Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al

Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul I

INSTITUȚIA SOȚULUI SUPRACEȚUITOR ÎN REGLEMENTAREA PROIECTULUI NOULUI

COD CIVIL

Vladimir CHIRONACHI, lector superior universitar,

Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul
Catedra de Drept

Abstract: In this article the author intended to shou the importance and highlight the
particularities of this Institution inthe sistem of Civil Law. Also, he intended to cover the lackes that he
had identified in the law by offering answers to some delicate questions teoretics and practice.

Problema devoluţiunii legale a moştenirii se pune în mod obişnuit atunci când cel ce lasă
moştenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale, este motivul pentru care această moştenire poartă
denumirea de moştenire ab intestat. Moştenirea se deferă prin lege şi în cazul în care deşi defunctul a
dispus de bunurile sale prin testament, aceste dispoziţii de ultimă voinţă nu sunt valabile. Există situaţii în
care una şi aceiaşi moştenire se deferă atât prin lege, cît şi prin testament: este cazul când, existând
moştenitori rezervatori, defunctul nu poate dispune prin acte de ultimă voinţă decât de o anumită parte din
moştenire (cotitatea disponibilă, restul, rezerva)revenind în virtutea legii anumitor moştenitori legali.
În principiu, legea cheamă la moştenire rudele apropiate ale defunctului indiferent dacă legătura de
rudenie rezultă din căsătorie, din afara căsătoriei ori din adopţie, precum şi pe soţul supraveţuitor al
acestuia1.
Astfel, potrivit Codului Familiei al RM „rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane
dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun”. Rudenia în linie
dreaptă poate fi ascendentă sau descendentă. Gradul de rudenie este distanţa dintre două rude care se
stabileşte astfel:
în linie dreaptă, după numărul generaţiilor care separă pe defunct de moştenitorii săi, astfel încât de
exemplu, tatăl şi fiul sunt rude de gradul întâi, bunicul şi nepotul sunt rude de gradul doi.
în linie colaterală, după numărul naşterilor care separă pe defunct de moştenitorii săi, urcînd de la
defunct la ascendentul comun şi coborând de la acesta la cel chemat la moştenire, aşa încît,de exemplu,
fraţii defunctului sunt rude de gradul doi, unchii şi mătuşile sunt rude de gradul trei.
Rudele în linie dreaptă ale defunctului-atât ascendentă cît şi descendentă-pot moşteni la infint,
adică indiferent de gradul lor. În linie colaterală însă posibilitatea practică de a moşteni este limitată prin
lege la gradul patru de rudenie inclusiv. Deşi legea stabileşte cercul persoanelor chemate să culeagă
moştenirea, acestea nu vor putea să culeagă toate împreună patrimoniul succesoral. Este evident că dacă
s-ar proceda astfel, s-ar fi ajuns la o excesivă fracţionare a patrimoniului succesoral. De aceea legiuitorul
a instituit două criterii de bază şi anume: clasa de moştenitori şi gradul de rudenie.
Clasa de moştenitori reprezintă grupul de rude ale celui care lasă moştenirea, determinat potrivit
legii, chemate de alte grupe de rude dintr-o altă clasă.
Rudele de acelaşi grad vor culege moştenirea cu drept de cotă egală, acesta constituind
principiului împărţirii succesiunii între rudele de acelaşi grad în părţile egale(pe capete).În conformitate
cu acest principiu, în cazul în care la moştenire sunt chemate rude din aceeaşi clasă de moştenitori şi au
acelaşi grad de rudenie cu cel care lasă moştenirea, fiecare din succesibili va moşteni o parte egală cu a
celorlalţi succesibili.
În anul 2002 a fost elaborat un proiect al Codului Civil, care însă nu a intrat în vigoare, autorii
acestui proiect propuneau cinci clase de moşenitori şi anume:
- În prima clasă de moştenitori legali au fost incluşi descendenţii în linie dreaptă ai defunctului.
- În clasa a II-a de moştenitori autorii au inclus părinţii defunctului şi descendenţii acestora în linie
dreaptă.
- Din clasa a III-a de moştenitori legali fac parte buneii şi bunicile celui ce a lăsat moştenirea şi
descendenşii în linie dreaptă ai acestora.
- În clasa a IV-a de moştenitori au fost incluşi străbunicii şi străbunicele defunctului şi descendenţii
acestora în linie dreaptă.

1
Gheorghe CHIBAC, Aurel BĂIEȘU, Alexandru ROTARI, Oleg EFRIM, DREPT CIVIL Contracte și succesiuni, Ediția a III-a, Chisinau, 2010

32
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al
Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul I

- În clasa V-a de moştenitori legali autorii au inclus stră-străbunicii şi stră-străbunicele defunctului

şi descendenţii în linie dreaptă ai acestora.
Proiectul Codului Civil este total diferit de prevederile Codului Civil în vigoare atît în privinţa
claselor şi subclaselor de moştenitori legali cît şi în privinţa drepturilor acordate soţului supravieţuitor, în
schimb prevederile acestui proiect se asemănau foarte mult cu prevederile Codului Civil al Romîniei
stabilind aceleaşi clase de moştenitori şi acordînd soţului supravieţuitor dreptul la ¼ din moştenire în
cazul cînd vine la moştenire în concurs cu prima clasă de moştenitori;1/2 cînd vine la moştenire în
concurs cu clasa a II-a de moştenitori iar în lipsa moştentorilor de clasa I şi a II-a sau dacă aceştia sînt
renunţători sau nedemni, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire.
În cele ce urmează vom examina ordinea chemării soțului supravețuitor în reglementarea
proiectului codului civil în paralel cu art.1500 Codul Civil al .
Potrivit art.1500 alin.(1) pct.a) din Codul Civil al RM, din clasa I de moştenitori fac parte:
descendenţii ( fii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel cei născuţi vii după decesul lui, precum şi
cel înfiaţi) soţul supraveţuitor şi ascendenţii privilegiaţi ( părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea,
spre deosebire de moştenitorii din alte clase, moştenitorii care fac parte din clasa I sînt moştenitori
rezervatori: rezerva cuccesorală este de ½ din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia din ei în caz de succesiune
legală, dacă sunt incapabili de muncă.
Este de sesizat faptul că în reglementarea actuală soţul supravieţuitor face partei din prima clasă
de moştenitori, concomitent fiind inclus în clasele de moștenitori cu restul rudelor defunctului care au
vocație succesorală legală1.
Soţul supravieţuitor are în momentul deschiderii succesiunii soţului defunct o dublă calitate
juridică: acea de proprietar devălmaş al comunităţii de bunuri a soţilor şi aceea de succesibil al
defunctului.
Pentru a avea vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de soţul predecedat, soţul supraveţuitor
trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile generale ale dreptului la moştenirea legală, o condiţie
specială şi anume: să aibă calitate de soţ la data deschiderii moştenirii . Aceste condiții sunt reglementate
atît de codul civil în vigoare cît și de proiectul noilui cod civil.
Dreptul de moştenire recunoscut soţului supraveţuitor se întemeiază pe o calitate care specială 2
care se poate pierde . Numai căsătoria încheiată la organele de stat de stare civilă dă naştere la drepturi şi
obligaţii între soţi. De aceea numai persoana care a fost căsătorită legal cu cel care a lăsat moştenirea
are vocaţie succesorală la moştenirea acestuia.
Soţul supraveţuitor este chemat la succesiunea soţului său predecedat, indiferent de sex, durata
căsătoriei cu defunctul, starea materială, dacă din căsătorie au rezultat sau nu copii ori dacă soţii
conveţuiau la data deschiderii moştenirii sau erau despărţiţi în fapt. Concubinajul – conveţuirea a două
persoane de sex diferit nu conferă concubinului supraveţuitor vocaţie succesorală legală de moştenirea
concubinului predecedat.
Conform reglementării art. 1500 cod civi soţul supraveţuitor face parte din prima clasă de
moştenitori şi va culege o cotă egală cu cea a copiilor şi a părinţilor. Masa succesorală a soţului
predecedat este alcătuită din bunurile proprii ale celui care lasă moştenirea şi din bunurile rămase după
scăderea părţii ce se cuvine soţului supraveţuitor din bunurile comune. Soţului supraveţuitor îi revine o
parte din bunurile comune ce se cuvine acestuia în calitate de codevălmaş, plus o cotă egală cu cea a
copiilor şi a părinţilor din masa succesorală. Soţul suparveţuitor vine la moştenire în nume propriu, nu
şi prin reprezentare, este moştenitor rezervatar , dacă este inapt de muncă. Aşadar, după cum am văzut
soţul supravieţuitor va veni la moştenirea soţului său predecedat în comun cu copiii şi părinţii defunctului
şi va culege o cotă egală cu a acestora. Includerea soțului supravețuitor în clasele de moștenitori, alături
de rudele defunctului nu instituie prezumția că acesta este rudă. Trebuie reținut că calitatea de soț
supravețuitor este una specială, care se dobăndește odată cu încheierea legală a căsătoriei și care se poate
pierde doar în condițiile legii.
Proiectul codului civil face această deosebire între rudele defunctului și soțul supraviețuitor.
Preluînd practica franceză sau romînă, autorii proiectului noului cod civil propun neincluderea soțului
supraviețuitor în clasele de moștenitori, ci posibilitatea venirii la succesiune a acestuia în concurs cu

Gheorghe CHIBAC, Aurel BĂIEȘU, Alexandru ROTARI, Oleg EFRIM, DREPT CIVIL Contracte și succesiuni, Ediția a III-a, Chisinau, 2010
2
Chirică Dan, Drept civil. Succesiuni şi testamente. Editura Roseşti, Bucureşti 2003.

33
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al
Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul I

orișice clasă de moștenitori legali care ar culege masa succesorală. Astfel soțul supravețuitor nu mai este
inclus în nici una dintre cele cinci clase de moștenitori propuse de proiectul noului cod civil, ci reprezintă
un succesor legal cu un statut special și care va culege o cotă parte determinată în dependență cu care
clase de moștenitori vine în concurs.
Conform proiectului noului cod civil, art. 1455 soțul supraviețuitor este moștenitor legal și în
concurs cu clasa întîi de moștenitori are dreptul la 1/4 din moștenire, indiferent de numărul
descendenților.
În concurs cu clasa a doua de moștenitori sau cu bunicii, soțul supraviețuitor are dreptul la 1/2 din
moștenire, indiferent de numărul moștenitorilor. Dacă sunt în viaţă atît bunici cît şi descendenţi ai
bunicilor, soţul supravieţuitor de asemenea primeşte cota din cealaltă cotă succesorală de 1/2 care
conform art. 1450 ar fi trebuit să revină descendenţilor.
Stabilirea cotei succesorale ce i se cuvine soțului supraviețuitor se face cu preferință față de
stabilirea cotelor succesorale a moștenitorilor cu care acesta concurează.
În lipsa moștenitorilor de clasa întîi și a doua și dacă bunicii nu sunt în viață, sau dacă aceștia au
renunțat la moștenire sau au fost declarați nedemni, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.
Aastfel proiectul noului cod civil instituie vocaţia succesorală generală a soţului supravieţuitor la
moştenirea defunctului în concurs cu oricare dintre cele cinci clase de moştenitori legali, îi creează o
rezervă succesorală şi îi acordă o serie de drepturi succesorale speciale. Mărimea părţii sale succesorale
este în funcţie de clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs şi nu depinde de numărul de
moştenitori din clasa (respectiv subclasa) respectivă, după cum urmează:
a) cînd vine în concurs cu clasa I a descendenţilor defunctului, moşteneşte ¼ din succesiune;
b) cînd vine în concurs cu clsa a II-a soțul supraviețuitor, moşteneşte 1/2 din succesiune
Dacă sunt în viaţă atît bunici cît şi descendenţi ai bunicilor, soţul supravieţuitor de asemenea primeşte
cota din cealaltă cotă succesorală de 1/2 care conform art. 1450 ar fi trebuit să revină descendenţilor.;
c) lipsa moștenitorilor de clasa întîi și a doua și dacă bunicii nu sunt în viață, sau dacă aceștia au
renunțat la moștenire sau au fost declarați nedemni, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire
Rezultă că întotdeauna, indiferent de clasa cu care vine în concurs, partea soţului supravieţuitor se
impută asupra moştenirii, adică se scade din moştenire, şi diferenţa urmează să se împartă între
moştenitorii legali cu vocaţie succesorală concretă cu care este în concurs.
Cu alte cuvinte, dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire împreună cu rudele defunctului,
moştenitori legali, stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu întîietate faţă de stabilirea cotelor
moştenitorilor cu care concurează. Soţul supravieţuitor vine la moştenire numai în nume propriu şi este
moştenitor rezervatar1.
Deasemeni legiuoitorul mai prevede şi dreptul succesoral special al soţului supravieţuitor numit
Preciput. Conform art. 1456 în cazul în care soțul supraviețuitor vine la moștenirea legală alături de
moștenitorii de clasa a doua sau cu bunicii, acesta primește cu titlu de preciput, în afară de cota sa
succesorală, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor, cu
excepția cazului în care acestea sunt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora
imobilul. În cazul în care soțul supraviețuitor vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa
întîi el poate, de asemenea, primi obiectele indicate în măsura în care acestea sunt necesare pentru
menținerea gospodăriei. (2) Referitor la preciput se aplică regulile privind legatele.
Spre deosebire de actualul Cod Civil, proiectul noului cod civil stabilește patru situații clare care
duc la pierderea calității de soț supraviețuitor.
Conform art.1457 soțul supraviețuitor poate fi decăzut din dreptul la moștenire în următoarele cazuri:
 cel care a lăsat moştenirea a depus o acțiune de divorț;
 a recunoscut acţiunea în divorţ depusă de celălalt soţ
 a depus cerere de divorţ conform legii;
 căsătoria este declarată nulă prin hotărîrea judecătorească sau există temeiuri pentru nulitatea
căsătoriei și a fost intentată o acțiune de divorţ;
Conform art. 39 C. Familiei al Republicii Moldova , căsătoria este desfăcută din ziua când hotărîrea
judecătorească prin care a fost pronunţat divorţul la oficiul de stare civilă, în cazul desfacerii căsătoriei
la oficiul de stare civilă. În această situație însă depunerea cererii de divorț în cadrul oficiului de stare

1
Deak Francisc, Tratat de drept succesoral, ediţia II, Bucureşti 2002.

34
Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al
Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul I

civilă va priva soțul supraviețuitor de dreptul de a culege masa succesorală în conformitate cu art. 1457 a
proiectului noului cod civil.
Deoarece divorţul produce efecte numai pentru viitor, nu şi pentru trecut, calitatea de soţ se
păstrează pînă la data cînd hotărîrea judecătorească prin care sa pronunţat divorţul a rămas definitivă sau
pînă la ziua înregistrării divorţului la oficiul de stare civilă, chiar dacă moartea a intervenit în cursul
procesului sau chiar după pronunţarea divorţului, dar înainte ca hotărârea să fi devenit definitivă sau să fi
fost înregistrat divorţul la oficiul de stare civilă. Aceasta înseamnă că în situaţia în care unul din soţi
decedează în cursul procesului sau după ce sa pronunţat divorţul, dar înaintea ca hotărârea să fi rămas
definită sau să fi fost înregistrată, efectele divorţului nu se mai produc, căsătoria nedesfiinţîndu –se prin
divorţ, ci încetând prin decesul unuia dintre soţi, soţul supraveţuitor urmând să moştenească. Această
situație a fost remediată de proiectul noului cod civil, conform articolului sus indicat simpla depunere a
cererii de chemare în judecată care are drept obiect desfacerea căsătoriei este suficientă pentru pierderea
calității de soț supraviețuitor, spre deosebire de actuala reglementare care impune existența unei hotărîri
definitive și irevocabile.
Calitatea de soţ se mai poate pierde în urma desfiinţării căsătoriei prin hotărârea judecătorească de
constatare a nulităţii căsătoriei ori instanţa pronunţă anularea căsătoriei . În cazul nulităţii, căsătoria se
desfiinţează cu efect retroactiv, astfel încât, din punct de vedere juridic se consideră că soţii nu au fost
nici odată căsătoriţi între ei şi deci problema unor drepturi succesorale nu se mai pune, calitatea de soţ
pe care soţul supraveţuitor o avusese la data deschiderii succesiunii desfiinţîndu –se cu efect retroactiv.
În concluzie consider că proiectul noului cod civil reglementează mult mai amplu instituția soțului
supraviețuitor, acordîndu-i acestuia o serie de drepturi specifice, inexistente pînă în prezent. Iar cel mai
important fapt este excluderea soțului supraviețuitor din clasele de moștenitori și acordarea posibilității de
a veni în concurs cu orișici clasă de succesor legali care participă la devoluțiunea legală a succesiunii,
culegând o cotă parte determinată de lege din masa succesorală partajabilă.
Bibliografie:
1. Conventie pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale amendata prin
Protocoalele nr. 3, 5 si 8 si completata prin Protocolul nr. 2, incheiata la Roma la noiembrie 1950
(publicata in Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994)
2. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002.
3. Hotărîrea plenului curţii supreme de justiţie a republicii moldova, Cu privire la practica aplicării de către
instanţele judecătoreşti a legislaţiei la examinarea cauzelor despre succesiune nr.13 din 03.10.2005
4. Proiectul Noului Cod Civil;
5. Gheorghe CHIBAC, Aurel BĂIEȘU, Alexandru ROTARI, Oleg EFRIM, DREPT CIVIL Contracte
și succesiuni, Ediția a III-a, Chisinau, 2010
6. Merişescu Anica, Decanu Nicolae, Drept succesoral, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2002.
7. Bacaci A, Hageanu Codruţa, Dumitrache V, Dreptul Familiei. Curs Universitar, Ed. All Beck,
Bucuresti, 1999.
8. Chirică Dan, Drept civil. Succesiuni şi testamente. Editura Roseşti, Bucureşti 2003.
9. Robu Oxana, Clasele de succesori legali, Revista naţională de drept, nr. 9 din 2005.
10. Florescu Dumitru, Drept civil, succesiuni, editura Univers ,, Titu Maiorescu, Bucureşti, 2001.
11. Cărpenaru St., Drept Civil. Contracte speciale. Dreptul de m oştenire, Bucureşti, 1983.
12. Deak Francisc, Tratat de drept succesoral, ediţia II, Bucureşti 2002.

35