Sunteți pe pagina 1din 12

Constructii avicole si pentru dezvoltarea productiei animalelor cu blana

Bibliografie : LEONTE CORNELIU – „CONSTRUCŢII”

Constructii avicole
Creşterea păsărilor în marile unităţi de producţie (mai puti valabil in ziua de azi) se caracterizează
printr-un înalt grad de industrializare, prin realizarea unor densităţi biologice ridicate în spaţiul
construit şi prin controlul perioadei de lumină, ca factor de dirijare a dezvoltării corporale sau a
funcţiunilor de reproducţie.
Astfel, necesitatea tehnologică de dirijare a luminii a impus realizarea halelor oarbe, fără ferestre,
ca soluţie constructivă generală a aviculturii industriale. Intreţinerea tradiţională se realizeaza la
lumina zilei şi cu acces în ţarcuri sau voliere.
Adăposturile tradiţionale sunt iluminate natural prin ferestre mari, dispuse de regulă pe faţada
sudică(raport de vitrare 1:10…1:12) şi prevăzute cu uşiţe de acces spre padocuri, ţarcuri înierbate
sau voliere, sunt destinate întreţinerii păsărilor adulte în timpul iernii, respectiv producţiei sau
reproducţiei în sezonul cald.Pentru galinacee se prevăd şi stinghiii de dormit(fig.6.48).

Fig. 6.48. Construcţii avicole tradiţionale :


a-adăpost pentru găini, cu acces la padoc sau la ţarc înierbat; b- variantă cu podină de colectare a
dejecţiilor pentru amenajarea spaţiului util; c- adăpost pentru palmipede cu padoc uscat şi rigolă de
apă; d- creşterea bobocilor pe grătare din material plastic, plasă de sârmă( reţea cu ochiuri de 10
mm) sau tablă perforată; 1- cuiburi capcană (1 la 4...5 găini); 2- acoperiş termoizolat; 3- şipci din lemn
24x48 mm, cu muchiile rotunjite;4- aşternut permanent; 5 –transportor cu racleţi; 6- aşternut schimbat
la 3…5 zile; 7- umbrar; 8-rigolă cu apă; 9- grătar.

Ca aşternut permanent se utilizează rumeguş,nisip, coji de floarea soarelui,paie tocate sau talaş,
ultimile fiind indicate de excesul de umiditate produs de palmipede.În cazul creşterii artificiale a
tineretului, este necesară o sursă de încălzire generală şi eleveuze pentru încălzirea locală.Aceste
soluţii constructive, de tip gospodăresc rămân de actualitate nu numai pentru micul crescător ci şi
pentru marea producţie a unor specii şi categorii de păsări, cu o serie de particularităţi
specifice.Elementele dimensionale pentru cuibare sunt prezentate în figura 6.49.

Fig.6.49. Cuibare pentru principalele specii avicole(secţiuni transversale şi planuri):


a- cuibar pentru găini întreţinute la pardoseală, fără paturi(cotele libere corespund raselor grele, cele
în paranteză se modifică la rasele uşoare; în prezenţa paturilor consola de jos se suprimă); b-cuibar
pentru curci întreţinute la pardoseală; c- cuibar pentru palmipede(cotele libere corespund raţelor, cele
în paranteză gâştelor); 1- dulapi 24 x 98 mm; 2- şipci 24 x 24 mm; 3- şipci 48 x 48 mm; 4- PFL dur de
6 mm grosime; 5- şipci 24 x 38 mm.

Halele avicole industriale cu întreţinere la pardoseală pe aşternut permanent sunt caracterizate prin
mecanizarea proceselor de producţie, prin dirijarea programată a perioadei de lumină şi prin controlul
ambianţei interioare, cu ajutorul ventilaţiei naturale sau electromecanice şi a surselor de încălzire
centrală sau locală, respectiv cu ajutorul climatizării automatizate, incluzând ventilaţia,încălzirea,
refrigerarea şi umidificarea , după necesitate. Întreţinerea la pardoseală în sistem industrial, rămâne
de actualitate pentru următoarele categorii de păsări:
-găini si cocoşi de reproducţie(fig.6.50a);
-tineret de înlocuire a găinilor de reproducţie(fig.6.50b);
-pui de carne(broileri)(fig.6.50b);
Fig. 6.50. Hale avicole de tip industrial cu întreţinerea păsărilor la pardoseală
(pe aşternut permanent):
a- construcţie etajată, echipată pentru păsări de reproducţie, cu paturi de dormit; b- construcţie-parter
echipată pentru puii de carne sau tineret de înlocuire a păsărilor de reproducţie; 1- hrănitoare;2-
adăpătoare; 3- pat din şipci şi plasă de sârmă; 4- cuibare; 5- ventilator pentru evacuare aer viciat;6-
eleveuză; 7- conductă de apă;8- transportor cu noduri pentru furaje.

-curci de reproducţie, separate pe sexe în aceeaşi construcţie, cu practicarea însămânţărilor


artificiale(fig.6.51);
Fig.6.51. Hală pentru curci de reproducţie, întreţinute pe aşternut permanent, cu compartimentări din
plasă de sârmă pentru ouătoare, curcani şi desclocirea curcilor:
1- reţea de alimentare cu apă(6 adăpători la 100 capete); 2- circuit furajer prin transportor cu noduri
sau spiromatic(12 hrănitoare la 100 capete); 3- cuibare în variantă cu un singur nivel(1 cuibar la 5
curci); 4- cuibare în variantă cu două niveluri.

-tineret de înlocuire pentru curci de reproducţie;


-pui de curcă de carne(broileri);
-boboci de raţă de carne(broileri.
Ca soluţii constructive se adoptă hale prefabricate, până la 18.0m lăţime, cu 1…3 deschideri, având
pardoseala înclinată spre guri de scurgere pentru spălare, după evacuarea mecanică sau manuală a
aşternutului.Ca anexe se prevăd buncăre pentru furaje şi camere pentru mecanismul de acţionare al
transportoarelor de furaje, pentru centrale de ventilaţie, încălzire şi pentru tablouri electrice.Nivelurile
superioare ale construcţiilor etajate se deservesc prin ascensoare, pentru circulaţia personalului,
pentru populări – depopulări şi pentru coborârea produselor.
Întreţinerea păsărilor în baterii reprezintă forma cea mai avansată de industrializare a aviculturii,
prin densitatea maximă realizată în cuştile grupate sub formă de baterii şi prin mecanizarea completă
a întreţinerii, acest tip de hale avicole se utilizează la următoarele specii şi categorii de de păsări:
-găini pentru ouă de consum;
-puicuţe de înlocuire;
-găini în cuşti familiale;
-pui de carne(broileri);
-găini şi cocoşi în cuşti individuale de selecţie;
-curci de reproducţie;
boboci de raţă la îngrăşat.
Exploatarea păsărilor în baterii se justifică prin creşterea productivităţii muncii până la un
supraveghetor la 100 000 păsări, prin sporirea producţiei medii a găinilor ouătoare.Formele de
asamblare a cuştilor urmăresc eficienţa maximă a construcţiilor, a utilajelor staţionare, respectiv a
instalaţiilor pentru furajare, adăpare, colectarea ouălor şi evacuarea dejecţiilor, distingându-se
următoarele soluţii tehnice:
-baterii orizontale(flat-deck), grupează două şiruri de cuşti la o linie tehnologică de furajare-
adăpare-recoltare a ouălor (fig.6.52.a).
-baterii piramidale(californiene), care constau de regulă din patru şiruri de cuşti decalate, două câte
două, pe niveluri diferite în formă de trepte(fig.6.52.b).
Fig.6.52. Tipuri de baterii pentru găini ouătoare( soluţii Big Dutchmann):
a- baterie orizontală (flat-deck), cu furajare mecanică prin transportor cu lanţ în jgheab, colectarea ouălor
pe benzi şi evacuarea mecanică a dejecţiilor, în şanţuri amplasate sub liniile de baterie;b- baterie
piramidală cu furajare prin buncăr mobil şi colectarea manuală a ouălor; 1- jgheab adăpare; 2- jgheab
furajare; 3- placă protecţie ouă; 4-bandă textilă(iută), de 9 cm lăţime, pentru transportul ouălor, cu
colectare universală la capăt;5- şanţ dejecţii cu lamă racloare trasă longitudinal; 6- transportor transversal
pentru dejecţii la capătul halei; 7- variantă de buncăr uscat; 8- variantă cu lagună hidraulică.

-baterii semipiramidale, care constau din două sau trei niveluri de cuşti ce se suprapun parţial,
astfel încât numai dejecţiile etajului inferior cad direct în canal(fig.6.53).
Fig.6.53. Tipuri de baterii pentru găini ouătoare:
a- baterie semipiramidală necesitând împingerea transversală a dejecţiilor de la cele două niveluri
superioare, spre scocul central(soluţie Big Dutchmann);b- baterie semipiramidală cu dirijarea
dejecţiilor prin planuri înclinate la 55° şi evacuarea acestora , cu un singur raclet fluture; 1-jgheab
adăpare; 2- jgheab furajare.

-baterii verticale, cu trei sau patru niveluri, care conduc la densitatea maximă de încărcare a
construcţiilor, fiind larg utilizate atât pentru găini ouătoare şi puicuţe de înlocuire, cât şi pentru pui de
carne(fig.6.54)
Fig. 6.54. Baterii verticale româneşti, cu trei etaje:
a- secţiune curentă prin bateria pentru găini ouătoare B.G.O.-3, echipată cu adăpătoare-picurătoare
(a1), respectiv cu adăpătoare-jgheab(a2), evacuarea dejecţiilor prin raclare pe plăci de sticlă(a1),
respectiv prin benzi transportoare cauciucate(a2); b- secţiune curentă prin bateria universală B.U.-3,
echipată pentru găini ouătoare(b1), respectiv pentru puicuţe de înlocuire(b2); c- plan hală avicolă cu 6
baterii, furajate într-un buncăr exterior, cu două variante de amplasare a centralei de ventilaţie(cotele
în paranteză corespund echipării cu baterii B.U.3); 1- buncăr furaje; 2- hală cu suprafaţă de 835 m²;
3- cameră colectoare ouă sau cameră de ventilaţie; 4- centrala de ventilaţie.

-baterii speciale, care sunt construite pentru particularităţi de specie, categorii de păsări şi
tehnologii, cum sunt:
→baterii conteinerizate pentru puii de carne;
→baterii pentru familii de 10 găini şi un cocoş, având 1.00m lungime de front, 80 cm adâncime, 80
cm în faţă, şi 70 cm înălţime în spate;
→baterii pentru selecţie, cu cuşti individuale;
→baterii pentru curci, cu cuşti de 45 cm lungime de front, 45…70 cm adâncime şi 50 cm înălţime,
pentru două păsări;
→baterii pentru curcani, cu cuşti individuale de 1,82m lungime, 91,5 cm adâncime şi 81 cm înălţime.
Soluţiile constructive utilizate pentru baterii sunt următoarele:
-scheletul pentru susţinerea cuştilor bateriilor se realizează din oţel profilat;
-cuştile bateriilor sunt confecţionate din grilaje de sârmă galvanizată sau zincată la cald, cu
diametrul de 2,0…3,5mm, exceptând grătarele de podea, la care elasticitatea optimă pentru căderea
şi rostogolirea ouălor se obţine la sârme de 1,4…1,6mm sau la vergele acoperite cu material plastic;
-reţeaua de ochiuri potrivită pentru păsări adulte este de 2,5x7,5cm,atât pentru grătarele podea cât
şi pentru pereţii laterali, de fund şi pentru tavanul ultimului nivel, aceste dimensiuni nepermiţând
accidentarea picioarelor, aripilor sau a capetelor;
-pentru grilajul de la frontul de furajare se prevăd intervale de 5…6 cm între bare, lăţime necesară
pentru ca vergelele să nu deplumeze gâtul păsărilor;
-uşiţele pentru introducerea şi scoaterea comodă a găinilor trebuie să aibă dimensiuni de 20x25cm;
-înclinarea grătarelor de podea se prevede de 12,5…25%(1:8…1:4),menţionându-se procentul cel
mai mic de deteriorare a ouălor la înclinarea de 14,3%(1:7).
Staţia de incubaţie implică fluxuri în sens unic pentru ouă,pui, reziduuri, personal, cât şi pentru aerul
de ventilaţie.Zonele susceptibile de contaminare cuprind funcţiunile de:recepţie şi sortare a
ouălor,depozitarea cojilor şi a ouălor respinse la miraj,spălarea sitelor de la incubatoare şi
eclozionatoare, spălarea filtrelor de aer, precum şi depozitarea şi expedierea puilor.Zona de protecţie
severă cuprinde: spălarea,dezinfectarea, depozitarea, preîncălzirea şi incubaţia ouălor, precum şi
eclozionarea, sortarea şi sexarea puilor, pentru fiecare sală aferentă procesului biologic precizându-
se, pe specii, regimul termic şi hidric(fig.6.55).

Fig.6.55. Schema de compartimentare funcţională a unei staţii de incubaţie pentru producerea


puicuţelor de înlocuire, operaţia de sexare sau a puilor de carne (fără sexare).

6.6 Construcţii pentru iepuri de casă şi animale de blană

Cuşca, drept unitate generală de cazare a acestor animale, poate fi individuală, familială, pentru
mame cu pui sugari sau colectivă, îndeosebi pentru grupuri de tineret.Dimensionarea şi echiparea
cuştilor cu hrănitori, adăpători şi cuiburi, se adaptează particularităţilor de specie şi de stare
fiziologică, iar cuştile grupate, de la simpla înşirare până la formarea unor baterii deservite mecanizat,
se adăpostesc sub şoproane deschise sau chiar în construcţii închise şi climatizate, pentru
reproducţia şi creşterea tineretului în tot timpul anului.
6.6.1 Construcţii pentru iepuri de casă.Creşterea intensivă a iepurilor de casă, cu asigurarea
controlului montei şi a prolificităţii, se bazează pe întreţinerea reproducătorilor în cuşti individuale, cu
suprafaţa uzuală de 0,6…0,8m², care poate varia după mărimea rasei între limitele de 0,40 şi 1,00m²,
iar înălţimea variază între 45 şi 60 cm.Aceste cuşti corespund de asemenea pentru 2 sau 3 capete
tineret de înlocuire sau la îngrăşat.Îngrăşarea individuală a tineretului comportă suprafaţa minimă de
1400 cm²(43x33cm) şi înălţimea de 28…30 cm, iar în cuşti colective, pentru 8…16 capete, suprafaţa
se poate reduce la valoarea minimă de 700cm²/cap(fig.6.56).

Fig,6.56. Cuşti etajate, uzuale pentru iepuri de casă:


a- secţiune transversală; b- elevaţie cu trei variante de uşi de dispunere a echipamentelor de furajare-
adăpare; 1- hrănitor; 2- adăpătoare.

Cuştile grupate în tronsoane de 1…3 niveluri se realizează cu schelet metalic şi pereţi din grilaj sau
plasă de sârmă galvanizată, cu diametrul de 1,5…1,8 mm, cu ochiuri de 30…40mm iar grătarul de
pardoseală se realizează din sârmă galvanizată de 1,8…2,2mm cu ochiuri de 15…20mm, din şipci de
material plastic sau din şipci de lemn tare cu intervale de 12…16mm(fig.6.57).Echipamentul cuştilor
este prezentat în figura 6.58.
Fig.6.57. Soluţii moderne pentru cazarea iepurilor de casă:
a-cuşti etajate pentru adăpostirea sub şoproane deschise, cu podină parţială şi zonă de defecare; b-
cuşti baterizate cu evacuarea dejecţiilor cu benzi transportoare; 1-variantă de grilaj pentru pereţi cu
îndesirea barelor pe 15 cm de la pardoseală pentru a evita căderea puilor; 2-variantă de grătar din
lemn pentru furajare şi odihnă, cu protecţie inferioară din tablă; 3-variantă cu podină plină din
scânduri; 4-zona de defecare cu grătar din sârmă, cu ochiuri de 15x15, 20x20 sau 15x40 mm;- tablă
galvanizată şi vopsită; 6- detaliu grătar din şipci.

Fig. 6.58. Detalii de echipare a cuştilor pentru iepuri de casă:


a- grătar din material plastic cu forme rotunjite contra roaderii; b- hrănitor- buzunar pentru fibroase; c-
hrănitor automat pentru concentrate; d-adăpătoare individuală; e-cuibar; 1-grilaj frontal cuşcă.

6.6.2.Construcţii de cazare pentru nurci.Cuştile individuale, pentru reproducători sau comune


pentru câte doi fraţi înţărcaţi, de acelaşi sex, se realizează de formă paralelipipedică, cu laturile de
40…50cm şi cu lungimea de 80…90cm, confecţionate de regulă fără schelet de întărire, prin
fasonarea unei plase din sârmă zincată, de 1,0…2,0mm grosime, sudată prin puncte sau împletită, cu
ochiuri de 20…25mm(fig.6.59a).La unul din capetele cuştilor se prevede o deschidere de trecere
ovală sau dreptunghiulară, de 12x14cm(lăţime x înălţime) iar la tavanul cuştii, în dreptul deschiderii
se execută o uşiţă de 20x40cm, cu balamale şi zăvor, pentru introducerea cuştii de transport.Pe
peretele de capăt, corespunzător deschiderii de trecere, se agaţă cuibarul, confecţionat de preferinţă
din lemn tare, cu dimensiunile în plan de 30x35cm sau 25x40cm şi înălţimea de 25…30cm.Cuibarul
are de asemenea o deschidere ovală de 10x12 cm sau rotundă de 10cm, prevăzută cu şiber iar
capacul este dublat de o ramă cu plasă de sârmă.
Cuştile individuale de blănuri pot fi mai înguste cu 10cm, iar cuibarele se reduc la dimensiunile de
26x26x30cm, în care se introduce câte o colivie de sârmă ce menţine aşternutul dispus pe pereţii
cuibarului.
Cuştile alăturate, cu intervale de protecţie de 4…5cm, se asamblează de regulă în tronsoane de
câte 6 unităţi şi astfel se adăpostesc în şoproane, cu cuibarele dispuse spre aleile de serviciu şi
susţinute la înălţimea de 70…80cm(fig.6.59b).
Incintele crescătoriilor de nurci se împrejmuiesc cu garduri din plasă de sârmă care se îngroapă
20…30cm.

Fig. 6.59. Elemente de cazare a nurcilor:


a- detalii de cuşcă şi cuib; b- şopron de adăpostire (cu structura din rigle prefabricate de beton
armat).

6.6.3.Construcţii pentru vulpi.Cuştile individuale, pentru femele de reproducţie, asigură familiei până
la înţărcare suprafaţa de 3,0m²,cu dimensiunile de 3,00x1,00m şi înălţimea de 70 cm,
confecţionându-se cu schelet din rigle de lemn sau bare metalice şi pereţi din plasă de sârmă, cu
ochiuri de 35mm.În perioada de fătare-alăptare se introduce în cuşti câte un cuib din lemn, de
75x85x57cm, compartimentat într-un antreu şi cuibul propriu-zis, pentru a mări senzaţia de siguranţă
a femelelor, care îşi devorează frecvent puii în caz de alarmă.
Cuştile pentru vulpi de crescătorie, argintii sau albastre, se adăpostesc sub şoproane, similare sau
identice cu cele pentru nurci, dispunându-se cu latura lungă spre aleea mediană de furajare(fig.6.60).

Fig.6.60. Elemente de cazare a vulpilor argintii şi albastre:


a-detalii de cuşcă şi cuib; b- şopron de adăpostire(cu structura din lemn sau ţeavă);
1- cuib introdus pentru fătare-alăptare; 2- adăpătoare;3- scândură hrănitor; 4- antreu;
5- cuibul propriu-zis; 6- oblon mobil.

S-ar putea să vă placă și