea, cuprinsul ºi încheierea sunt corect

ia
construite. Cuprinsul este partea cea mai lungã a discursului.
Ideile principale sunt dezvoltate ºi accentuate în mod egal.
an
3. Ordine: Discursul are o formã corectã, trecerea de la intro-
ducere la cuprins ºi mai apoi la încheiere realizându-se armo-
m
nios. În plus, aranjarea ideilor pricipale face discursul uºor de
urmãrit.
ro

b. Principiul similaritãþii: Discursul are o formã adecvatã care îi per-

mite vorbitorului sã îºi exprime cu fermitate poziþia în legãturã cu
.ja

interzicerea fumatului în spaþiile publice, partea finalã fiind reprezen-

tatã de enumerarea ºi respingerea principalelor contra-argumente.
Aceastã formã se bazeazã pe principiul similaritãþii. Concluzia
w

încheie armonios discursul.

w

c. Materiale auxiliare: Cele douã tipuri principale de materiale auxilia-

re folosite în discurs sunt exemplele din experienþa personalã ºi datele
w

statistice, pe care vorbitorul le îmbinã în prezentare. Statisticile provin

din surse pe care audienþa ar trebui sã le cunoascã, acceptându-le
credibilitatea.

d. Concluzii: Vorbitorul foloseºte cuvinte de legãturã pentru a lega

introducerea de cuprins, pentru a lega între ele principalele idei ºi
pentru a face trecerea de la cuprins la încheierea discursului.

46
 Capitolul 7

3. Structurarea unei improvizaþii

Acest exerciþiu poate fi folosit ca temã sau ca activitate organizatã în grupuri
mici, urmatã de o discuþie cu întreaga clasã. Notaþi diverse subiecte de discurs
pe hârtii pe care sã le împãturiþi ºi sã le puneþi într-un recipient. Cereþi
reprezentantului fiecãrui grup sã tragã douã-trei subiecte din care sã aleagã
unul pentru a-l folosi în timpul acestui exerciþiu. Fiecare elev sau grup ar tre-
bui sã enunþe ºi sã evalueze douã-trei idei principale pe care ar trebui sã le
conþinã un discurs pe tema aleasã, sã aleagã ºi sã susþinã o strategie legatã de

rg
formã ºi sã se gândeascã la posibile introduceri ºi concluzii. Acordaþi-le
elevilor 10-15 minute pentru aceastã fazã a exerciþiului, înainte ca ei sã îºi

.o
prezinte ideile în faþa clasei. Concentraþi discuþia pe principiile structurale ale
echilibrului, simplitãþii, ordinii ºi pe adecvarea strategiilor legate de formã.

ia
4. Introduceri ºi concluzii opþionale
Împãrþiþi clasa în grupuri mici, cerând fiecãruia sã analizeze un discurs sau o
an
prezentare. Cereþi fiecãrui grup ca în 10-15 minute sã facã mai multe introduceri
pentru respectivul discurs, folosind tehnici variate ºi sã le prezinte apoi clasei. Aþi
putea pur ºi simplu sã schiþaþi douã-trei idei principale ale unui discurs ales pentru
m
ca elevii sã câºtige timp. Axaþi discuþia pe evaluarea introducerilor þinând cont de:
ro

• adecvarea la subiect ºi la scopul discursului,

• claritatea afirmaþiilor,
.ja

• potenþialul de atragere a atenþiei ºi implicãrii audienþei,

În încheiere, cereþi-le elevilor sã urmeze aceiaºi paºi pentru a-ºi formula ºi

w

evalua propriile idei ºi pentru a le prezenta în faþa clasei.

w

5. Analiza structuralã a discursurilor

Acest exerciþiu trebuie fãcut individual în timpul orei dupã citirea sau vizionarea
w

unor scurte exemple de discursuri. Cereþi-le elevilor sã ia notiþe în timpul citirii

sau vizionãrii discursurilor. Înaintea acestei activitãþi puteþi purta cu elevii o dis-
cuþie despre principiile de bazã ale echilibrului, simplitãþii ºi ordinii.
Axându-vã pe:
• adecvarea introducerilor,
• claritatea ºi pertinenþa structurii discursului,
• folosirea cuvintelor de legãturã
• eficienþa concluziilor.

47
 Cîteva sugestii de analizã:
• Este ideea de bazã a discursului dezvoltatã în aceeaºi mãsurã pe par-
cursul discursului?
• Sunt toate ideile îndeajuns de dezvoltate ºi de argumentate?
6. Structura reclamelor
Acest exerciþiu este potrivit ca temã sau ca activitate desfãºuratã în grupuri
mici ºi urmatã de o discuþie cu întreaga clasã.

rg
Ce strategii folosesc reclamele pentru a atrage atenþia audienþei ºi pentru a-i
câºtiga încrederea?
Ce strategii legate de formã par sã fie folosite în reclame?

.o
Se referã concluziile la ideile din introducere?

ia
Reclamele încep de multe ori cu întrebãri retorice, maxime, citate sau exemple, ca
sã atragã atenþia consumatorilor ºi sã-i facã sã se identifice cu produsul. Se invocã
an
adesea pseudo-credibilitatea unor actori care dau sfaturi profesioniste în legãturã
cu orice subiect, de la igiena personalã la servicii financiare sau de avocaturã. Este
de asemenea frecventã folosirea formatului "problemã-soluþie" pentru a asocia
m
produsele cãrora li se face reclamã cu rezolvarea unor probleme sau griji ale pub-
licului-þintã.
ro

Þineþi cont de faptul cã multe dintre tehnicile folosite în reclamele de televiziu-

.ja

ne nu sunt adecvate vorbitului în public. Reclamele se bazeazã de obicei pe

efecte vizuale, muzicã sau scene de acþiune pentru a atrage atenþia audienþei, ºi
asociazã explicit produsele respective cu împlinirea anumiotr dorinþe legate de
w

confortul fizic ºi material. Axaþi discuþia pe diferenþele ºi asemãnãrile dintre

vorbitul în public ºi publicitate ºi pe tehnicile din publicitate care ar putea fi
w

folosite în discursuri sau prezentãri.

w

7. Alegerea formei potrivite

Acest exerciþiu este potrivit pentru o discuþie cu clasa dupã o scurtã prezentare
a principalelor strategii legate de formã ºi a funcþiilor acestora. Insistaþi asupra
faptului cã diversele subiecte de discurs ºi diversele metode de cercetare ar tre-
bui sã conducã la diverse forme ºi combinaþii. Citiþi-le elevilor urmãtoarele
idei de discurs ºi cereþi-le pãrerea în legãturã cu formele cele mai potrivite. Nu
uitaþi cã în fiecare caz existã mai multe rãspunsuri corecte, ºi încercaþi sã solici-
taþi alternative care sã ducã în cele din urmã la un consens.

48
 Capitolul 7

a. Informarea audienþei despre cele mai importante cinci succese ale

elevilor din liceu.
b. Informarea audienþei despre legile legate de interzicerea fumatului.
c. Informarea unei audienþe formate din elevi despre metoda idealã de
pregãtire a unui examen.
d. Descrierea complexitãþii sistemului circulator uman.
e. Explicarea motivelor pentru care încrederea consumatorilor în pro-
dusele pe care le cumpãrã a crescut sau a scãzut în ultimul an.

rg
f. Prezentarea unei relatãri detaliate a unui eveniment la care vorbitorul
a fost martor.

.o
8. Susþinerea unui punct de vedere
Anunþaþi elevii cã în timpul orei urmãtoare vor face o prezentare de 1-2 minute

ia
în care sã susþinã o singurã idee sau punct de vedere.
Cereþi-le elevilor sã-ºi prezinte ideile ºi sã le susþinã cu
an
(a) statistici ºi date obiective,
(b) mãrturii ºi
m
(c) un exemplu sau o relatare.
ro

Ei ar trebui de asemenea sã citeze ºi sã-ºi evalueze sursele de informare.

Explicaþi-le cã nu trebuie decât sã-ºi schiþeze prezentarea, fãrã sã se gândeascã
prea mult la introducere ºi concluzii. Încurajaþi-i sã gãseascã informaþii care sã
.ja

susþinã o idee relevantã pentru urmãtoarea lor prezentare importantã. Elevii ar

trebui sã vã predea schiþa discursului înainte de prezentarea acestuia.
Bibliografiile ar trebui sã conþinã cel puþin trei titluri, dintre care doar unul sã
w

fie un dicþionar sau o enciclopedie. Evaluaþi-le oral prezentãrile þinând cont

atât de calitatea ºi adecvarea materialelor, cât ºi de necesitatea ca acestea sã fie
w

cât mai diversificate. Atrageþi-le atenþia în special asupra aspectelor pe care le

veþi evalua în viitoarele lor discursuri.
w

49
 Exerciþiu Format Speech/Prezentare
Introducere
I. Frazã pentru atragerea atenþiei ºi orientare în subiect:
_________________________________________________
_________________________________________________
II. Lansarea enunþului:

rg
_________________________________________________
_________________________________________________

.o
Cuprins

ia
I. Punctul principal #1:
_________________________________________________
an
Material de suport:
_________________________________________________
_________________________________________________
m
II. Punctul principal #2:
_________________________________________________
ro

Material de suport:
_________________________________________________
.ja

_________________________________________________
III. Punctul principal #3:
w

_________________________________________________
Material de suport:
w

_________________________________________________
_________________________________________________
w

Concluzii
_________________________________________________
I. Frazã de rezumat:
_________________________________________________
_________________________________________________
II. Remarci de încheiere:
_________________________________________________
_________________________________________________
50
 Capitolul 7

Checklist Formatul unei prezentãri

___ Am selectat o temã care conþine elemente de interes pentru audienþã.

___ Am stabilit clar tipul prezentãrii mele: informativã sau persuasivã sau
aniversarã.

rg
___ În introducere, am prezentat scopul discursului meu într-oo manierã

.o
clarã ºi concisã.

___ Introducerea mea poate atrage atenþia ºi interesul, îmi creazã credibili -

ia
tate ºi prezintã principalele aspecte ale mesajului meu.
an
___ Nu am mai mult de cinci categorii de idei principale în cadrul prezen -
tãrii mele.
m
___ Mi-aam structurat discursul, astfel încât cele mai importante categorii
sunt prezentate la începutul ºi la sfârºitul prezentãrii.
ro

___ Mi-aam poziþionat punctele ºi subpunctele principale ale discursului

.ja

meu.

___ Concluzia prezentãrii mele conþine un rezumat care îmi reitereazã

w

mesajul ºi cele mai importante afirmaþii reflectând înþelesul ºi semnifi -

caþia discursului.
w

___ Am realizat tranziþii (cuvinte, propoziþii, atitudini, care asigurã trecerea

w

de la un punct la altul) acolo unde sunt necesare, pentru a face dis-

cursul sã "curgã" cu uºurinþã.

___ Am alcãtuit o listã de cuvinte sau citate pe care le-aam consultat în

pregãtirea discursului meu.

___ Am decis ce tip de materiale ajutãtoare, vizuale sau de alt tip sã folos-
esc în prezentare ºi am verificat disponibilitatea lor.

51
 Evaluare Prezentarea de informare

Nume _____________________ Datã _________

Subiect ________________________

Elemente generale
_____ A fost scopul informãrii clar?

rg
_____ A fost subiectul abordat cu imaginaþie ºi prospeþime?

.o
Structurã

ia
_____ A fost informarea uºor de urmãrit?
_____ Au fost ideile principale bazate pe exemple sau relatãri?
an
Prezentare
m
_____ S-a folosit un limbaj clar, simplu ºi direct?
_____ S-au folosit reguli gramaticale ºi de pronunþare corecte?
ro

_____ S-a þinut prezentarea într-o manierã improvizatã?

_____ S-a folosit un ton entuziast în prezentare?
.ja

_____ A menþinut vorbitorul contactul vizual cu auditorii?

_____ Prezentarea a avut un caracter "conversaþional", interactiv?
w

Elemente specifice
w

_____ S-a prezentat subiectul într-o manierã suficient de concentratã?

_____ Este subiectul la ordinea zilei, iar abordarea lui, creativã?
w

_____ A trezit informarea interes în rândul vorbitorilor urmãtori, dacã a fost cazul?
_____ A demonstrat informarea, modul în care subiectul ei este important pen-
tru interesele audienþei?
_____ Ar putea acest subiect sã conducã la altfel de discursuri (persuasive sau
ceremoniale)?

Comentarii: _______________________________________________

52
 Capitolul 7

Evaluare Discursul persuasiv

Datã _________ Subiect ____________________

Informaþii generale

rg
_____ A pãrut vorbitorul implicat în subiect?
_____ A reuºit discursul sã abordeze amãnuntele temei, obiectivelor?
_____ A fost adaptat discursul la audienþã?

.o
_____ A promovat discursul interacþie între subiect, audienþã ºi vorbitor?
_____ A fost clarã motivaþia discursului?

ia
_____ S-a tratat subiectul cu imaginaþie ºi prospeþime?
_____ A atins discursul standarde ridicate din punct de vedere etic?
an
Substanþã
m
_____ A fost subiectul de valoare?
_____ A realizat vorbitorul o cercetare suficientã anterior discursului?
ro

_____ Au fost ideile principale documentate cu informaþii sigure?

_____ S-a fãcut uz de testimoniale într-o manierã potrivitã?
.ja

_____ Au fost sursele documentate corespunzãtor?

_____ S-au folosit într-o manierã eficientã exemple ºi relatãri?
w

_____ S-au utilizat argumentele potrivite?

_____ A fost raþionamentul clar?
w
w

Structurã
_____ Introducerea a suscitat interes?
_____ A precedat introducerea mesajul în mod corespunzãtor?
_____ A fost discursul uºor de urmãrit?
_____ S-au putut identifica ideile principale ale discursului?
_____ S-au folosit elemente de tranziþie pentru a "lega" discursul?
_____ A ajutat concluzia în memorarea discursului?

53
Prezentare
_____ A fost limbajul folosit clar, simplu ºi direct?
_____ A fost limbajul expresiv?
_____ A fost prezentarea corectã din punct de vedere gramatical ºi al pronunþãrii?
_____ S-a fãcut prezentarea în manierã improvizatã?
_____ S-au folosit notele fãrã sã se observe?
_____ S-a prezentat discursul într-o manierã entuziastã?

rg
_____ A menþinut vorbitorul contactul vizual?
_____ A avut prezentarea un caracter "conversaþional", interactiv?

.o
_____ S-au completat ideile cu gesturi ºi limbaj al trupului?
_____ A fost vocea vorbitorului expresivã?

ia
_____ Au fost rapiditatea ºi intensitatea tonului prezentãrii potrivite cu materialul?
_____ Vorbitorul a fãcut uz de pauze într-o manierã potrivitã?
an
_____ Au contribuit elementele ajutãtoare prezentãrii la clarificarea mesajului?
m
ro
.ja
w
w
w

54
 Capitolul 8

Prezentarea discursului
SUGESTII PENTRU PREDARE OBIECTIVE

rg
Predarea ºi notarea abilitãþilor de
prezentare pot constitui o adevãratã • Sã ajutaþi elevii sã prezinte
provocare pentru profesor. Cum pot fi discursuri cu mai mare

.o
transformate ideile ºi propunerile vor- impact asupra audienþei
bitorului într-un discurs? Deºi existã • Sã învãþaþi elevii sã rãs-

ia
câteva principii ale unei prezentãri efi-
ciente- oratorii ar trebui sã îºi prezinte
an
ideile spontan ºi îndeajuns de tare pen-
tru a fi auziþi - existã câteva regului
absolute pe care "marii" oratori le
m
sfideazã din când în când. Winston
Churchill, de exemplu, vorbea sâsâit,
iar despre Abraham Lincoln se spune cã
ro
pundã la reacþiile audienþei
• Sã învãþaþi elevii cum sã se
comporte în cadrul unor
discuþii de tip întrebare-
rãspuns
• Sã ajutaþi elevii sã vor-
beascã mai clar
• Sã ajutaþi elevii sã înþe-

avea o voce plângãreaþã ºi piþigãiatã. leagã folosirea limbajului

corpului
.ja

• Sã învãþaþi elevii sã se pre-

Este extrem de important sã asiguraþi în gãteascã pentru prezentãri
clasã o atmosferã prietenoasã în care
elevii sã participe la discuþii ºi sã îºi
w

dezvolte liber propriile abilitãþi. Cereþi-

le cât mai des elevilor sã facã prezentãri
w

în faþa clasei (pe care nu le veþi nota).

Daþi-le întotdeauna sugestii construc-
w

tive de ameliorare ºi fiþi gata sã spargeþi gheaþa fãcând chiar dumneavoastrã

prima prezentare.
Unii profesori þin foarte mult cont de capacitãþile de prezentare atunci când
noteazã un discurs, în vreme ce alþii se concentreazã mai mult asupra discursu-
lui propriu-zis, mai ales în cazul primelor prezentãri. Evitaþi recompensarea
vorbitorilor care nu au nimic de spus în defavoarea elevilor cu evidente prob-
leme de comunicare. Insistaþi asupra faptului cã elevii care încearcã sã vor-
beascã spontan vor þine discursuri tot mai bune ºi recompensaþi orice efort ºi
progres observat pe parcursul semestrului.
55
În acest capitol sunt exerciþii care sã îi ajute pe elevi sã înþeleagã importanþa
factorilor non-verbali în comunicare ºi relaþia între etos ºi abilitãþile de
prezentare; existã de asemenea activitãþi care vizeazã evaluarea ºi ameliorarea
modului de prezentare a discursului, de subliniere a ideilor principale, de ani-
mare a prezentãrii ºi a altor abilitãþi de bazã prezentate în text.
Prin exerciþii elevilor li se cere sã îºi evalueze propirille prezentãri sau pe cele
ale colegilor sau ale unor vorbitori experimentaþi, în vederea dezvoltãrii

rg
capacitãþii lor de a aprecia ce înseamnã abilitãþile de prezentare eficientã.

.o
EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI CARE POT FI DESFêURATE

ia
ÎN TIMPUL OREI an
1. Evaluarea unei prezentãri
Cereþi-le elevilor sã asiste la o prelegere sau la un discurs. Cereþi-le sã descrie
aceastã experienþã. Cereþi-le de asemenea sã-ºi prezinte ideile în faþa clasei
m
pentru discuþie. Acest exerciþiu poate fi fãcut ºi în clasã. Folosiþi prezentãri
fãcute în clasã, pentru a explica exact ce veþi evalua în prezentãrile elevilor,
ro

precum ºi punctele tari ºi cele slabe ale diferitelor stiluri de prezentare.

2. Întrebãri ºi rãspunsuri
.ja

Cereþi-le elevilor sã facã o listã cu întrebãrile care cred cã le-ar putea fi puse
dupã urmãtoarea lor prezentare. Cereþi-le sã se gândeascã la posibile rãspun-
w

suri pentru aceste întrebãri. Împãrþiþi clasa în grupuri mici ºi cereþi-le elevilor
sã împartã întrebãrile colegilor din grupul sãu. Cereþi grupului sã evalueze
w

rãspunsurile.
w

Acest exerciþiu poate fi folosit ca temã sau ca activitate în grupuri mici urmatã
de o discuþie cu întreaga clasã, desfãºuratã înaintea unei serii de discursuri ale
elevilor. Prin aceastã activitate, elevii îºi formuleazã ideile în funcþie de aºtep-
tãrile audienþei. Evident, elevii ar trebui sã îºi cunoascã subiectul prezentãrii ºi sã
ºtie care le sunt obiectivele ºi ideile principale. În vederea pregãtirii discuþiei în
clasã, ei ar trebui sã anticipeze posibile probleme de înþelegere ºi obiecþii din
partea audienþei ºi sã se gândeascã la posibile rãspunsuri la întrebãrile care le-ar
putea fi puse. Axaþi discuþia pe adecvarea rãspunsurilor ºi pe întrebãrile la care
vorbitorul nu s-a gândit.

56
 Capitolul 8

3. Pronunþia
Cereþi-le elevilor sã facã o listã de cuvinte pe care le pronunþã adesea greºit.
Elevii ºi-ar putea ruga prietenii sã îi ajute sã facã o listã de cinci cuvinte pe
care aceºtia le pronunþã adesea greºit. Ei ar trebui sã includã pronunþiile greºite
ºi cele corecte ale respectivelor cuvinte. Aþi putea începe acest exerciþiu prin
a face o listã a cuvintelor care vã fac chiar dumneavoastrã probleme, iar mai
apoi cereþi-le elevilor sã dea exemple din propria experienþã. Ca alternativã,
cereþi-le elevilor sã fie atenþi la cuvintele pronunþate greºit în discursurile

rg
colegilor sau în timpul oricãrei scurte activitãþi orale. La sfârºitul fiecãrui dis-
curs, faceþi o listã a cuvintelor pronunþate greºit ºi discutaþi-le cu întreaga

.o
clasã. Deºi puteþi face observaþii legate de articularea ºi pronunþarea cuvin-
telor, cereþi-le elevilor sã exprime pãreri constructive.

ia
an
4.Observarea factorilor non-vverbali în comunicarea publicã ºi interpersonalã
Acest exerciþiu poate fi folosit ca temã sau ca discuþie în clasã. Puneþi elevii sã
urmãreascã unele discuþii în ºcoalã ºi unele discursuri prezentate de vorbitori
m
experimentaþi. Elevii vor observa probabil cã un bun orator are un comporta-
ment non-verbal mai expresiv ºi mai dramatic. Mulþi vorbitori neexperimentaþi
nu stãpânesc aspectele non-verbale ale vorbitului în public, deoarece (în afarã
ro

de faptul cã au emoþii) ei sunt prea obiºnuiþi cu comportamentele non-verbale

din discuþiile private, obiºnuite. În asemenea circumstanþe, subtilitatea este
.ja

esenþialã, iar gesticularea exageratã ºi vorbitul cu voce tare sunt cel mai adesea
percepute ca nepoliticoase ºi arogante. Totuºi, inflecxiunile vocii ºi mimica
aproape imperceptibilã nu pot fi observate de o audienþã numeroasã, prin
w

urmare astfel de gesturi nu sunt doar acceptabile, ci chiar foarte importante

pentru o prezentare eficientã ºi dinamicã. Insistaþi asupra faptului cã vorbitorii
w

începãtori ar trebui sã încerce în mod constant sã-ºi animeze prezentãrile când

se adreseazã unei audienþe mai numeroase ºi reamintiþi-le elevilor acest aspect
w

pe tot parcursul semestrului în timpul unor scurte activitãþi orale.

57
5.Discuþiile de tip întrebare-rrãspuns
Acest exerciþiu poate fi folosit în coordonare cu o temã oralã importantã ºi
este o metodã excelentã de a vã transforma elevii în ascultãtori activi care sã
le dea vorbitorilor sugestii constructive de îmbunãtãþire a discursurilor.
Prezentaþi exerciþiul ca pe unul obiºnuit, dar spuneþi-le elevilor cã dupã
prezentãrile lor va urma o discuþie de tip întrebare-rãspuns de 3-5 minute.
Cereþi-le elvilor sã noteze (în timpul discursurilor) cel puþin douã întrebãri

rg
pe care ar vrea sã le adreseze fiecãrui vorbitor dupã prezentare. Vorbitorii ar
trebui apoi sã conducã discuþia de tip întrebare-rãspuns ºi sã formuleze o
concluzie dupã expirarea timpului alocat.

.o
ia
an
"Ghid pentru evaluarea unei prezentãri"

1. Numele, funcþia ºi/sau statutul vorbitorului:

m
2. Subiectul, data ºi ora discursului:
ro

3. Ocazia discursului:
4. Locaþia discursului:
.ja

5. Modul de prezentare (improvizat, memorat, scris, spontan):

6. Adecvarea ºi eficienþa modului de prezentare:
w

7. Descrierea ºi discutarea vocii vorbitorului:

w

8. Adecvarea ºi eficienþa ritmului vorbirii:

w

9. Adecvarea ºi eficienþa intonaþiei (inclusiv probleme cu microfonul):

10. Discutarea inflexiunilor vocii vorbitorului:
11. Discutarea modului de articulare, enunþare ºi pronunþie,precum ºi a
acentului vorbitorului:
12. Discutarea folosirii limbajului corpului de cãtre vorbitor (mimicã, con -
tactul privirilor, miºcãri, gesturi, înfãþiºare):
13. Sugestii pentru îmbunãtãþirea acestor aspecte:

58
 Capitolul 8

"Ghid pentru evaluarea vocii ºi articulãrii"

Numele vorbitorului . . . . . . . . . . . . . . . Evaluat de . . . . . . . . . . . . . . . . .

1. Care crezi cã a fost cel mai eficient aspect al vocii ºi modului de a

articula cuvintele al vorbitorului?

rg
2. Care crezi cã a fost cel mai ineficient aspect al vocii ºi modului de a

.o
articula cuvintele al vorbitorului?

ia
3. Ar trebui vorbitorul sã încerce sã vorbeascã mai tare/mai încet?
an
4. Are vorbitorul tendinþa de a vorbi prea repede sau prea încet?
m

5. Foloseºte vorbitorul pauzele în mod eficient?

ro

6. Vorbeºte oratorul prea tare sau prea încet?

.ja

7. Foloseºte vorbitorul o gamã îndeajuns de variatã de tonuri?

w
w

8. Pronunþia vorbitorului este acceptabilã?

w

9. Existã cuvinte pronunþate greºit?

10. Este accentul vorbitorului acceptabil?

11. Sugestii pentru îmbunãtãþirea acestor aspecte.

59
"Formularul de evaluare a discuþiilor de tip întrebare-rrãspuns".
Vorbitor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Temã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Data. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5 = excelent 4 = bine 3 = mediocru 2 = sub mediocru 1 = slab

NA = non-aaplicabil

rg
Stimularea activã a întrebãrilor 5 4 3 2 1 NA

.o
Bine pregãtit sã rãspundã la întrebãri 5 4 3 2 1 NA

ia
Întrebãri repetate sau parafrazate an 5 4 3 2 1 NA

Menþinerea contactului vizual cu audienþa 5 4 3 2 1 NA

Rãspunsuri concise ºi la obiect 5 4 3 2 1 NA

m

Capacitatea de a rãspunde adecvat la întrebãri dificile 5 4 3 2 1 NA

ro

Capacitatea de a rãspunde adecvat la non-îîntrebãri 5 4 3 2 1 NA

.ja

Menþinerea controlului 5 4 3 2 1 NA
w

Respectarea limitei de timp 5 4 3 2 1 NA

w

Concluzia se referã la principalele idei ale mesajului 5 4 3 2 1 NA

w

Comentarii
...........................................................
...........................................................

Notã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

60
 Capitolul 8

Formular de evaluare pentru discursuri la televizor

Elev................................................................................
Temã.....................Data ..................................................................................

5 = excelent 4 = bine 3 = mediocru 2 = sub mediocru 1 = slab NA = non-

aplicabil

rg
Adecvarea temporalã a discursului 5 4 3 2 1 NA

.o
Prezentarea discursului într-u
un stil oral corect 5 4 3 2 1 NA

Limbaj colorat, de impact 5 4 3 2 1 NA

ia
Obiectiv, Motiv/exemplu, reformulare 5 4 3 2 1 NA
an
Introducere ºi concluzie adecvate 5 4 3 2 1 NA
m
Îmbrãcãminte potrivitã 5 4 3 2 1 NA
ro

Înfãþiºare îngrijitã 5 4 3 2 1 NA
.ja

Poziþia corpului 5 4 3 2 1 NA

Buna utilizare a unei game variate de tonalitãþi 5 4 3 2 1 NA

w

Menþinerea contactului vizual cu camera de filmat 5 4 3 2 1 NA

w

Adecvarea gesturilor ºi a mimicii 5 4 3 2 1 NA

w

Menþinerea posturii corpului în timpul genericului de final 5 4 3 2 1 NA

Comentarii
...........................................................
...........................................................

Notã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

61
 Utilizarea materialelor auxiliare

• Care sunt beneficiile?

rg
• Cum influenþeazã acestea atenþia audienþei?

• Cum influenþeazã acestea capacitatea de

.o
memorare a audienþei?

ia
an
1
m
ro

Memorarea ºi materialele auxiliare

.ja
w
w
w

62
 Capitolul 8

Conexiunea între vizual ºi verbal

• Selectarea ºi utilizarea materialelor auxiliare

rg
• Tipuri de materiale auxiliare

• Reguli pentru utilizarea materialelor auxiliare

.o
ia
an
3
m
ro

Selectarea ºi dezvoltarea
.ja

materialelor auxiliare
w
w

Evaluarea resurselor
w

Evaluarea abilitaþilor

Evaluarea audienþei

63
 Reguli pentru utilizarea materialelor auxilare

• Sã fie vizibile

• Sã fie simple

rg
• Sã fie consistente cu obiectivul

.o
• Sã menþii contactul vizual

ia
• Sã vorbeºti despre respectivul
material auxiliar
an
5
m
ro

Mai multe sugestii

.ja

pentru utilizarea materialelor auxiliare

w

• Nu împarþi materiale în timpul prezentãrii

w

• Nu utiliza elemente ajutãtoare periculoase sau

w

ilegale

• Fii pregãtit pentru posibile probleme (sã ai

solþii de backup)

64
 Capitolul 8

Tipuri de materiale auxiliare

• Prezentãri powerpoint

rg
• Postere

.o
• Obiecte

• Mostre

ia
• Handout-uri
an
7
m
ro

Tipuri de materiale auxiliare (cont.)

.ja
w

• Flip Chart-uri
w

• Tablã
w

• Retroproiector

• Grafice

65
 Reguli de design - Mãrimea

Mãrimea relativã

rg
a fontului

în puncte

.o
ia
an
9
m
ro

Reguli de design - Culoarea

.ja

Albastru ºi Galben
w

Sunt culori contrastante însã armonioase

w

Combinaþii de culori Eficiente ºi

w

Ineficiente

Albastru ºi roºu închis

Nu sunt nici contrastante nici în armonie

10

66
 Capitolul 8

Reguli de design - Tipuri de fonturi

Cu serife Fãrã serife
Times New Roman Arial
Bookman Century Gothic

rg
Century Comic Sans MS
Palatino Helvetica

.o
Script Decorativ

ia
Quill Simpson Font
Monotype Corsiva
HARRINGTON
Lucinda Handwriting
an Curlz
Kunstler Script
Σψμβολ
11
m
ro

Reguli de design pentru – Aliniere &

.ja

Proximitate
w

Proximitatea ajutã la organizare

w

• Conecteazã ideile principale

• Conecteazã sub punctele
w

• Conecteazã textul de grafice

Elibereazã “spaþiile albe”

• Stabileºte unitate vizualã
• Oferã o imagine puternicã
12

67
 Reguli de design - Contrastul

Book Antiqua…
este un font formal, utilizat de obicei pentru invitaþii de
nuntã, diplome ºi certificate. Poate fi folosit când doreºti

rg
sã dai un aer oficial prezentãrii.

Arial Black...

.o
este un font dens ºi fãrã serife care poate fi folosit pentru
a atrage atenþia ºi a sublinia un punct important.

ia
Comic Sans MS... an
este puþin excentric ºi uºuratic. Este decorativ ºi poate fi
folosit pentru a sublinia o afirmaþie amuzantã.

13
m
ro

Reguli de design - Repetiþia

.ja

Repetiþia Simbolurilor:
• Acelaºi tip de bullet points
w

• Acelaºi tip de clipart

• Acelaºi tip de font
w
w

Repetiþia culorilor:
• Pãstreazã aceeaºi culoare pentru
toate titlurile
• Pãstreazã aceeaºi culoare pentru tot
textul
• Pãstreazã aceeaºi culoare a back-
groud-ului
14

68
 Capitolul 8

Reguli de design - Repetiþia (cont.)

Repetarea spaþierii:

rg
• Pãstreazã spaþierea titlului

• Pãstreazã aceeaºi spaþiere a textului

.o
• Grupeazã elementele de acelaºi tip

ia
an
15
m
ro

Reguli de design - Informaþia

.ja
w

Programele de graficã
w

Prea • Începe
w

puþinã • Dezvoltã

• Introdu

• Realizeazã design-ul

16

69
 Reguli de design - Informaþia

Cum sã utilizezi elementele grafice ale

Microsoft PowerPoint™
• Începe cu o idee care va sta la baza

rg
prezentãrii tale
Prea • Dezvoltã un rezumat al punctelor ºi sub-
multã

.o
punctelor principale
• Introdu rezumatul în cadrul programului
powerpoint

ia
• Realizeazã design-ul slide-urilor fie
folosindu-le pe cele oferite de program
an
fie realizându-le pe cele dorite cu back-
ground, clipart ºi culoare pentru text
17
m
ro

Reguli de design - Informaþia

.ja
w

Utilizarea Microsoft PowerPoint™

w

Suficientã • Începe cu ideea

w

• Dezvoltã un rezumat

• Introdu rezumatul în program

• Realizeazã design-ul slide-urilor

18

70
 Capitolul 8

Utilizarea graficelor

Portfoliul Vasques

rg
.o
ia
Utilizarea Eficientã a Graficelor
an
19
m
ro

Utilizarea graficelor
.ja

Portfoliul Vasques
w
w
w

Utilizarea Eficientã a Graficelor

20

71
 Utilizarea graficelor

Preþul acþiunilor A

rg
.o
Eficientã

ia
an
21
m
ro

Utilizarea Graficelor
.ja

Preþul aciunilor A
w
w
w

Ineficientã

22

72
 Capitolul 8

Utilizarea graficelor

rg
Eficientã

.o
ia
an
23
m
ro

Utilizarea Graficelor
.ja
w
w

Inefcientã
w

24

73
74
w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
 w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
Capitolul 8

75
76
w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg