Sunteți pe pagina 1din 6

CURS

COLIBACILOZA PURCEILOR

La porcine, colibaciloza se manifestă sub mai multe forme:


- diareea colibacilară (D.C.) sau enterita colibacilară (E.C.) sau colibaciloza enterotoxică –
apare în primele zile de viată
- diareea de înţărcare – apare în primele zile după constituirea loturilor de tineret
- septicemia colibacilară – la sugari
- enterotoxiemie colibacilară (boala edemelor) – boală de sine stătătoare
- infecţii cu localizare extraintestinală.

Etiologie:
- Escherichia coli de cele mai multe ori cu 2 factori de patogenitate : adezine fimbriale si
enterotoxina. Aceste tulpini care posedă ambele categorii de factori de patogenitate se
numesc enterotoxigene. Cele mai multe tulpini prezintă adezinele fimbriale F4(K88) şi mai
rar F5 (K99), F6(K987) sau F41 şi produc enterotoxinele ST sau LT.

Caractere epidemiologice:
Receptivitate : purceii în primele zile de viată pâna la câteva săptămâni
Surse de infectie: sroafele mame, purceii bolnavi sau sănătoşi, boxe
Calea de transmitere: per os sau prin cordonul ombilical.
Evoluţie: enzootic cu caracter staţionar.

Patogeneză:
Germenii nu părăsesc tubul digestiv, multiplicându-se la nivelul mucoasei intestinale unde
elaborează enterotoxine. De regulă proliferează şi se izolează un singur tip antigenic de E. coli.

Tabloul clinic:
Evoluţia clinică este cu atât mai severă cu cât purceii sunt mai mici. Primul simptom care
apare este diareea. Fecalele sunt fluide, de culoare albicioasă, gălbuie, galben-cenuşie sau galben
–maronie, urât mirositoare, eliminate în jet. Din cauza deshidratării abdomenul este supt, ochii
infundaţi, pielea lipsită de elasticitate. Moartea intervine in 2-3 zile.

Tablou morfopatologic:
Stomacul este plin cu lapte coagulat, nedigerat sau furaje nedigerate, mucoasa este
hiperemiată in special pe marea curbură. Intestinele sunt pline cu fecale fluide, vasele
mezenterice sunt ectaziate, limfonodurile mezenterice sunt tumefiate şi cingestionate.
Diagnostic:
- coroborarea datelor epidemiologice, clinice şi morfopatologice
- ex bacteriologic pentru confirmarea diagnosticului
- diagnostic diferenţial : dizenteria anaeroba a purceilor, viroze digestive ( corona, rota),
coccidioza, salmoneloza, etc.

Prognostic: grav.

Profilaxie şi combatere:
- măsuri de igienă şi tehnologice pentru asigurarea unui microclimat corespunzător
- respectarea perioadei de carantină profilactică
- vaccinuri inactivate şi adjuvantate care se administrază la scroafele gestante cu 4-6 săptămâni
înainte de fătare si apoi rapel la 2 săptămâni.
- se pot folosi şi autovaccinuri
- curativ se pot administra pe cale orală antibiotice pe baza antibiogramei.

BOALA EDEMELOR
(ENTEROTOXIEMIA COLIBACILARA A PORCULUI)

Etiologie:
- tulpini de E. coli hemolitice aparţinând serogrupurilor O138K81, O139K82, O141K85

Caractere epidemiologice:
Boala apare cel mai frecvent în primele 10-20 zile după înţarcare.
Sursele de infecţie pot fi atât porcii bolnavi cât şi cei sănătoşi dar purtători de colibacili
hemolitici
Are caracter enzootic pentru maxim 2 săptămâni.

Patogeneză:
Tulpinile de E. coli izolate din Boala edemelor produc un principiu toxic numit iniţial verotoxină
şi mai târziu Shiga-like

Tablou clinic:
Primele cazuri care apar evoluează de obicei supraacut, purceii fiind găsiţi morţi fără să fie
remarcate semne de boală.
Forma obişnuită este acută cu anorexie, incoordonări în mers, ataxie, paralizie şi decubit.
Tulburari nervoase : hiperexcitabilitate, hiperestezie cutanată, tremurături musculare, mişcări de
pedalare, nistagmus, scrâşniri din dinţi care se accentuează sub forme de crize epileptiforme. Un
semn caracteristic dar nu întotdeauna prezent este edemul pleoapelor. Moartea survine în 24-36
ore prin asfixie.

Tablou morfopatologic:
- cadavrele por să prezinte eritem cutanat mai ales în partea ventrală a corpului
- leziunile edematoase sunt cele mai frecvente
- pe marea curbură a stomacului se găseşte un edem serogelatinos
- edemul gelatinos al mezenterului colonului spiralat
- edemele pot cuprinde şi pulmonul, meningele, encefalul

Diagnostic:
- pe baza datelor epidemiologice, semnelor clinice şi leziunilor
- izolare din intestin a unor culturi pure de E. coli hemolitice

Profilaxie şi combatere:
- atenţie la alimentaţia purceilor ce precede şi urmează înţărcării
- în caz de apariţie a bolii se instituie dieta hidrică 24 ore, administrare de sulfat de magneziu
per os 3 zile consecutiv

SALMONELOZA PORCINELOR

Etiologie:
Serotipul cu cel mai important rol in patologia porcului - Salmonella choleraesuis din care
au derivat S. typhisuis şi S.paratyphi C.

Caractere epidemiologice:
Surse de infecţie: scroafele şi vierii purtători şi eliminatori de germeni; vectori animaţi
( rozătoarele)
Evoluţie: staţionară (in sistem intensiv), enzootic (in sistem gospodăresc)

Patogeneza:
S. choleraesuis acţionează la nivel enteropulmonar afectând cu predilectie tineretul
S. typhisuis poate afecta şi adulţii.
S. paratyphi C are tropism hepatic producând icter fiind şi serotipul cel mai patogen pentru om.

Tablou clinic:

Forma gastroenterică : hipertermie, polidipsie, diaree cu fecale lichide, gălbui, cianoza


tegumentelor din zonele declive
Forma cronică: apetit capricios, diaree, dermatită crustoasă sau eruptii varioloide.

Forma mixtă enteropulmonară: este cea mai frecventă. Simptomatologia enterică se asociaza
cu cea pulmonară ( tuse, tahipnee, hipertermie). În forma cronică pot apare şi artrite salmonelice.

Forma dominant pulmonară: afectează tineretul după inţarcare. Se înregistrează hipertermie,


dispnee, respiraţie “sforăitoare”; accesele de tuse pot apare când purceii sunt supuşi la efort.
Extremităţile şi zonele declive sunt cianotice.

Forma septică pulmonară: apare frecvent la purceii sugari ( anorexie, hipertermie, cianoză
generalizată, moarte în 6-8 ore).

Tablou morfopatologic:

- în forma gastroenterică acută – diateza hemoragică, limfonodită hemoragică, splenită


hiperplastică, rinichi congestionaţi
- în evolutia subacută şi cronică- inflamaţie hemoragică difuză a stomacului cu focare
acoperite de pseudomembrane gri-gălbui, la nivelul colonului helicoidal se constată prezenţa
unor depozite fibrinonecrotice cenuşii sau galben-verzui
- forma pulmonară- rinită şi bronşită hemoragico-necrotică urmată de bronhopneumonie
purulentă, pericardită seroasă, ficat cu focare miliare cenuşii – gălbui de necroza

Diagnostic:
- de certitudine – ex. bacteriologic cu izolarea şi identificarea serotipului incriminat
- diagnostic diferenţial – pesta porcină atipică, colibaciloza de inţărcare, etc

Prognostic: în formele septicemice este grav, în celelalte forme este rezervat.

Profilaxie şi combatere:
- tratament cu antibiotice
- cadavrele se ecarisează corespunzător
- animalele bolnave, sacrificate de necesitate, pot fi dirijate pentru prelucrare industrială
- sacrificarea şi valorificarea pentru consum public a animalelor trecute prin boală şi tratate se
va putea face după 60 zile, cu un control bacteriologic adecvat.
- vaccinarea antisalmonelică - vaccinuri vii constituie din mutante R, nepatogene, imunogene.
DIZENTERIA PORCULUI
(Colita hemoragiconecrotică sau Diareea neagră a porcului)

Etiologie:
Treponema hyodysenteriae/ Serpulina hyodysenteriae/ Brachyspira hyodysenteriae bacterie
Gram negativă care poate prezenta în mediu lichid mişcări de translaţie sau de rotatie.

Caractere epidemiologice:
Receptivitate: purceii înţărcaţi şi grăsunii în greutate de 15-70 kg, dar poate apare şi la adulţi sau
sugari.
Surse de infecţie : fecalele porcilor bolnavi. Aceşti porci rămân purtători şi eliminatori de
brahispire înca 70 zile după vindecarea clinică; vectori – soareci, şobolani, câini; chiar şi muştele
pot vehicula brahispirele de la o boxa la alta timp de cel puţin 4 ore.
Evoluţie: enzootie cu caracter trenant, cu o incidenta mai mare a cazuisticii toamna

Patogeneza:
Dizenteria porcului este rezultatul proliferării intense a bacteriei B. hyodysenteriae, cu
participarea acţiunii sinergice şi a altor bacterii, în intestinul gros al porcilor. Celulele bacteriene
se atasează la anterocite, unde pot rămâne cantonate, fără a aduce prejudicii importante
integrităţii morfofunctionale a epiteliului colonizat.

Tablou clinic:
Perioada de incubaţie: 2-3 zile – câteva săptămâni
Boala nu debutează exploziv. Primele cazuri de boala au o evoluţie acută care debutează cu
eliminare de fecale moi galbene sau cenuşii, scade consumul de furaje, apare subfebrilitate la alţi
purcei decât cei cu diaree. Porcii bolnavi au polidipsie. Porcii cu forme mai severe de boală
adopta o poziţie cifozată. Dacă boala se cronicizează, fecalele devin brun-negricioase,
musculatura se emaciază.
Colita spirochetică a porcului şi Spirochetoza intestinală a porcului se manifestă în
principal tot prin simptome de colită, dar cu evolutie mult mai benignă.

Tablou morfopatologic:
- peretele colonului este congestionat şi edematiat; la fel mezenterul şi limfonodurile
mezenterice
- mucoasa colonului şi cecumului se inflamează cataralhemoragic şi se acopera cu mucus,
fibrină şi strii de sânge.
- conţinutul intestinului gros devine fluid, de culoare brun-roşietică sau cărămizie
- prin cronicizare se reduce fenomenul edematos de la nivelul peretelui colonului
- inflamaţia hemoragică poate să cuprindă numai o parte din intestinul gros sub formă de plaje
care au tendinţa de a se extinde prin confluare, la tot intestinul gros, însă nu şi la intestinul
subtire
- ficatul poate fi congestionat
- mucoasa cecumului şi a colonului este hiperplaziată, impregnată cu mult mucus.

Diagnostic:
- pe baza datelor anamnetice, a manifestărilor clinice şi a leziunilor microscopice.
- punerea în evidenţă a brahispirelor prin examen microscopic direct este posibilă prin
efectuarea de frotiuri din mucoasa colonică sau din conţinutul colonului diluat 1:5 –1:10 şi
examinarea lor fie în stare nativă, în câmp întunecat sau in contrast de fază, fie după colorare
prin metoda Gram, Giemsa sau impregnare argentică
- PCR
- Imunofluorescenta directa sau indirectă,ELISA cu anticorpi monoclonali, imunodifuzia pot
detecta reagenţii seropozitivi dar aceste metode nu au fost oficializate ca metode de control

Tratament:
- antibiotic sau chimioterapic activ in furaje sau apa de băut

Profilaxie şi combatere:
- carantină profilactică la achiziţionarea de animale
- vaccinuri subunitare, corpusculare administrate i.m. urmate de administrarea orală de tulpini
avirulente de B. hyodysenteriae.

S-ar putea să vă placă și