6.1.

Construcţii pentru taurine

În condiţiile unei organizări ştiinţifice a procesului de producţie,creşterea taurinelor
nu numai că este o ramură rentabilă, ci contribuie şi la rentabilizarea altor ramuri de
producţie cum ar fi cea vegetală.
6.1.1Construcţii pentru vaci de lapte
În practica exploatării vacilor de lapte se utilizează două tehnologii de bază pentru
întreţinerea vacilor şi anume:
-în stabulaţie fixă(întreţinerea legată pe stand a vacilor);
-în stabulaţie liberă(întreţinerea nelegată a vacilor).
Principalele elemente biometrice, care concură la dimensionarea soluţiilor de cazare
sunt prezentate în figura 6.1 şi în tabelele 6.1 şi 6.2 specificându-se îndeosebi:

Fig. 6.1. Elemente biometrice de cazare a taurinelor:

a- vaci adulte; b- viţei de 0...15 zile; c- tineret femel de 3...27 luni;d- tauri adulţi

-lungimea oblică a trunchiului,L,măsurată între articulaţia scapulohumerală şi

tuberozitatea ischială(de la umăr la punctul fesei), determinând lungimea necesară
staţionării în faţa ieslei(standul);
-lungimea animalului culcat,L1, constând din lungimea trunchiului şi aceea a
gâtului , cu capul relaxat sau flexat lateral;
-raza de acţiune la furajare, R, măsurată de la articulaţia umărului la vârful limbii,
delimitând lăţimea şi forma optimă a ieslei;
-înălţimea liberă sub gâtul animalului culcat, limitând nivelul bordurii ieslei, când
odihna se face cu gâtul deasupra acesteia;
-vidul substernal, măsurând înălţimea liberă sub piept,până la care se poate ridica
bordura ieslei, dacă odihna se face în spatele acesteia;
 -lăţimea corpului, măsurată la abdomen, determinând lăţimea minimă a frontului de
furajare şi lăţimea de gabarit b,a animalelor în deplasare, pe aleile de circulaţie;
-lăţimea de gabarit a animalului culcat B, indicând lăţimea necesară a spaţiului
individual de odihnă;
-grosimea gâtului, determinând deschiderile necesare în grilajele fronturilor de
furajare sau la jugurile de legare pe standuri scurte;
lăţimea capului,măsurată la fruntea ecornată ca dimensiune de contenţie , prin
părţile mobile ale grilajelor de la frontul de furajare.

Tabelul 6.2
Corelarea unor elemente biometrice şi de cazare a taurinelor

Categoria Lungime Lungime Lăţime Front Deschi- Nivel

şi masa oblică animal cazare furajare dere Fund
corporală trunchi culcat B(cm) (cm) grilaj Iesle
(cm) L (cm) L1 gât Peste
(cm) ±0,00
(cm)
Vaci
350-400 140-145 190-195 1oo- 55
105
450-500 145-150 195-205 104- 60-65
110 18-20 5-10
520-560 153-156 210-215 109- 65-70
115
580-630 158-165 215-220 114- 70-75
120
650-700 166-175 220-230 120- 75-80
133
720-770 170-180 225-235 133 80
Tauri adulţi
700-850 150-170 220-230 160-
171
B 25-38 15-20
900-1000 170-190 235-250 171-
180

1000- 175-200 240-270 180-

1200 200
Tineret femel
0-3 luni
33-90 65-85 120 50 30
3-6 luni 12 15-20
80-175 85-110 120-135 50 40-45
 6-12 luni
150-300 110-130 135-155 55-65 50
12-18 14-16 5-10
luni 120-140 155-190 70-80 50-55
250-380
18-24
luni 135-150 185-205 70-90 55-65 16-18
330-450
Tineret mascul
0-3 luni
40-100 68-95 130 60 30
3-6 luni 15 15-20
85-200 86-125 130-150 60-70 45-55
6-12 luni
180-380 115-140 150-185 70-80 B
12-18luni 18-20
280-450 125-155 170-205 80-90 B 10-15
18-24luni
350-600 150-180 195-240 100- B 25-30
120

Stabulaţia legată
Standul lung depăşeşte cu 40…60cm lungimea animalului culcat, rezultând 2,4…3,00m
pentru vaci şi 2,5…3,3cm pentru taurii adulţi(fig6.2,a).
Standul scurt se dimensioneăză strâns după lungimea oblică a trunchiului L, cuprinsă
între 1,45…1,65m, la vaci din rasele de interes pentru ţara noastră, la care se adaugă
5…10cm, reprezentând retragerea minimă a legăturii verticale,de la bordura
ieslei(fig.6.2,b).
Standul mijlociu este o combinaţie mai recentă între cele două soluţii precedente,
creîndu-se un pat egal cu lungimea animalului culcat:L1=L+(50…65)cm(fig.6.2,c).
 Fig.6.2. Formele de bază pentru stabulaţia legată a taurinelor:
a- stand lung; b- stand scurt; c- stand mijlociu; 1- opritor de greabăn; 2- cadru cu riglă
orizontală şi stîlp; 3- treptă de gunoi; 4- grilaj cu elemente mobile pentru închiderea
accesului la iesle.

Lăţimea standurilor rezultă din spaţiul necesar animalelor culcate,B, independent de

tipul de lungime al standului corelându-se cu masa corporală a animalelor adulte,
respectiv a tineretului.
Ieslea se construieşte ca formă şi marime după categoria animalelor deservite, după
tipul standului, după specificul furajului de volum dominant şi după mijloacele de
administrare a furajelor(fig.6.3 şi 6.4).
Fig.6.3. Soluţii moderne pentru stabulaţia legată a vacilor de lapte pe standuri scurte, cu
furajare mecanizată mobilă:
a-iesle cunetă, legătură cu lanţ Grabner, întreţinere pe aşternut şi evacuare mecanică a
dejecţiilor, cu racleţi batanţi sau ficşi; b- iesle plată, legătură cu jug, întreţinere pe aşternut
sau covor de cauciuc şi evacuare mecanică cu racleţi fluture în rigolă deschisă; c- iesle largă
cu canal de admisie aaerului proaspăt, legătură Grabner elastică, întreţinere pe covor de
cauciuc şi evacuare mecanică a dejecţiilor cu plug raclor şi canal acoperit cu grătar; d- iesle
plată, legătură bilaterală simplă(d1) sau combinată cu opritor de greabăn (d2), întreţinere
pe covor de cauciuc, pe stand completat cu bare speciale de grătar şi evacuare hidraulică a
dejecţiilor;1- racleţi batanţi sau cu mers continuu; 2- lopată mecanică (raclet fluture);
3- raclet fluture; 4- canal pentru evacuarea hidraulică a dejecţiilor; 5- bare de grătar din
metal sau beton armat acoperite cu cauciuc sau lemn din esenţă tare; 6- căptuşeală
ceramică la iesle;7- articulaţie jug; 8- pardoseală din beton rutier 15 cm grosime şi balast,
10 cm grosime; 9- canal de ventilaţie(admisie); 10- pardoseală sclivisită din beton B100,
10 cm grosime pe strat de balast de 10 cm grosime; 11- pardoseală din cărămidă pe
muchie, pe strat de nisip pilonat; 12- pardoseală din covor de cauciuc, 2 cm grosime pe
strat de beton B100, 10 cm grosime şi balast 10 cm grosime.
 Fig.6.4. Iesle duble, adaptate mecanizărilor staţionare a furajării:
a,c,d- iesle plate pentru transportoare elicoidale sprijinite pe radier sau
suspendate(bordurile ieslelor sunt pentru standuri scurte); b- iesle înalte pentru
transportor elicoidal suspendat(bordurile ieslelor sunt pentru standuri mijlocii sau la
stabulaţie liberă); e,f-iesle plate pentru transportoare cu racleţi ficşi, în circuit orizontal;
g, h1-iesle plate pentru transportoare cu racleţi ficşi, în circuit vertical; h2-variantă fără
circuitarea racleţilor (numai cablul este întins dedesubt, între cei doi tamburi de capăt);
1- alee control; 2- racleţi din lemn tare, 15x60 mm; 3- cablu tracţiune; 4- podină din
lemn rindeluit şi impregnat sau din beton prefabricat, sclivisit.

După soluţia stabulaţiei dispozitivele de fixare pe stand constau din grilaje la frontul
de furajare,din mijloace de legare şi din separatoare de stand(fig.6.3,6.5,6.6 şi 6.7).
 Fig.6.5. Soluţii de stabulaţie pe standuri scurte, cu grilaje mobile,
pentru deplasări oblice în timpul mulsului:
a-sistemul Europa, combinat cu dresor electric pentru retragerea animalelor la scifozare;
b-sistemul DOHA cu animale nelegate; 1-dresor electric; 2-bordură elastică la iesle;
3-jug; 4-separatoare de stand mobile; 5- opritor.
 Fig.6.6. Sistemul Ryholm de rotire a animalelor nelegate în timpul mulsului.

Dejecţiile se evacuează mecanic cu lame racloare tractate(lopeţi mecanice,racleţi-

fluture),care se pretează la transportul dejecţiilor semilichide.
Pentru dejecţiile fluide se apelează la soluţiile hidraulice de evacuare care diferă ca
rezolvare tehnică, după gradul de diluţie a acestora.Sefoloseşte soluţia cu stăvilar şi
soluţia cu praguri(fig.6.8 şi 6.9).
Aleile de serviciu sunt reprezentate de:
-aleile de furajare;
-aleile de circulaţie;
-aleile de control.
 Fig.6.7. Soluţii de stabulaţie legată, pe standuri mijlocii, cu întreţinere pe aşternut
şi evacuare mecanică a dejecţiilor:
a-grilaj cu închiderea accesului la iesle prin rotirea barelor mobile şi evacuarea dejecţiilor
cu lamă de buldozer; b- grilaj cu opritor electric şi evacuarea dejecţiilor prin mecanizare
staţionară; 1-rigolă prevăzută cu recipienţi cu grătar şi închidere hidraulică (sifon), la 9…
10 cm distanţă; 2- conductă de vid; 3-opritor electric.

Dejecţiile se evacuează mecanic cu lame racloare tractate(lopeţi mecanice,racleţi-

fluture),care se pretează la transportul dejecţiilor semilichide.
Pentru dejecţiile fluide se apelează la soluţiile hidraulice de evacuare care diferă ca
rezolvare tehnică, după gradul de diluţie a acestora.Sefoloseşte soluţia cu stăvilar şi
soluţia cu praguri(fig.6.8 şi 6.9).
 Fig. 6.8. Soluţii constructive pentru evacuarea mecanică a dejecţiilor consistente, cu
racleţi batanţi şi separarea părţii lichide prin guri de scurgere şi reţea de canalizare:
1- transportor înclinat cu racleţi, cu mişcare continuă; 2- buiandrug; 3- rigolă
transversală; 4- fosă colectoare pentru dejecţii lichide; 5-rigolă longitudinală cu racleţi;
6- receptor lichid; 7- raclet batant; 8- grup de acţionare; 9- canalizare dejecţii lichide
din tub beton ø 300 mm; 10-recipient cu gardă hidraulică; 11-tub beton ø200 mm;
12- glisieră metalică.
Fig.6.9. Ansambluri de evacuare hidraulică a dejecţiilor:
a- soluţie cu stăvilare, descărcând spre un capăt al adăpostului; b- soluţie cu stăvilare cu
scurgeri spre un canal colector la mijlocul adăpostului; c- soluţie cu praguri deversând în
fosa situată la un capăt al adăpostului; d- soluţie cu praguri cu scurgere spre un colector
median comun mai multor adăposturi; e- detaliu de sifon pentru închiderea returnării
gazelor din fosă; 1- grătar de recepţie; 2- stăvilar intermediar; 3- stăvilar final; 4- fosă
omogenizare(rezervor tampon pentru 2…4 săptămâni); 5- canal colector; 6- ecran de
cauciuc; 7- pragul canalului colector.

Stabulaţia liberă a taurinelor

 Stabulaţia liberă oferă animalelor posibilitatea de mişcare în voie în cadrul adăpostului
şi între acesta şi padoc.
Stabulaţia liberă în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuă se recomandă pentru
tineretul de reproducţie, între 0,5….3luni.
Stabulaţia liberă în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseală este indicată pentru
tineretul taurin la îngrăşat,cât şi pentru tineretul femel de reproducţie cu excepţia
junincilor(fig6.10).

Fig.6.10. Soluţii de stabulaţie liberă a tineretului taurin în boxe colective pe grătare:

a-detalii de front de furajare pentru vârsta de 15…90 zile; b- idem, pentru perioada între
3…24 luni la tineret femel şi 3…18 luni pentru masculi la îngrăşat; 1- suport găleţi; 2-
găleţi P.V.C. (6 litri); 3- pardoseală elasto-plastică; 4- grindă susţinere grătar; 5- ţeavă
1″ ( ø ext =33,5 mm); 6- ţeavă ½″ (ø ext =21,3mm); 7- bară opritoare reglabilă (ø ext
=60 mm); 8- stâlpi din ţeavă amplasaţi la 3m interax (ø ext =60 mm).

Stabulaţia liberă diferenţiată, în zone de furajare-circulaţie şi zone de odihnă se

practică atât în adăposturi închise,cu regim termic de minimum +3ºC,cât şi în sistem
deschis, în care zona de repaus se organizează în construcţii cu trei pereţi(fig6.11,a şi
6.12).
 Fig. 6.11. Forme iniţiale de stabulaţie liberă diferenţiată a taurinelor:
a-cu zonă colectivă de odihnă pe aşternut adânc (permanent); b- cu zonă de odihnă
colectivă pe aşternut schimbat periodic; c- cu cuşete individuale pe un singur rând, opus
frontului de furajare; d- detaliu opritor reglabil; 1- gură de scurgere cu grătare, la
maximum 10 m distanţă.
Fig. 6.12. Solutii de gratare prefabricate,
 Stabulaţia pe standuri-boxe fără ca animalele să fie legate, prin suprapunerea zonei de
furajare cu zona de odihnă beneficiază de mulsul centralizat în săli de muls, reducându-
se suprafaţa de cazare(fig.6.13).

Fig.6.13. Soluţii moderne de stabulaţie liberă a vacilor de lapte cu dezvoltarea cuşetelor

în adâncimea adăpostului, pe rânduri paralele sau perpendiculare faţă de frontul de
furajare:
a- zonă de furajare cu grilaj de individualizare a frontului de furajare şi evacuare
hidraulică a dejecţiilor; b- variantă de grilaj cu posibilităţi de contenţie; c- zonă de
odihnă cu diferite grilaje de separare a cuşetelor şi evacuare mecanică a dejecţiilor,
funcţionând sub grătare; d,e- soluţii pentru cuşete şi alei de circulaţie întreţinute
mecanic, la suprafaţă; f- detalii grătar; 1- pardoseală elasto-plastică; 2- bară de
manevră; 3- poziţie de contenţie; 4- prag opritor pentru aşternut şi crupă; 5- lemn
rotund pentru sprijin la ridicare; 6- opritor de gât, reglabil;7- pardoseală din covor de
cauciuc, de 2 cm grosime, pe strat de beton de granulit, de 10 cm grosime şi pe strat
filtrant de granulit.

Stabulaţia în boxe individuale este indicată pentru următoarele categorii:

-viţei de la 0…15zile(fig.6.14,a);
-viţei de la 15…90zile(fig.6.14,b);
-tăuraşi de reproducţie, de 6…12luni;
-vaci de mare productivitate începând de la suprafaţa de 5,50m²;
-tauri reproducători, de valoare deosebită în boxe de 15…19 m²(fig.6.15).

Fig. 6.14. Boxe individuale pentru viţei:

a-boxe grupate în baterie pentru profilactorii(echipate numai cu găleată) sau pentru
creşe (echipate cu găleată şi troacă); b- peretele frontal al unei boxe de îngrăşare a
viţeilor pentru carne albă(cu găleată de alăptat şi găleată de concentrate); 1- panouri
separatoare din poliesteri; 2- rigolă pentru urină; 3- găleată pentru alăptat şi adăpat;
4- troacă pentru furaje concentrate şi fibroase ; 5- grătar din poliesteri sau lemn tare, cu
intervale de 2…2,5 cm; 6- grătar din oţel-beton ø 6mm, cu ochiuri de 3cm ; 7- canal de
evacuare; 8- găleată pentru concentrate.
 Fig.6.15. Boxă individuală pentru tauri de reproducţie:
1- padoc nepavat(15m²) sau pavat (10m²); 2-pat cu aşternut păios tasat; 3- soclu cu
înălţimea de 30 cm; 4- grilaj din ţevi verticale ø 50x3mm; 5- refugiu îngrijitor; 6- sifon
de pardoseală; 7-iesle.

Adăpostul mixt de taurine se impune ca raţiune tehnică şi economică atât pentru

proprietatea ţărănească cât şi pentru fermele mijlocii,permiţând o mecanizare a
principalelor procese de producţie(fig.6.16).
Fig. 6.16. Adăpost pentru 42 vaci-complexe în stabulaţie liberă, diferenţiată pe categorii
de animale: boxe colective pe grătare pentru tineretul de reproducţie şi la îngrăşat,
întreţinere liberă cu cuşete pentru vacile de lapte, întreţinere legată pentru maternitate
şi boxe individuale pentru profilactoriu.

Întreţinerea vacilor de lapte pe standuri scurte, se organizează, de regulă, prin

dispoziţia cap la cap a şirurilor de animale, pentru a beneficia bilateral de, de câte o linie
de furajare mecanizată(fig.6.17).
Fig. 6.17. Secţiuni de ansamblu pentru stabulaţia legată a vacilor de lapte, pe standuri
scurte:
a,b,c- construcţii înguste, pentru o singură linie tehnologică (2 rânduri de standuri, cu
mecanizare mobilă a furajării şi soluţii diferite de evacuare a dejecţiilor ; d,e-construcţii
largi, pentru două linii tehnologice, cu diferite soluţii de mecanizare a furajării şi
evacuării dejecţiilor; f- adăposturi comasate cu mai multe linii tehnologice în structuri de
tip şed şi orientarea corectă a iluminării zenitale la diverse înclinări ale ferestrelor,
pentru a nu acumula căldura în adăpost.

Stabulaţia liberă în cuşete individuale pentru vaci de lapte comportă pentru rasele
specifice un modul de 65…70cm la frontul de furajare, faţă de lăţimea de 1,00…1,20m a
cuşetelor astfel încât opunerea directă pe două rânduri paralele, conduce la o risipă de
aproximativ 40% din lungimea frontului de furajare
 Soluţia de cazare a vacilor de lapte în adăposturi cu standuri-boxe,derivând din
standurile scurte, se organizează similar stabulaţiei legate, cu animalele dispuse cap la
cap, liniile tehnologice având aceeaşi alcătuire, nemaifiind necesară instalaţia de
vid(fig6.13)
Maternităţile se organizează pe sistemul de stabulaţie legată, fiind destinate pregătirii
vacilor cu cel puţin trei zile înainte de fătare precum şi supravegherea animalelor, timp
de 7…14zile după parturiţie.Capacitatea maternităţii se dimensionează la 2,7…4,5% din
efectivul matcă(fig6.19).
Profilactoriile au rolul de a rupe lanţul infecţiilor intre vaci şi viţei,alăturându-se
maternităţilor,dar separându-se funcţional.
Încăperile anexe profilactoriilor pentru viţei, constau din camere pentru prepararea
înlocuitorului de lapte şi centrala de ventilaţie, în soluţia încălzirii spaţiilor de cazare cu
aer cald(fig6.19.b).

Fig. 6.19. Maternitate şi profilactoriu pentru taurine:

a- stand de fătare, de tip lung, cuprins între pereţii separatori lavabili şi cu gură proprie
de recepţie a lichidelor; b- ansamblu maternitate şi profilactoriu cu două compartimente;
c- variantă de distribuţie a încăperilor comune, cu iluminare şi ventilare directă;
1- standuri pre- şi post natale; 2- standuri de fătare; 3- alee de furajare; 4- punct
obstetrical; 5- cameră personal de supraveghere; 6- magazie concentrate; 7- pompă de
vid; 8- uscătoare viţei;9- boxe viţei; 10- preparare înlocuitor lapte;11- perete separator
lavabil; 12- grilaj pentru oprirea accesului la iesle.

Soluţiile de cazare, corespunzătoare creşelor sunt:

- stabulaţia liberă pe grătare, în boxe nediferenţiate;
- stabulaţia liberă diferenţiată, cu zonă de odihnă colectivă pe aşternut;
- stabulaţia în boxe individuale, pentru vârsta de 15…60zile, urmată de o adoua fază,
în boxe colective, pe grătare, până la vârsta de 105 sau 120zile.
Adăposturi pentru tineret femel de reproducţie.Soluţiile de cazare adecvate
tineretului femel de reproducţie sunt stabulaţia liberă nediferenţiată pe grătare şi
cea diferenţiată cu zonă de odihnă colectivă,indicându-se înglobarea tuturor
categoriilor de vârstă într-un adăpost, pentru echilibrarea bilanţului termic în
sezonul rece.Pentru junincile gestante, după vârsta de 21 sau 24 luni, se
recomandă stabulaţia liberă cu cuşete individuale sau stabulaţie legată.Ca încăperi
anexe adăposturilor de tineret femel, se prevede un compartiment de izolare şi
tratamente, pentru circa 3% din efectivul total, precum şi standuri sau boxe de
însămânţare,pentru aproximativ 5% din numărul junincilor în vârstă de 18…21 luni,
deservite de un punct sanitar , pentru medicamente,instrumentar, păstrarea
materialului seminal şi decongelarea acestuia(fig6.20).

Fig. 6.20. Stabulaţie liberă cu cuşete individuale şi furajare exterioară în padocuri,

pentru tineret taurin femel:1-uşă cu perdea de cauciuc.
Adăposturi pentru tineret mascul de reproducţie.Viţeii masculi, aleşi din fermele de
producţie se cresc de regulă în unităţi specializate, începând de vârsta de 15zile.În
perioada de creşă se prelungeşte durata alăptării până la vârsta de 60 sau 90zile iar
creştera tineretului între 3 şi 6 luni este asemănătoare femelelor, sporindu-se
confortul de cazare, cu circa 30 %.
Adăposturile pentru taurii reproducători prezintă interes deosebit pentru unităţile
zonale de producere a materialului seminal congelat, fiind concepute de regulă, în
stabulaţie legată pe standuri lungi, de 2,60…3,00m şi 1,80…2,00m lăţime, cu animalele
dispuse crupă la crupă pentru a reduce agitaţia de rivalitate şi pentru a reliza o singură
alee mediană, de 2,20…2,50m lăţime.După fiecare două standuri se prevede un culoar
de 0,80m lăţime pentru protecţia personalului de serviciu care conduce
animalele(fig.6.21)

Fig. 6.21. Detalii de cazare pentru taurii reproducători:

a- stand lung cu gură de scurgere mediană şi rigolă terminală; b- interecalarea culoarelor
de protecţie pentru personalul de serviciu:1- culoare de protecţie personal; 2- perete
separator din lemn, cu înălţimea de 1,50…1,60m; 3- perete masiv cu înălţimea de 1,00 m.
Adăposturi pentru îngrăşarea intensivă a tineretului taurin.Îngrăşarea în două, în
trei sau în patru faze depinde de greutatea vie dorită la livrare şi de intensitatea hrănirii
prin structuri furajere bogate în concentrate sau preponderent fibroase.Adăposturile
pentru faza I corespund perioadei de creşă când în prima etapă creşterea se face în boxe
individuale timp de 45 zile şi apoi trecerea pe grătare, în colectivităţi mici, de 20…25cap,
pentru operioadă de 65 zile însumând vârsta de 110zile şi o greutate de circa
110kg.Adăposturile pentru fazele avansate de îngrăşare au următoarele caracteristici
comune:
-stabulaţia liberă, în colectivităţi de 25…40 capete se practică de regulă pe grătare, în
boxe nediferenţiate;
-soluţia boxelor diferenţiate, cu zona de odihnă colectivă, pe aşternut permanent;
-din efectivul preluat de la fazele (I sau I şi a II-a) se sacrifică de necesitate 7% cu
greutăţi de 150…350kg şi 20% livrări prin selectare, la greutatea medie de 430kg
rămânând în faza finală circa 73% din animale.
-ieslele largi, cu volum de rezervă sau ieslele mecanizate, cu asigurarea la discreţie a
furajului, determinând rotaţia animalelor la iesle, permit reducerea frontului de furajare,
în stabulaţia liberă, la 18…30cm/cap(fig.6.4 şi 6.10).
Adăposturi pentru recondiţionarea taurinelor adulte.Materialul biologic supus
îngrăşării provine din reformarea vacilor de lapte. Aceste adăposturi sunt organizate
numai pentru întreţinerea legată, pe standuri scurte sau foarte scurte, completate cu
grătare.Lăţimea standurilor poate fi redusă la 1,00…0,90m(fig6.22).
 Fig.6.22. Standuri scurte pentru îngrăşarea taurinelor în stabulaţie legată:
a- stand întreg pentru tineret mascul sau animale adulte, cu evacuarea dejecţiilor prin
racleţi batanţi; a1 –stand întreg pentru tineret mascul sau animale adulte cu evacuarea
dejecţiilor prin raclet rabatabil(fluture); a2 –stand întreg pentru tineret mascul sau animale
adulte cu evacuarea hidraulică a dejecţiilor; b- stand redus, completat cu bare late de
grătar pentru recondiţionarea animalelor adulte; c- stand redus pentru tineret mascul.

Construcţii anexe pentru exploatarea vacilor de lapte.Laptele colectat în bidoane, în

cisterne mobile pe roţi sau refulat direct în conducte, este transportat într-o lăptărie de
fermă (fig.6.23) cu următoarele funcţiuni:
-separarea încăperilor tehnologice de condiţionare a laptelui, cel puţin printr-o cameră
tampon ventilată, faţă de adăposturile pentru animale;
-filtrarea laptelui , când acesta nu a fost manipulat în instalaţii închise;
-recepţia cantitativă şi calitativă a laptelui;
-răcirea laptelui în bidoane, în răcitoare de trecere cu schimbător de căldură sau în
tancuri de răcire depozitare;
-depozitarea laptelui în bidoane sau cisterne;
livrarea laptelui în bidoane sau prin transferare în autocisterne;
spălarea şi dezinfectarea bidoanelor sau a cisternelor,respectiv a conductelor de
transport, pe toată lungimea acestora.

Fig. 6.23. Lăptării de fermă, aferente stabulaţiei legate:

a- funcţiunile unei lăptării pentru recoltarea laptelui în bidoane şi depozitarea în tanc de
răcire; b- ansamblu adăposturi şi lăptărie pentru transportul laptelui prin conducte;
1- adăpost producţie; 2- antreu cu preş de dezinfecţie; 3- vestiar-odihnă; 4- grup
sanitar; 5- preparare apă caldă; 6- receptie-filtrare; 7- spălare şi păstrare aparatură şi
bidoane; 8 maşini de vid şi frig; 9- răcire depozitare; 10- rampă; 11- padocuri, 12-
platforme gunoi; 13- silozuri furaj murat.
Centralizarea mulsului, specifică stabulaţiei libere, prin deplasarea vacilor la săli sau
la platforme de muls(fig.6.24 şi6.25), cuplate cu instalaţii de condiţionare a laptelui,
oferă următoarele avantaje faţă de mulsul pe stand:
-se scurtează trnsportul laptelui şi reţeaua de vid;
-se măreşte productivitatea muncii;
-se îmbunătăţeşte igiena recoltării laptelui.
Centralizarea mulsului comportă alei de acces în circuit,o sală de aşteptare sau padoc
acoperit, sala de muls propriu-zisă, şi un padoc de regrupare a loturilor(fig.6.26).
Din punct de vedere funcţional şi constructiv se disting următoarele tipuri de săli de
muls:
-sălile cu posturi paralele(fig.6.24a);
-sălile cu posturi în tandem(fig.6.24b);
-sălile de muls în tunel(fig.6.24c);
-sălile de muls în spic sau brăduleţ(fig.6.24d);
-sălile de muls cu platforme rotative(fig.6.25b,d);
-sistemul unilactor(fig.6.25c).

Fig. 6.24. Săli de muls aferente stabulaţiei libere a vacilor de lapte:

a- cu posturi paralele; b – cu posturi în tandem; c- în tunel; d- în formă de spic sau
brăduleţ; 1- bară de protecţie; 2- automat pentru furaje concentrate; 3- culoar serviciu
mulgători; 4- răcire şi depozitare lapte, spălare aparatură, agregate de vid şi de frig,
grup social.

Fig. 6.25. Condiţii de muncă în sălile de muls şi săli de muls rotative:

a- relaţia dintre mulgător şi ugerul nimalelor; b- carusel de muls cu dispunerea înclinată a
posturilor pe platforma rotativă; c- unilactor cu cărucioare în circuit; d- rototandem cu
dispunerea tangenţială a posturilor de muls; 1- canal colector; 2- răcirea şi depozitarea
laptelui; 3- spaţiu pentru mulgători; 4- cameră pentru maşini de vid şi de frig; 5- anexe
social-sanitare; 6- zona de spălare şi dezinfecţie a aparatelor de muls; 7- buncăr pentru
furaje combinate;8- balustradă; 9- vas de sticlă gradat pentru colectarea laptelui; 10 troacă
pentru furaje concentrate; 11- tancuri pentru răcirea şi depozitarea laptelui;12-intrarea
mulgătorilor.

Fig. 6.26. Ansamblu

adăpost pentru stabulaţie liberă, compartimentat pe loturi şi cuplat cu sală de muls:
1- padoc (8,47m²/cap); 2- front de furajare(32locuri x 75cm); 3- alee de furajare;4-
sală de aşteptare înainte de muls;5- sală de muls în spic, cu 2x8 posturi; 6- sală de
aşteptare după muls; 7- răcire-depozitare lapte; 8-spălare-dezinfectare aparatură de
muls; 9-punct termic; 10- anexe social-sanitare; 11- agregate de vid şi de frig.

Întreţinerea la păşune a vacilor şi a tineretului femel din rasele perfecţionate, la

distanţe mari de fermă comportă amenajarea taberelor de vară(fig.6.27).
Fig.6.27. Tabără de vară pentru vaci de lapte (secţiune).