a-., :W_ . . . -. .___ ___a.. . .

Timp de sute şi mii de ani

lumea părea să li rămas
in aceeaşi matcă.
"Nimic nou sub soare" a lost
cuvântul de ordine
al celor care identilicau
ziua de mâine cu cea de azi.
Acum insă cunoaşterea,
tehnologia şi societatea
evoluează intr-un ritm
care ne somează
să ne redelinim identitatea.
Seria "Paşi peste granite"
aduce in aten1ia cititorilor
perspectivele care se deschid
in la1a omului şi societăti
intr-un moment de răscruce.
PAŞI PESTEGRANIŢE
ROBERT L. PARK este profesor de fizică la Universitatea
Maryland şi ocupă o înaltă poziţie în cadrul Societăţi
Americane de Fizică. În afara carierei sale de fizician, a

publicat numeroase articole în The New York Times şi The

Washington Post pe teme de interes general în care sunt

implicate probleme şti nţifice.

Roberl Park
Coperta
GABI DUMITRU
 Cuvânt înainte

Fizica voodoo şi bazaconiile autohtone

6
FIZICA VOODOO ŞI BAZACONIILE AUTOHTONE 7
8
FIZICA VOODOO ŞI BAZACONIILE AUTOHTONE 9
10
Prefaţă
12
PREFAŢĂ
14
 1
Astea nu sunt ştiri, ci divertisment
A

In care mijloacele de comunicare

transmit şti nţă voodoo
16
 ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 17

crede, ci pentru că le sporesc audienţa. Creatorii", a oftat

el, "mor săraci". Iarăşi s-a lăsat o pauză lungă. "Oamenii
din Mississippi nu au susţinut aşa cum ar fi trebuit această
tehnologie", mi-a spus el. "Părăsesc statul şi o iau spre vest.
Pe acolo oamenii sunt foarte preocupaţi de poluare; ei o să
aprecieze ce poate face această tehnologie."
Oare cât din toate astea credea de fapt Joe Newman? Chiar
şi acum este imposibil de spus. Probabil nici Joe Newman
însuşi nu ştie. El mai trecuse însă prin ceva asemănător şi
înainte. Am auzit prima dată de el şi de Maşina de Energie
pe ] 1 ianuarie 1984, la Ştirile de seară CBS. "Care este răs-
punsulla criza energetică?", întreba Dan Rather. "Ce-aţi zice
dacă un tip vă spune că răspunsul se află în maşina inventa-
tă de el? Înainte de a strâmba din nas, ascultaţi-l pe Bruce
HalI." Reporterul CBS Bruce HalI se dusese până în cătunul
din Lucedale. La o milă depărtare, pe un drum noroios, dincolo
de semnele NU INTRAŢI şi TRECEREA OPRITĂ, Hali
stătea împreună cu Joseph Wesley Newman în faţa garaju-
lui-atelier al acestuia. El îl descria pe Newman ca pe un "stră-
lucit inventator autodidact". Un om puternic şi arătos de vreo

patruzeci de ani, îmbrăcat în haine de lucru, cu părul negru

dat drept pe spate, mecanicul necioplit privea drept în ochii
spectatorilor. El a declarat că Maşina l u i de Energie poate
produce de zece ori mai multă energie el e ct r i c ă decât este
necesară pentru funcţionarea ei. "Puneţi-vă una în casă şi
nu veţi mai plăti nici o factură de electricitate", spunea el.
Ăsta este genul de poveste care le place americanilor. Un
vrăjitor venit din păduri care nu şi-a tenninat liceul face o

descoperire şti nţifică revoluţionară. Rodul geniului său este

contestat de o instituţie şti nţifică pompoasă şi de un exami-
nator al patentului, care respinge cererea lui de patent pen-
tru "o sursă nelimitată de energie" fără măcar s-o examineze,
pe baza faptului că toate pretinsele invenţi de perpetuum
mobile sunt respinse la patentare. Joseph Wesley Newman,
18
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 19
20
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 21
22
 ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 23

mente neremarcabile, dându-Ie semnificaţie într-un mod atât

de irezistibil, încât ei înşişi n-au mai fost în stare apoi să scape
de convingerea că făcuseră o mare descoperire. Mai mult,
oamenii de şti nţă, nu în mai mică măsură decât alţi , au ten-

dinţa să vadă ceea ce se aşteaptă să vadă, iar o concluzie

eronată a unui coleg respectat îi duce şi pe alţi savanţi pe
calea dezonoarei. Aceasta este şti nţa patologică, în care sa-

vanţi ajung să se autoamăgească.

Dacă oamenii deşti nţă se pot înşela pe ei înşişi, este cu

atât mai uşor să potrivească argumente cu intenţia delibe-

rată de a zăpăci jurişti sau legiuitori cu puţine, sau chiar fără
cunoştinţe şti nţifice. Aceasta este şti nţa maculatură. Tipic,
ea constă din teorii forţate despre ce s-ar putea să fie, cu

prea puţine probe pentru a demonstra că aşa este.

Uneori nici măcar nu există probe. Acum două sute de

ani, oamenii educaţi îşi imaginau că cea mai mare contribu-
ţie şti nţei
a ar fi aceea de a elibera lumea de superstiţi şi
înşelătorii. Nu s-a întâmplat aşa. Credinţele străvechi în de-
moni şi magie bântuie încă peisajul modem, dar acum sunt
îmbrăcate în limbajul şi simbolurile şti nţei: un guru vinde-
cător bine cotat insistă să spună că reţeta lui de tămăduire
spirituală este bine fundamentată de teoria cuantică; jumăta-
te din populaţie crede că Pământul este vizitat de extratereştri
care ştiu să călătorească mai repede ca lumina; iar oameni
educaţi poartă magneţi în pantofi pentru a obţine energie din
Pământ. Aceasta este pseudoşti nţa. Practicanţi ei pot crede
că este şti nţă, la fel cum vrăjitoarele şi vindecătorii pot să
fie cu adevărat convinşi că au acces la forţe supranaturale.
Totuşi, ceea ce poate începe ca o greşeală cinstită evoluează
prin paşi aproape imperceptibili de la autoiluzionare la frau-
dă. Linia de demarcaţie dintre prostie şi ftaudă e subţire. Deoa-
rece nu este întotdeauna uşor să-ţi dai seama când e trecută
această graniţă, voi folosi tennenul de şti nţă voodoo pentru
toate: şti nţa patologică, şti nţa maculatură, pseudoşti nţa şi
24
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 25
26
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 27
28
 ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 29

care se ocupă de cazuri ce par să implice paranonnalul, are

un afiş pe peretele biroului care spune simplu: VREAU SĂ

CRED. La fel ca agentul Mulder, credinciosul în fuziunea
la rece vrea să creadă. Dacă vrem să înţelegem de ce au ales
să creadă în fuziunea la rece, trebuie mai întâi să revedem
evenimentele extraordinare din primăvara lui 1989.
30
 ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 31

genera o industrie mai mare decât s-a văzut vreodată pe Pă-

mânt; cu siguranţă că nu era un accident faptul că povestea
se scursese spre cotidienele financiare cele mai influente din
lume.
Însă în acea noapte a avut loc un accident. La douăspre-
zece şi patru minute, printr-un capriciu crud al zeilor, su-

pertancul petrolier Exxon Valdez s-a ciocnit de stânca Bligh

din golful Prince Wil iam din Alaska, producând cea mai
mare scurgere de petrol din istoria SUA. Ştirea despre dezas-
trullui Exxon Valdez a venit prea târziu ca să intre în ziarele
de dimineaţă depe coasta de est, descoperirea dar sur- unei
se inepuizabile de energie nepoluantă era pe prima pagină
a majorităţi ziarelor importante. În zilele care au unnat, ima-
ginile tragice al e păsărilor muri b unde şi f o ci l o r acoperite cu

ţiţei negru şi gros aveau să ami n t e ască zi l n i c de preţul plătit

de civilizaţie pentru energia care o propulsează. Mizeriei din
golful Pri n ce Wi l i a m să-i adăugăm ploile aci d e, mi n eri t u l
de suprafaţă, Cemobâl, efectul de seră, deşeuri le nucleare;
civilizaţia părea să se înece în excrementele propriei sale pro-
ducţi de energie. Fuzi u nea l a rece promitea să el i b ereze
Pământul de această strangulare lentă.
Reacţia comunităţi şti nţifice la ştirea de la Salt Lake City
a contrastat net cu indiferenţa cu care a fost întâmpinată
anunţarea energiei nelimitate de către Joe Newman cu cinci
ani în unnă. Pons, la unna unnei, era profesor plin de chimie,
cu o listă lungă de lucrări publicate. Fleischmann, profesor
invitat la Utah, era profesor l a Uni v ersi t a t e a di n Southamp-
ton şi membru al British Royal Society, semn de conside-
rabilă autoritate şti nţifică. Aceştia nu puteau fi ignoraţi.
A doua zi după conferinţa de presă, oameni de şti nţă din
laboratoare din lumea întreagă erau adunaţi î n jurul tablelor,
discutând frânturile de infonnaţi care apăruseră la ştiri. Pri-
mul pas era să se întrebe dacă lucrurile afmnate la Utah erau

compatibile cu principi le fizice acceptate. Calculele iniţiale

32
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 33
34
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 35
36
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 37
38
 ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 39

respingerea reciprocă şi fuzionează. În fizică, tennenul de

plasmă se referă la un gaz la temperatură atât de înaltă, încât
electronii sunt smulşi din atomi, astfel încât, în loc să fie un

gaz de atomi neutri, plasma este un gaz de ioni încărcaţi po-

zitiv şi de electroni negativi. Dar, chiar şi în Soare, fuziunea este
un proces lent. Asta face ca Soarele să nu explodeze pur şi
simplu. El a "ars" miliarde de ani şi va continua să ardă încă
multe miliarde de ani până îşi va consuma combustibilul.
E destul de uşor să se reproducă procesul în laborator; pro-
blema este că, la scara laboratorului, nu e foarte eficient. Un
gaz fierbinte tinde să se dilate, iar astfel se răceşte; plasma
trebuie ţinută la un loc (confinata1 Într-un fel oarecare, şi
În aceasta constă problema. Pe Soare, care din fericire arde
foarte încet, tendinţa de expandare a gazului fierbinte este
contrabalansată de gravitaţia puternică. Într-un reactor de fu-
ziune, plasma trebuie să fie şi mai fierbinte decât Soarele.
Dar ce container de pe Pământ ar rezista la o temperatură
atât de ridicată?
Oamenii de şti nţă au încercat să folosească o sticlă mag-
netică. Ea funcţionează în felul unnător: o particulă Încărca-
tă, în mişcare într-un câmp magnetic, este supusă unei forţe
perpendiculare pe direcţia ei de mişcare, făcând-o să se ro-

tească în jurul direcţiei câmpului magnetic pe o traiectorie eli-

coidală, sau de
tirbuşon. Cu cât câmpul magnetic este mai
puternic, cu atât spirala este mai strânsă. Aceste drumuri eli-
coidale se comportă ca spirele unui electrolnagnet, generând
un câmp magnetic propriu, care se adaugă câmpului extern,
comprilnând şi mai tare plasma fierbinte şi ridicându-i şi mai
mult temperatura. S-a presupus că, folosind acest "efect de
compresie"5, o sticlă magnetică ar putea conţine o plasmă la
temperatura necesară pentru fuziunea susţinută. Când, la srnr-
şitul anilor 1950, s-a demonstrat efectul de compresie, s-a cre-

zut că centralele electrice bazate pe fuziune vor apărea imediat.

40
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 41
42
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 43
44
ASTEA NU SUNT ŞTIRI, CI DIVERTISMENT 45
46
2
48
GENA CONVINGERILOR
50
GENA CONVINGERILOR
52
GENA CONVINGERILOR
54
GENA CONVINGERILOR
56
GENA CONVINGERILOR
58
GENA CONVINGERILOR
60
GENA CONVINGERILOR
62
GENA CONVINGERILOR
64
GENA CONVINGERILOR
66
GENA CONVINGERILOR
68
3
70
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 7]
72
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 73
74
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 75
76
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 77
78
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 79
80
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 81
82
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 83
84
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 85
86
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 87
88
 PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 89

nată. Într-adevăr, convinge el se că astfel a fost descoperit

un efect încă şi mai puternic.
Ceilalţi doctori parizieni îl detestau desigur pe Mesmer, un

venetic care le răpea clienţi cei mai buni. Benjamin Frank-

lin, principala autoritate mondială în electricitate, care se afla
la Paris ca reprezentant al SUA, bănuia că pacienţi lui Mesmer

profitau cu adevărat de acest ritual curios, deoarece îi scutea

de Iăsările de sânge şi purgativele celorlalţi medici. Până la
urmă, la presiunile mediilor medicale, Ludovic al XVI-lea
a numit o comisie regală care să cerceteze afirmaţi le lui
Mesmer. Comisia îi includea pe Franklin şi pe Antoine Lavoi-
sier, fondatorul chimiei moderne. Membrii comisiei au elabo-
rat o serie de teste ingenioase, în care unor subiecţi li se dădea
iluzia că primeau tratamentul lui Mesmer când de fapt nu-l
primeau, iar alţi primeau tratamentul, dar erau făcuţi să crea-

dă contrariul. Rezultatele au dovedit dincolo de orice îndoia-

lă că efectele mesmerismului se datorau doar puterii de
sugestie. Raportul comisiei, redactat de M. Bail y, un ilus-
tru istoric al astronomiei, a fost o capodoperă de claritate
şi raţiune. El i-a distrus reputaţia lui Mesmer în Franţa, iar
acesta s-a retras în Austria.
Este remarcabil faptul că, după două secole şi cu tot ce

s-a aflat atât despre magnetism, cât şi despre fiziologie, mag-

netizatorii mai pot încă atrage prozeliţi. Dar, vai, nu există
o comisie guvernamentală fonnată din Franklini şi Lavoisieri
care să le contrazică afirmaţi le. Dimpotrivă, terapia mag-
netică este doar una dintr-o listă imensă şi în continuă creşte-
re de "terapii alternative" netestate şi nereglementate, cărora
li s-a acordat recunoaşterea oficială de către Congres în 1992.
Printr-un simplu paragraf din raportul ataşat proiectului
de statut al NIH din acel an a fost creat Oficiul NIH de Medi-
cină Alternativă. Ce este "medicina alternativă" şi ce caută
ea în NIH?
90
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 91
92
 PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 93

nu conţine nici un medicament. În terapia magnetică, după

cum am văzut, aproape că nu există câmp magnetic. La capă-
tul plauzibil al spectrului sunt tratamentele nutriţioniste şi
cele cu ierburi. Totuşi, ca o ironie, terapiile de la capătul ridi-
col al spectrului sunt perfect sigure, deoarece nu au nici un

efect, în timp ce acelea de la capătul plauzibil pot avea conse-

cinţe grave.
Farmacologia şti nţifică provine, la unna unnei, din empi-
rismul tradiţional al folosiri ierburilor. Cu excepţia antibioti-
celor, practic toate medicamentele provin din angiosperme,
sau plante cu flori. Ele produc, pentru protecţie, chimicale
secundare, aflate mai ales în ftunze şi scoarţă. Multe din aces-

te substanţe naturale, inclusiv unele care, în doze mici, ser-

vesc ca medicamente, pot fi foarte toxice.

De exemplu, planta ephedra, sau ma huang, care a fost
folosită timp de secole ca medicament în China, a devenit
foarte populară în Statele Unite ca adjuvant pentru slăbire şi
ca "drog legal". Ea conţine efedrină, un stimulent care mimea-
ză efectele unor hormoni precum adrenalina şi are un număr
de aplicaţi medicale. Dar efedrina este şi baza drogului Ecstasy,
iar ma huang a şi fost comercializată, fără vreo încercare
de disimulare, ca "Ecstasy vegetaIă". Au fost peste opt sute
de rapoarte despre reacţi adverse la ma huang, inclusiv afec-
ţiuni hepatice şi congesti cerebrale, şi cel puţin şaptespre-
zece decese. Riscul este mărit de diversitatea produselor din
plante, care face greu de controlat doza.
Fannacologia şti nţifică se ocupă cu identificarea şi pu-
rificarea agentului activ alleacurilor din plante. Doar astfel
se pot face studii controlate asupra efectelor şi dozării. De
exemplu, aspirina a fost iniţial găsită în scoarţa de salcie. Dar
abia după ce a fost izolată şi sintetizată acum o sută de ani,
ea a devenit ceea ce este până astăzi -

unul din cele mai sigu-

re, ieftine şi eficace medicamente cunoscute. Ea era "medi-
camentul minune" înainte ca tennenul să fi fost inventat.
94
PLACEBO ARE EFECTE SECUNDARE 95
4
ASTRONAUTUL VIRTUAL
98
ASTRONAUTUL VIRTUAL
100
ASTRONAUTUL VIRTUAL
102
ASTRONAUTUL VIRTUAL
104
ASTRONAUTUL VIRTUAL
106
ASTRONAUTUL VIRTUAL
108
ASTRONAUTUL VIRTUAL
110
ASTRONAUTUL VIRTUAL
112
ASTRONAUTUL VIRTUAL
114
ASTRONAUTUL VIRTUAL
116
ASTRONAUTUL VIRTUAL
118
ASTRONAUTUL VIRTUAL
120
ASTRONAUTUL VIRTUAL
122
ASTRONAUTUL VIRTUAL
124
ASTRONAUTUL VIRTUAL
5
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
128
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
130
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
132
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
134
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
136
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
138
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
140
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
142
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
144
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
146
TREBUIE SĂ EXISTE O LEGE
6
PERPETUUM MOBILE
150
PERPETUUM MOBILE
152
PERPETUUM MOBILE
154
PERPETUUM MOBILE
156
PERPETUUM MOBILE
158
PERPETUUM MOBILE
160
PERPETUUM MOBILE
162
PERPETUUM MOBILE
164
PERPETUUM MOBILE
166
PERPETUUM MOBILE
168
PERPETUUM MOBILE
170
PERPETUUM MOBILE
172
PERPETUUM MOBILE
174
PERPETUUM MOBILE
176
PERPETUUM MOBILE
178
PERPETUUM MOBILE
180
PERPETUUM MOBILE
182
7
184
CURENŢI DE TEAMĂ
186
CURENŢI DE TEAMĂ
188
CURENŢI DE TEAMĂ
190
CURENŢI DE TEAMĂ
192
CURENŢI DE TEAMĂ
194
CURENŢI DE TEAMĂ
196
CURENŢI DE TEAMĂ
198
CURENŢI DE TEAMĂ
200
CURENŢI DE TEAMĂ
202
CURENŢI DE TEAMĂ
204
CURENŢI DE TEAMĂ
206
CURENŢI DE TEAMĂ
208
CURENŢI DE TEAMĂ
8
ZIUA JUDECĂŢII
212
ZIUA JUDECĂŢII
214
ZIUA JUDECĂŢII
216
ZIUA JUDECĂŢII
218
ZIUA JUDECĂŢII
220
ZIUA JUDECĂŢII
9
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 223
224
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 225
226
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 227
228
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 229
230
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 231
232
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 233
234
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 235
236
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 237
238
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 239
240
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 241
242
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 243
244
DOAR CIUPERCILE CRESC ÎN ÎNTUNERIC 245
10
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 247
248
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 249
250
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 251
252
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 253
254
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 255
256
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 257
258
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 259
260
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 261
262
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 263
264
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 265
266
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 267
268
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 269
270
CÂT DE CIUDAT ESTE UNIVERSUL? 271
Cuprins
274
 Redactor
VLAD ZOGRAFI