Sunteți pe pagina 1din 8

Taxa postala putita tu ntimttar cont ard. Bir. 6-IeP.T.T. Nr.

US,330|S46
Anul XIV Nr. 44 45 Exwéplarul 10 Lei 0!ùj..4-t2 i a n u a r i e 1948

,Blestemat este omul


care se încrede în om, care
se sprjjineşte pe un mu­
rilor şi îşi abate inima
delà Don* nul Binecuvântat
este omul care se încrede
în Domnul şi a cărui nă­
dejde tste Domnul".
(1ère mia 17, 5—7).
Apere săptămânal sub îngrijirea unul ic mitei

I
AbonamentL>l pe jtmătste aiuil 2(0 Lei prin cf. parohial, primind foaia
Redacţia şl Administraţia Cluj, Str. Regina Marla 10 ic pacfcet colectiv, şi 230 Lei pe nume şl adresă pcrscnalâ! .
Autorizaţia de reapariţip N r 3.651 din 1046 Se poate plăti şi prin contul CE.G, Kr, 40646

Abdicarea Regelui Mihai I


Proclamarea Iţepubiicei Populare Iţomâne
Noi, Mihiî A, Rege al Româ­ si ci eră că situaţia mor arnica r u pe care continuă să-1 întărească.
niei, Ia toţi de /aţă şi viitori să­ mai corespunde actualelor cen- Monarhia constitue o piedică
nătate ! diţiuni ale vieţii de stat şi ră ea în calea de svoltarli ţării noastre
In viaţa Statului Român s'au reprezintă o piedecă in Cîlea dez­ spre democraţia populară, care
produs în ultimii ani adânci pre­ voltării României. Astfel, pcpciul să asigure tuturor celor ce m u n ­
faceri politice, economice şi so­ român a dobândit libertatea de cesc bunăstarea materială şi cul­
ciale, care aucreiatrioi raporturi a ş i clădi o foi mă rouă de tist: turală, să asigure independenţa
Ir» re principalii factori ai vieţii şi suveranitatea Statului Român.
de stat. Aceste raporturi nu mai R(pulllca Populată Romand.
Prin înlăturarea monarhiei, se
corespun i Constituţiei actuale s E l i b e r a t în 1944 de sub deschid democraţiei noaitre p o ­
pri», ele c eind o grabnică st jugul cotropitorilor hitlerişti şi a pulare căi noul de măreţe înfăp­
fundamentală preschimbare. ^ In slugilor lor din ţară, poporul tuiri.
ftţa acestei sittaţii, în deplină român şl-a luat rosrta în pro­ Muncitori, ţărani, intelectuali,
înţelegere cu factorii de răspun­ priile sale mâini. soldaţi, subofiţeri, ofiţeri, cetăţeni
dere ai târî, conştif nt de răspun­ In frunte cu forţa conştientă şi şi celatene.
derea ce mi revine, consider că neşovăitoare a clasei muncitoare, Să înălţăm noua formă de viată
î n jnsrituţia monarhiei nu m»i poporjul r r m â n a înlăturst jugul a statului: nostru, Republica Po­
corespunde actualelor condiţiuni moşierilor şi a inlăturat pe tra­ pulari Română, patria celor ce
ale v k ţ n nras re de" sfat şi că tat orii intereselor sale alungând' rruncesc cu braţele şi cu mintea
monarhia constitue o pied'că se­ delà c â r n a ţării pe f cei care a- «delà oraşe şi delà sate
rioasă în calea deşvoltirii Ro­ părau inttresele jefuitorilor Iui Dat în Bucureşti azi 30 Dec.1947
umanie!, Astfel poporul român a reuşit Urmează semnaturile tuturor Mem­
In.consecinţă pe deplin con­ să instaureze regimul dftrocratic brilor Guvernului.
ştient de importanta actului ce-i
fac în interesul poporului român.
Abdic pentru mine şi .urmaşii
mei delà tron, renunţând pentru
Unire şi ^Pace în lume -
(din pastorala de Anul nou a l.P.Ş.S, Iuliu Hossu)
mine şi pentru ei Ia toate prero­
gativele, ce îe-am exercitat *a Stăm pe prag de An nou. Am străbătut un an greu. Nt
Rege al României. I-am dorit „fericit". A ş a ne-fm poftit unii, altora. Aşa l-am
Las p porului român de a ş i
dorit nouă şi lumii întregi. Ni l-am dorit în pace. Mare lucru
alege noua formă de stat.
Dat In Bucureşti Ia 30Dec 1947. ne am dorit, fericire şi pace. In schimb l-am avut greu. A fost
MiHA! i greu pentru noi, a fost greu pentru o lume întreagă. Oameni
Proclamaţia Guvernului fără suflet, au răsturnat pacea în lume. Au avut puterea în
mână şi cu suflet păgân au adus blestem pe capul popoarelor.
Muncitori, ţărani, intelectuali,
soldat', subofiţeri, ofiţeri, cetă­ Au socotit să fericească lumea cu înţelepciunea lor şi au pră­
ţeni şt ceUţene ai României. buşit popoarele în nefericirea războiului înfricoşat a! lumi în­
Regele AU hai I a sbdicit ss'Szb treg?. S'a sdeverit încă odată, nebună înţelepciunea omenească.
delà tron In actul de abdicare, Praf şi cenuşă s'a ales, din rodul atâtor veacuri de muncă
semnat gsiSzi Ia 30 Decemvrie
trudnică. Popoarele au sângerat, ca niciedată în istoria lor şi
1947, constată că în vieaţa Sta­
tului Român s'au produs in ul­ sufletele s'au cutremurat. Moarte, multă mogrte în lume, tru­
t i m i i ani adânci prefaceri politice, puri rănite şi însângerate ale popoarelor în suferinţe, cu sufle­
economice şi sociale care su creat tele zdrobite şi sfărâmate.
noi raporturi între principalii fac­ Câte străduinţe de vindecare, de refacere, rămân zadarnice.
tori ai vieţii de stat.
Răul a fost mare, peste măsură. O lume s'a prăbuşit, în foc şi
In faţa acestei situaţii, în de­
p l i n i înţelegere cu factorii de sânge. O lume trebue vindecată, întrămată şi înălţată din nou
răspundere, ai ţării, Regele con- la vieaţă. r«ovtinvara tu pac 4'
Ord.ixru.1 DPocââxiţel O dată istorică
— Drjpt rlspuns pentru aceia care mereu ne cer lămuriri asăpra felului, cum se
poate întemeia într'o parohi», Ordinul. Pocăinţei -
„In anul J | 0 9 dela crearea
Cea mai bună organizare a lumii, când Dumnezeu a creat
ereditici aşilor iu asociaţii cre­ cerul şl pământul, anul 2 9 7 7
ştine ts e Ordirmi răcăinţeî. EI
dela potop, anul 2 0 1 5 dela
a fost « vwiét s. Francisc
de Asissi, la începutul sec. XIII. naşterea lui Avram, anul 1510
Este un tel de or in călugăresc dela Moise şi ieşirea lui Izratl
pentru creştinii ' din lume Se din ţara Egiptului, anul 1302
numeşte fi «Ordinul Terţiarilor dela ungerea într'u rege a Iui
Franciscani", *) iar membrii
între ei se numes fraţi şi surori. David, în cea de-a şasezeci şi
In ordinul pocăinţei poate noua săptămână de ani, pre­
intra orice creştin între 14—60 zisă de profetulDaniil, în O-
ani,**) fie căsătorit, ffe necăsă­ Iimpiada al 1 9 4 - a , anul dela
torit. Acest Ordin este menit întemeierea Romei 752 şi al
acelor credincioşi, cari neavând 42-lea al împărăţiei lui Octav
o chemare specială, ('pentru
mântuire), totuşi vreau ca viéata August, toată lumea fiind în
s i şi-o trăiască in pocăinţă,***] pace şi etatea lumii a_ şasea:
ca aşa mai uşor să ajungă la Isus Cristos Dumnezeul veş­
sftnten'e, deoarece numai cel nic Fiul Tatălui celui veşnic,
sfinţi ajung în cer (Col. 3, 12
voind să mântuiască lumea cu
şi Apoc, 14, 12),
In Ordin pot infra şi creştini venirea Sa, după ce fu c o n ­
singuratici. In acest caz el va ceput dela Spiritul Sfânt şt
aparţine unei comunităţi din a • împlinise nouă luni dela con­
prop^ere şi nu va fi obligat a ceperea Sa, Isus Cn'stos făcut
lua parte la adunările lunare. , om, se naşte în Betleemul lut
Constituirea unei comunităţi
Iuda, din Măria Fecioară".
noui într'o parohie se face când
sa găsesc măcar 10-20 credincioşi, cari doresc a petrece virata în pocă­ Aşa determină Martirologiul
inţă. Doritorii se oua în legătură cu preotul din loc şi cu «na din urmă­ roman din 2 5 Decemvrie, cu
toarele centre aleOrdinului Pjcăioţ«i: Bucureşti, str. Bitiştti 39; Oradea
multe amănunte data mântuirii
Iaşia 12 Cluj, Regina Maria 10. Sub conducerea, ori mècar cu învoirea
preotului, se pot ţir>e adunări creştine şi înainte de întemeierea comuni­ noastre. Ea constitue o piatră
tăţii, după îndrumările manualului oficia!. Comunitatea constituita lucrează de hotar în istoria de sbucium
numai după directivele date de preot (paroh fi superior) conform Regulei.. a omenirii. Valul furibund al
Fiecare comunitate (ar fi de dorit, ca fi Recare membru) va trebui vremii a isbit-o în multe rân­
să aibă necondiţionat Cartea Ordinului Pocăi iţe', E î este sitò tipar
duri, dar n'a clintit o iotă
'şi în scurt timp doritorii o pot avea.dela ziarul „Visata Creştină".
Membrii Ordinului sunt datori să se silească a trăi vie» ţa creşti­ din răvaşul de pe ea. Niciun
neşte, adecă să ţină poruncile. Pe lângă cele ce sunt obligaţi toţi cre­ alt eveniment de două mii de
ştinii să facă, terţiarii (membrii) mai sunt obi gaţi ca, dupâ puteri, să ani încoace n'a putut fi luat
împlinească şi urmâtoirele: drept început în numărătoa­
Pe sub hainele lor să poirte o hainită m'că, numită scapular şi rea vremii.
cingătoare. Să zică zilnic de 12 ori Tatăl nostru, Născătoare şi Mărire. Vor
oarticipa lâ adunarea lunară. Şi se vor cumineca lunar. Aceste datorii,
îasă, nu obligă sub picat. Datoria de a ne feri de beţii, petreceri şi o- 0 seamă de cuvinte
speţe rele, desfrâu, lux, înjurături, e t c , obligă pe toţi creştinii, efrar de
nu sunt terţiari. Că nu îndeplinesc, vor răspunde. Terţiarii vor ţinea legea Napoleon se gândi să con­
lui Dumnezeu scrisă în Evanghelie. stitue o biserică anglicană, in­
Cei ce vreau să între în Ordirj, după o pregătire de 3-6 luni (can­ dependentă de Papa. într'o
didatură, postulitură) vor face un an întreg de noviciat. Imbracarla zl vorbi despre aceasta cu
noului novice se face după un ceremonial, de către un preot din Ordinul
vărul său d. de Barral.
III, care are împuternicire.
Comunitatea odată întemeiată, urmează normal drumul creştin : îm­ — Nu-I aşa, vere, că Franţa
plinind poruncile şl ţinând Regula. se poate lipsi de Papa?
Se pune întrebarea că dacă terţiarii nu au nici o obligaţie morală — Da, Sire, după cum ar­
în plus, decât ceeace trebue să ţină toţi creştinii, ce rost mai are să se
mata se poate lipsi de N a ­
fieă cineva terţiar? Iată răsounsul :
(continuare în pagina 6-a) poleon.
*) S. Francisc a întemeiat trei o r d i n e c ă l u g ă r e ş t i ; I al bărbaţilor călugări Acest răspuns reuşi să d e ­
din mănăstiri, II al călugăritelor din mănăstiri şi III al t u t u r o r credincioşilor din zarmeze pe Napoleon de pro-
•lume, cari trăiesc vieaţa d e căsnicie,
**) C â n d într'o parohie 9e constitue p e n t r u întâia o a r ă , p o t întră în O r d i n ectele de schismă.
şi cei trecuţi de 60 a n i .
•**) Vezi Mt. 3, 2; Lc. 13, 3, 5; Col, 3 , 9/ A p o c . 14, 12; şi Mt. 5, 48. Zoo Lee*
Sliv'ip pe Domnul Bucuraţi-vă pururea întru Domnul
Slăviţi în veci pe Domnul Creştinătatea şi sfinţenia nu constă în fe'ţe posomorîte,
Prin harfele de aur, înbuinate şi cu capul plecat mereu spre pământ.
Căci numai Dânsul este Sus sâ avem inimile! Cu frunţile în soare, iar sufletul
Al nostru scump tezaur. spre cer! Feţe zâmbitoare, pline de bunătate şi dragoste. Bu­
curaţi-vă pururea! (I Tes. 5, 16).
Slăviţi în veci pe Domnul Bucuria, veselia este firescul copilăriei. Iar Isus z i c e : de
Atunci când vă loveşte nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra în împărăţia lui Dumnezeu
Adesea 'n cearcă—Bunul— (Mt. 18, 3). Numai ca bucuria să fie curată „întru Domnul",
P e - a / săi eare-i iubeşte. care bucurie eşte aşezată între roadele s, Duh, din care ur­

mează pacea (Gal. 5, 22).
Slăviţi în veci pe Domnul Aceste bucurii supt sfinte şi "nepătate. Ele au groază de
„Ei" fost-a osândit păcat. De aceea şi creştinul cu gândul la Dumnezeu va în­
Pentru noi păcătoşii conjura veseliaa care de obiceiu duce la păcat. - m

Pe cruce răstignit.. Petrecerile din ziua de


azi de obicei duc la pă­
SJăviţi în veci pe Domnul cat. Profetul Isaia strigă:
Cu sufletul fiţi gata Vai de cei ce se înfier­
In ziua judecăţii bântă de vin şi de cei ce
Să dobândiţi lăsplata. vreau la ospeţele lor chi­
Nicu Mifrache tară,'harfă, tobă, flaut...
Iadul îşi va căsca gura
şi acolo se yor coborî
Ce nu este cu putinţă
chiotele de veselie (Is.
— N u este cu putinţă să 5, 11-14).
ajungă fiecine la liniştea mân­ Lepădaţi, dar, lucrurile
tuirii, de no va trece întâi întunerecului: ospeţele,
prin uşa răbdării. beţiile, faptele de ruşine
— Nu este cu putinţă să (Rom. 13,13). Deci cre­
se sue în cereasca cetate ă ştinii vor fi cu mare bă­
fericirii, de nu va intra prin gare de seamă la petre­
cafea smereniei. cerile pe cari ni-le îmbie
— Nu este cu putinţă să Satana în* sec. X X atât
se înalţă în-ceata sfinţilor, de la oraşe, cât şi la sste. Satana îndrăsneşte a ispiti pe orielne,
nu se va smeri cu duhul aici Chiar şi nunţile, zice s. chiar şi pe Mântuitorul !

| o s în oraşul celor pământeşti. I.G.deA., trebuesc revizuite înlăturând din ele pompele diavoleşti.
' — Nu este cu putinţă să Fumatul nu este po­
împărătească împreună cu Cri- menit în s. Scriptură,
stos la cer, de nu va urma fiindcă este o noutate ă-
aici urmele lui Cristos cu dusă de la sălbatecii din
crucea. America. Azi fumatul
— Nu este cu putinţă a vrea să pună stăpânire
rămânea cuiva nume vestit în oarbă pe om, tinde să
lume, cu fapte rele şi necu­ devină o patimă. Sufle­
viincioase. telor alese nu-poate fi
Antjm Ivireana recomandat.
Coafura, luxul şi moda,
. Cei ce nu s morţi... după cuvântul Mântuito­
Nu suntem morţi, sunt morţi acei rului păstrat la $. Petru
C e fac din vîeată moarte. şi s. Pavel, pot să fie
Când dăm şi morţii vieaţa ei, piedeci în calea spre cer.
Avem mai mândră parte. „Femeile cu podoabă de
Atâţia-şi află un sfârşit cinste, cu sfială şi bu-
Perind ca boaba spumiî. năcuviinţă să se împo­
Iar noi, cei duş), ne-am veşnfcit dobească, nu cu împle­
In conştiinţa lumii. tirea părului (coafura ex-
In râset satanic, fecleara îfi piange desnSdâJduît leniti litrei
N. Iorga de glasul Evangheliei tcontinuare Tn pag. 5)
"CTnire şd. P a c e î n lume Sărbătorirea Anului Nou
Unde este dătătorul de vieaţă, unde este Mântuitorul? finului nou să-i dăruim oa­
E>j, Isus. Cu programul de vieaţă pentru o lume întreagă. meni noui. Ca şi el să vină cu
A binevestit săraclior, a tămăduit pe cei zdrobiţi cu inima, a haruri noui şl binecuvântări
vestit robilor scăpare şi. orbilor vedere, a slobozi pe cesi fărâ­ cereşti asupra noastră.
maţi întru uşurare. De multă vreme se stărue
Ea
y Isus am venit să vestesc anul Domnului, bineprimit. mereu asupra reînoirji oame­
Ceriu nou şi pământ nou. Nouă împărăţie, nou Ierusa im. nilor. \?rem oameni nouil
Am străbătut încă un an greu. Stăm pe prag de an nou. Incă st. Pavel scria în car­
Să ascultăm glasul de chemare, să urmăm invitarea. Să ne a- tea sa către Coloseni (3. 9):,
propiem de izvorul vieţii şi să ne împătăşim din Inima prea- desbrăcaţî pe omul cel vechiu,
stâată, iubitoare de oameni. dimpreună cu faptele, lui rele
Cu această împărtăşanie sfântă să plecăm pe calea noului şi vă îmbrăcaţi în omul nou,
an. Cu acest suflet împărtăşit din lumina vieţii Mântuitorului după chipul Celui ce l a fă­
să trăim, să muncim şi să clădim. Cu suflet iubitor de oameni.
cut! In dreptate şi sfintenk!
Noi nu trecem prin vieaţă răsleţi, fiecare pe calea lui, fără Şi aşa omul nou ne va a-
a lua seamă la semenii săi, la soartea îor, la durerea şi la su­
duee vieaţă nouă plină de
ferinţele lor. Cu toţii suntem înfrăţiţi în acelaş suflet, din care
bucurie şi pace.
n e a m împărtăşit Suntem luminaţi de ace ea ş lumină, suntem
aşezaţi pe aceeaş cale. Suntem marea obşte a lui Dumnezeu
*
pe pământ. Suntem familia\lui, reîntregită de Fiul său ,trimis La sfârşitul anului vechiu,
în lume. Suntem fraţi. fiecare bun gospodzr, aseme­
nea băncilor şi întreprinderi­
Vrednice de toată lauda sunt străduinţele de pace ale con
lor mari, fac un bilanţ, un fel
ducătorilor de .popoare, dar vedem cum, spre durerea noastră,
de socoteală, asupra celor
rămân şi de astă dată zadarnice. Până aici ajung puterile o -
realizate şi pierdute în anul
muluf. Prin oameni şi încă oameni răi s'a turburat pacea în
trecut.
lume şi iată cât sunt unii oameni de neputincioşi s'o aşeze. Cu
toţii trebue să închinămr toate puterile noastre, pentru a-o re­ Asu pra faptelor noastre încă
aşeza. Fiecare, înainte de toate, în sufletul său. se face un fel de socoteală:
In săptămâna de rugăciune pentru unirea tuturor biserici-' examinare a conştiinţei, ca să
lor, între 18 şi 25 Ianuarie, să se înfrăţească rugăciunile tuturor vedem ce am făcut îşi ce nu,
sufletelor pentru a cerşi deia Dumnezeul milelor şi Tatăl nos­ pentru suflet, în anul care a
tru al tuturor, unire şi pace în lume. * trecut.
Pentru anul viitor să facem
Cu' acest gând sfânt, de a, munci pentru unire şi pace, să
un fel de proect, un- plan de
plecăm pe calea noului an şi ajutaţi de haruîceresc, să-1 facem,
muncă, în vederea cuceririi
cu puteri unite, fericit, cu pace. Cu văduve mângâiate, cu or­
împărăţiei cerurilor.
fani ocrotiţi, cu săraci ajutoraţi, cu bolnavi cercetaţi. C u des-
*
robire din toată suferinţa şi durerea, prin conlucrarea tuturor
şi cu deplina libertate a fiilor lui Dumnezeu, înfrăţiţi în acelaş Ca Anul nou să ne aducă
suflet, din care s'au împărtăşit cu toţH. fericirea pe care ne o urăm
unul altuia, la începutul anu­
Ordfnul P o c ă i n ţ e i ( u r m a r e din p a g . 2) lui nou şi ziua întâi a Anului
împărăţia ceriurllor se ia cu asalt (Mt. 11,12). O cetate însă, mai ce vine să o începem nu cu
bine se poate cuceri când se unesc mai mulţi, decât unul câte unnl 1 Apoi: păcate, ci cu bucurii curate,
unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, voi fi şi eu de faţă, zice -<cu 'Dumnezeu.
I s u s . D e c i , dacă în lupta noastră îl vom avea şi pe Isus Unii în noaptea de Anul
cu noi, vom birui. Şi mai pe urmă: membrii Ordinului Pocăinţei se tac
părtaşi unui nesfârşit lanţ de haruri cereşti. Preoţii-tert'tri se bucură "de
nou se adună la cârciume, ori
altar privilegiat, ori unde celebrează. Toţi membrii se împărtăşesc de ru­ în săli de joc, ca să-şi petrea­
găciunile neîncetate şi jertfele multor milioane de sfinţi din cer şi de pe că, sigur, nu cu Dumnezeu.
pământ'membri ai sfântului Ordin al Pocăinţei. Ei se întovărăşesc cu lucru­
Acest lanţ nesfârşit d? haruri şi binecuvântări dumnezeeşti ne ajată rile întunerecului. Şi nu odată
ca mai bine să ţinem Poruncile şi Regula, mai bine să slujim Iui Dum­ se îngreunează cu păcate.
nezeu. Iată pentru ce este de mare folos să ne facem terţiari! Aşa că
să nu ne mire că S. P. Papa Qrîgote IX a excomunicet pe toţi cari
Alţii socotesc de bine să
grăesc de rău acest Ordin, ori'împiedecă pe cineva să se facă terţiar. se adune în biserici, ca Anul
Cei ce doresc a şti amănunte să comande cartea „Ordinul Pocăin­ nou să-i prindă în rugăciuni,
ţei", care dă îndrumări precise pe baze evanghelice. predici şi slujbe sfinte, îneht-
Dumnezeu să ne dea .Pase şi Bine". - p. Teofil (conttasara In pag. 5>

#
„lată stau la uşă Şi bat" (Apoe. 3 , 20)
Omul nou
Domnul stă la uşa anului în loc de laudă îl necinsteşti,
•nou şi bate. Ii vei deschide ? te cobori mai pe jos decât In noaptea sfântă, deodată cu
Cristos, i'a născut şi omul nou,
Căci uşa anului nou e sufle- vieţuitoarele fără suflet. omul cu suflet creştin. Dar cre­
i u l tău. Dacă-! deschizi şi-l Tu nu cinsteşti ziua Dom­ ştinul s'adesoli i a m a t de Cristos,
laşi să intre Domnul, • anul nului, tu nu asculţi Sf. Litur­ şi-a îndepărtat cărările de ale
nou va fi fericit, vei avea pace ghie, tu nu petreci Dumineca Lui, îndepărtându-se în acelaş
în suflet şi bucurie în fami­ {continuare în pag- 8) timp de idealul vieţii sale.
lie. Prin pacea sufletului tău in aceasta situaţie fiecare d o ­
nate lui Dumnezeu. reşte o schimbare, o reînoire a
-vei contribui la pacea lumii. sufletului omenesc. Din fiecare
Isus stă la uşa sufletului Prin cele dintâi se cere ur­ piept răsună acelaş strigăt: Lu­
4ău şi bate. Dar uşa sufletului gie şi blestem, pânăcând prin mea trebue să se schimbe, su-
tău e zăvorită. Zăvoarele pă­ rugăciuni şi jertfe sfinte se fietul omenesc trebue să se î n o -
catelor o ţin bine ferecată. * cer binecuvântări cereşti asu­ iască, însuşi Isus Cristos vrea o
E timpul să vezi ce opreşte pra slăbiciunei din noi şi a- s c h t T b i r e a suf'etulul o m e n e s c
„Impîrăţîa lui Dumnezeu s'a a-
intrarea lui Cristos în sufletul supra Ţării. propiat. Intoarceţt-vă". Această
tău. Ia- rând pe rând porun­ lată pentruce să ne gândim întoarcere t r e b t e să se efectueze
cile dumnezeeşti şi bisericeşti. bine cum să terminăm anul in conştimţa şi inima fiecăruia.
Poate tu nu vezi că te în­ vechiu, cum să-1 pregătim şi Singur omul transformat şi înnoit,
poate transforma şi înnoi lumea.
chini lui Dumnezeu şi ţi-aî cum să I începem pe cel nou. O nul formează onenirea.
iăcut chip cioplit din păcatele Ca anul ce vine să ne a-
Se pune întrebarea: Cum se va
tale şi te închini lor. ducă adevărate bucurii, feri­ transformi omul şi orin el o m e ­
Poate uşa sufletului tău e cire şi pace îmbelşugată, plină nirea? RSspunsul diferă şcolile
zăvorită cu păcatul sudălmi- de cerească bieecuvântare a reformiste.
Pruncului Isus. 1). Moştenitorii mentalităţii ra­
l o r : tu necinsteşti prin gura ţionaliste a sec. XVHl cred într*o
t a nespălată numele Celui Pentru toţi cititorii, abo-
perfecţionare spontană a omeni­
^fânt, care a făcut cerul şi pă- naîii, colaboratorii şi sprijini­ rii. Desvoltîrea liberă a gândirii
imântul ca să-? preamărească torii ziarului şt descoperirile ştiinţifice, spun
^i gura ta ca să-1 laude. Şi „I/IERTA CREŞTINA" ei, vor desvolta din ce in ce b u ­
năstarea şi valoarea morală s
agerată), nici cu aur sau mărgăritare fluxul), nici • cu haine omului. Omul nou vi fi omul
evoluat, luminat numai crin lu­
ssumpe (mo la imorală), ci cu fapte bune, precum se cuvine mini raţiunii şi concluziile s i g u r e
femeilor, care spun că se tem de Domnul" (I Tim. 2, 9; vezi ale ştiinţei.
şi I Ptr. 3, 3—9). Pâr. Papa dela Roma a dat decrete şi în­ Nimeni nu tăgăduieşte p r o -
drumări precise în cauză, cari au fost publicate la vreme şi greşul gândirii si al ştiinţei î n
în revistele româneşti. u'tlmu! timp, dar acest progres
Referitor la glume şi vorbe deşarte ar fi bine să citim n'a reuşit să facă omul mai bun.
Pentru aceasta trebue o altă cu­
fa s. Mat, 12, 36; Iac. 1, 26; Ef. 4, 29^şi 5, 4; II Tim. 2, 16. noştinţă indispensabilă pentru
Şezătorile (hăbu- conduita în vieiţă, ştiinţa despre
dle) dela sate tre- sine, d e p r e natura noss'ră, des­
buesc reîncreştinate pre originea si sfârşitul nostru.
cu cuvântul lui Cri­ N u m i i progresul si adâncirea a-
cestei ştiinţa va fi în st^re să
stos (Col. 3,16)_cu sch'mbe vieaţa oTsuhii, s'o înno­
psalmi, laude şt cân­ iască.
tări duhovniceşti (Ef. ! O societate, oricâ' de evoluaţi,
5,19) înlăturând glu­ care nu crede In Dumnezeu, în
mele şi vorbele u - suflet. în nemurire, o societate
in care o m u l a luat locul Iui
şuratice, horele şi
Dumnezeu, clădeşte totul invers.
tot felul de distrac­ O astfel de societate n'are stabi­
ţii introduse şi şop­ litate, n'a reuşit să schimbe omul
Nu lenevi şi nu crede tuturor făgăduinţelor deşarte ale iumii!
tite la urece de dia­ după gândul iui Cristos.
vol, cu care alungăm din mijlocul nostru pe Dumnezeu şi 2) Acestea sunt iluzii, spun alţi
invităm pe Satana. Ca nu cumva să aducem urgia şi pedeapsa teoreticieni Omenirea prcgre
ceriului peste cei de faţă, peste casa aceea, satul, neamul şi seazi numai sub acţiunea unui
mic număr de personalităţi p u ­
ţara, unde ,se ţin astfel de şezători şi bucurii păgâneşti, prin ternice, capabile să se impună
cari se cere mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultători (Ef. 5,3-6). masse'or prin forţa lor şt să-jf
Prof. Filotea Dumbravă supună restul printr'o conitrân-
6 Vieata Crestina

Datoria apostolatului
Vieata, care de altfel ni se dă creştin care este prin excelentă noastre". Şi credinţa lui a fost
f i r i voia noastră, împreună cu meritoriu şi edificator. adeverită in pragul Anului nou»
toate darurile care se ataşează Dupăcum pe câmpul de onoa­ 1925 — scrie P. S S V. Suciu —
t i — ca şi încredinţarea talanţi- re orice soldat trtbue să fie când el îşi sfârşi exilul pămân­
lor din, Evanghelie - r - nu e;te lupt! tor gata în orice motrert tesc, credinţa ii dictă aceste fru­
pentru bunul nostru plac de aici, pentru sacrificiu, Ia fel pe câm­ moase reflex'!, către un prieten:
ei este pentru un scop bfhe de­ pul de onoare al spiritualităţii, .pacea Domnului fie cu spiritul
terminat de Creator. Ea oferă un orice creştin trebue iă fie un a tău*. Oricare alt bine fiind ză
vasf câmp de bătălie din care postol, gafa in orice moment dărnicie, precum zădărnicie este
sau ieşim biruitori şi suntem în­ pentru martiriu. Apostolatul cre­ tot ce caută lumea. E frumos s t
cununaţi de glorie, sau ieşim ştin este o datorie capitală, o mori când dincolo este adevărata
trădători şi suntem condamnaţi profesiune principală, asumată în vieaţă.
liră cruţare. Orice creştin fi'rid clipa botezului, care nu «xdude Dar v a i ! Câţi dintre noi po
un ostaş pe un câmp de onoare, profesiunea voastră civilă, ci o seda. comoara unei atât de tari
trebue să fie executant al coman­ depăşeşte şi o încorporează- Da­ credinţe? Câţi dintre noi trăiesc
damentelor creitire sau se face toria apostolatului refuză or ce atât da intens această credinţă?
vinovat de trădarea cauzei cre­ scuză, orice neglijenţă şi delăsare. Puţini. Foarte putini sunt ferici­
ştineşti oridecâte ori le violează. Motivul esenţial însă. pentru ţii care posedă astfel de bogăţii
.Fiecare d?n're noi — zic« « r e nimic nu scuză dela s-pos- spirituale, din care se nutresc,
monseniorul Benson — poatti pe toitt. este faptul că apostolatul din care respiră şi cu care se în­
buzele tale — cu posibilitatea de este ac ivifatea prin excelenţă în tăresc. Nu este oare datoria a-
a o da într'o zi — sărutarea Iul serviciu] şi pentru scopurile ex­ cestora de a 'e împărtăşi şi celor
Iada". Vieaa ascunde în sine o clamate de Dumnezeu, adunând, mti săraci? Nu este oare datoria
misiune tempora'ă, un scop pre­ pregătind şi îndrumând sufletele celui tare de a ridica pe cel s!*tr
cis şi nimeni nu a foit întrebat pentru veşnicia de după moarte, când a căzut, sau de a-I sprijmf
dacă consimte sau nu să o pri­ .Cred — zicea Pier Gîorslri când e aproape să cadă? N u
mească, dar s ă In vrerea fiecă­ FrassatI — că vieaţa de aici tre­ este oare datoria celui tare în*
ruia de a o folosi in scopul ei bue să fie o permarentă pregă­ credinţă, de a o împărtăşi celui
divin sau de a o sacrifica pentru tire Ia cea de dincolo, căci nici­ trai puţin (are, după cum ne
plăcerile tempora'e. odată nu ştim ceasul trf cerii
Fiecare, deştep<ându-ne în lu­
me ne-sm pomenit in faţa a doi Marelui luptător pentru libertate
stăpâni, cu două oferte deosebite: I n o c e n ţ i - a M l c u OlaA:
Dumnezeu reclamându- ne pentru întemeietorul Blajului
sine pe veşnicie, indfcârdune
trăirea poruncilor şi datoriilor Te văd venind, Tribun Şi ca un craiu arunci
noastre faţă de El, şi lumea ce- — Furtună ce răsnnă Temeiuri de 'nălţate
răndu-ne pentru ea, oferfndu-ne
momeala plăcerilor temporale.
Din adâncimi pe culmi,— Pe umerii de veac
Altă cale mijlocie nu există: stu Şi'n tine îşi adună, Ce vor dura hotare
devii un apostol, sau un apostat! Românii din Ardeal Poporului menit.
S a u vei servi lumea şi vei părăsi Voinţa milenară Prin suflet să re'nvie
pe Dumnezeu, sau vei respinge De a trăi stăpâni In vad de Răsărit
oferta lumii şi vei servi pe Dum­
nezeu. Ceeace canonicul Cardj n Pe limbă şi pe ţară. A Romei veşnicie
spunea — intr'un meeting la Din lupta pentru neam.
Sorbona—referitor fa muncitorul Episcop- — crez de foc,
creştin, se aplică tuturor suflete­ In braţe de vecie — Un trist surghiun te scoate?.
lor creştineşti, .Ultimul dintre Tu-ţi.ştii întifgulneam Dan. sufletul tău dârz
muncitori spunea D-sa — nu In nimbul de mândrie, Să-l frângă nu mai poate„
este un osândit al pământului, In Roma mai român.
nici un ocnaş ai foamei, ci el este
Ce-1 poartă din străbuni:
4 i n fiu a lui Dumnezeu - el are Roman îi este graiul Mai liber ţi-e cuvântul,
o misiune divină de îndeplinit. Ş i sângele roman... Şi peste gând mai dragi
N u după moarte, cl de aici de Roman îşi vrea şi traiul. Şi neamul si pământul.
pe pământ începe veşnicia
Martir şi în mormânt,
Vieaţa veşnică se pierde sau Dar sbucivmu-i de leu
•e câştigă de aici de pe pământ; Cu rosturi seculare,
11 macină amarul
.ea se pierde prin refuzul trăirii In truda de iobag. Tu „Micule" prin vremi
principiilor care o grevează in
Tu-i lumi m zi Calvar ul... Eşti tot mai viu, mai mare,
eternitate. Vieata veşnică de din- Ctitor al Blajului
c o k v se clădeşte mai ales de aici Ş i în Ardeal — profet
de pe pământ, cu bucăţi de su­ De măreţii uitate — Şi fală a „Unirii",
ferinţe, cu fapte bune. printr'o lu stăpânirii ceri: Cu neamul desrobit
continuă dependenţă de Tatăl Dreptate, libertate i Urci slava nemuririi!
veşnic şi mai ales prin apostolat P. ION GÂRLEANU
Vieaţa Creştină 7

FRATE IOANE ID a/t or Ia, apostola.t'u.l'u.i


Vieaţa pământească a omu­ cere chiar Dumnezeu prin^pana de apostolat creştin t fost şi t r e ­
profetului? „ D a c i tu nu ai pre­ bue să fie totdeauna presa Cre­
lui e ca floarea câmpului: ră­ vestit pe păcitos şi ei a căzut, ştină a cireî susţinere revine
sare, creşte şi se vestejeşte. sângele Iui ii voiu cere din mâna fiecărui Creştin, prin colaborare,
Omuj în această lume e un ta; daci l'ai prevestit şi el a că­ intensificare, distribuire şi ajuto­
«arman drumeţ, care călăto­ zut, el e de vini", (Ezechil 31, rarea ei î n misurâ maximă. Presa
reşte un număr mai mare sau 8-16). — ca orice altă formă a aposto­
mai mic de ani pe puntea vi­ In concluzie, apostolatul e o latului — îşi are trântorii şi t r ă -
necesitate spirituali care se cere dătorii el — Indiferent de apa­
aţii atârnată deasupra unui râu a fi îndestulată, e o chemare a- renţele c e i as:und—care stânje­
d e foc, la capătul căreia se dresată ftecirui creştin şi căreia nesc şi încurcă munca fiilor zeloşi
intinde nesfârşita câmpie a fe­ trebue să i se răspundă cu prom- a lui Dumnezeu. Dar (iii Crucii
ricirii veşnice. titudine şi este mai ales o dato­ privesc înainte la general şi sa­
rie permanentă, care trebua a- lută drapslul i , 0 Cruce, glorie
Şi după cum călătorul la chîtati. Mijloacele apostolatului Ţie".
drum lung îşi are toiagul de sunt nespus de variate: dela Foamea Iui Isus este prin ex­
călătorie şi desaga cu merinde, simpla rugiciuns pentru întoar­ celentă spirituală, iar răspunsul
i o t aşa şi omul are toiagul cerea păcătoşilor şi nevoile Bi­ nostru trebue să fie adecvat a-
tninţii şi desaga cu harurile sericii până la abandonarea lumii cestei stări, Chsmarea, invitarea
p :ntru cucerirea sufletelor Ia pe care ţi-o adresează isus acum,
Domnului. Dumnezeu, în ţările streine şi în­
Călătoria e grea şi anevo­ este pentru prezent şi Ei respinge
conjurat zi şi ooapte d ; primej­ orice sCJzS şi pedepseşte orice
ioasă. Omul trebue să treacă dii, dala simplele discuţii de con­ delâsae; şl nu uita că a fi luat
?prin pădurea ispitelor, de un­ vertire sau de reînviorare spiri­ • la cunoştinţă nu este o simpli
de sar ucigătorii de suflete. tuală şi până Ia organizarea de întâmplare, ci un apel al Aceluia
asociaţii religioase în scopul sfin­ căruia aparţîf.
Creştinul cel bun înfruntă ţirii sufletelor, este un vast d o ­
<:u bărbăţie greutăţile călăto­ a
meniu care oferă c ' e mai felurite . h u s e , ideal al vieţii noastre,
riei în această „vale de la­ moduri de a recâştiga sau a în­ iată-ne gata ! Porunceşte slugilor
crimi" apărându-se cu toia­ tări sUf etul în credinţa T a l e ! Vei v e i e a avea vor ceva
al lor pe care Ţie şi cauzei Tale
gul minţii şi hrănindu-se din Mijloacele — care se oferă sau sVI refuza? O, nicidecum I La
desaga rugăciunilor şi fapte­ care trebuesc inventate — nece­ picioarele Tale ne aşternem cu
lor bune, ca apoi — la capă­ sită o e x p i o i t t r e , o întrebuinţare tot ce avem! Ai Tăi suntem t
cât mai intensă, şi în raport de Porunceşte ne, vorbeşte-ne ! l a r i
tul călătoriei — să se bucure ne:esităţ"Ie mediului respectiv, in
d e vieaţă fără de sfârşit, a- noi, iată-ne g a t a !
col iborare şi după sfaturile m i ­
colo unde nu este plâns, nici niştrilor Bisericii. Cel mai rod- Silviu Pfanduş
întristare. n'c însă şi mai necesar mijloc stud.

Dar, vai! Mulţi, foarte mulţi


dintre călătorii acestei lumi Un oaspe tăcut
se clatină şi se prăbuşesc în Toţi erau foarte ocupaţi în Acest oaspe tăcut este
râul de foc al iadului veşnic. atelier, când pe neaşteptate, moartea. Ea vine fără veste
-Aceştia, spune Sf. Carte, mai, a venit un oaspe tăcut. Ni­ şi fără să-ţi dea răgaz să ter­
bine le era lor de nu se nă­ meni nu 1-a zărit nicicând a mini lucrul început.
şteau. venit, nici când a plecat. Cu Săptămâna trecută oaspele
Frate Ioane, te ştiu om
m toate astea toţi au fost îngro­ acesta groaznic a intrat într'o
dintr'o bucată: creştin bun, ziţi de trecerea acestui oaspe; fabrică şi a lovit un lucrător
cu sufiet mare şi inimă largă, căci unul dintre lucrători că­ care descărca un camion. „A
aşa cum i-ar sta bine româ­ zuse la pământ; era mort. avut bătăi de inimă", au spus
nului nostru, doctorii. El totdeauna spun
Cei legaţi ia ochi şi întu­ Ajută pe cei în nevoe, a- ceva.
necaţi la minte trebuesc făcuţi lintă pe cei în durere, sfătu- Âşa poate să vină şi la tine
să .vadă, cei cu urechile astu­ eşte pe cei nedumeriţi, îm­ moartea pe neaşteptate. De a-
pate să audă, cei rătăciţi să bărbătează pe cei descurajaţi ceea ascultă cuvântul care spu­
se întoarcă. — îndeamnă pe mic şi msre, ne: „Pregăteşte-ie să întâl­
-
Frate Ioane, în familia ta, tânăr şi'bătrân, bogat şi sărac neşti pe Dumnezeul tău"
TfTsatul tău, în jurul tău şi să umble pe căile Domnului. Dumnezeu ne spune: „fiţi
peste tot pe unde alergi în gata!"
goana vieţii, fii îndrumător de Fii câştigător de suflete
suflete pe cărarea fericirii ve­ pentru Isus! Fii apostol!
şnice. Cu pilda, cu fapta şi Cu dragoste frăţească,
CUiţl şi răspândiţi
ru sfatul, Badea Vaslle—Sagna- Roman foaia „Vieaţa Creştină*
OaaanjLl E*O"UL (urmare din pagina 5) Vremea
g e r e care până la urmă se,do- ceeace posedă în sufle ul l u i :
vedeşte binefăcătoare. Aceste in­ dreptatea., pacea, fericirea Vremea 'nalţă şi ridică,
dividualităţi superioare, cari au Pr- Al- N i c u l a Vremea tace, vremea stiică*^
apărut totdeauna în societăţile Vreme* s u i e şi coboară,
omeneşti ia epocile critice sunt Vremea surpă şi doboară,
«oameni noui". Aceştieau misiu­ V r e m e a schimbă şi preface
nea să dea legi şiin&ti uţii c*ri să lată stau la nşă şi bat Şi războaiele şi pace.
schimbe moravurile publice în ( u r m a r e din pagina b) Vremea toate răavrâteşte,
vederea unei ordine mai bune. Schimbă şi schimonoseşte.
Jn realitate, însă, această acţi­ în rugăciuni şi laude; peste Vremea pe oricine 'nv&ţă,
une nu serveşte să schimbe su săptămână eşti ocupat cu lu­ V r e m e a i d a s e ă i .şi povaţă,
fietul omenesc Ea vine din af ,ră cru; n'ai vreme să te gândeşti "Vremea din, linişte bună
şi nu porneşte din însuşi sutle- la suflet Iar Dumineca o pe­ Face vânturi şi furtună.
tui nostru Această acţiune a- Vremea bucură, 'ntristează,
treci în jocuri, vorbe de clacă Sue'n tron şi detronează
proape întotdeauna recurge la
violenţă şi h negarea drep urilor ori trândăvie: nu mergi Ia Vremea 'nalţă, vremea creşte^
si a demnităţii persoanei ome­ biserică, nu citeşti o carte Vremea iarăşi micşoreşte,
neşti. Violenta nu ^a sch'mba bună, care să-ţi deschidă uşa Toate aunt de vreme aduse,
niciodată în bine omenirea, pen- sufletului şi să intre Cristos Toate la vreme supuse, .
trucă ea nu poşte constrânge Barbu Paris Mumuleanu
în casa ta.
conştiinţele Am văzut ce-au făcut
«oamenii noui* din Italia şi mai Tu eşti stăpânit de ură, de
ales Germania. 8
pizmă, de duşmănie, te duş­ Testamentul lui Avram latisit
Numai evanghelia are putere măneşti cu vecinii tăi, poate „Ultima mea voinţa!
de a schimba lunea şi puterea chiar cu fraţii tăi. Domnit! Unicul dor îmi este, să-mi
ei vine de acolo că ea nu se stă la uşă şi aşteaptă să î n ­
impune'- Dumnezeu, prin evan­ văd naţiunea mea fericită, p e n ­
ghelie vrea fă d o m r e i s c ă peste ceteze ura şi duşmănia, să- i tru care după puteri am şi»
suflete ; Ei conduce făcându-se faci loc şi să intre. lucrat până acuma, durere, fă­
iubit. Ori poate eşti stăpânit de ră mult succes, ba tocmî a-
Acesta este secretul înnoirii diavolul desfrâului, capul tău cuma cu întristare văd, că s p e ­
lumii şi a omului. Cristcs ne e plin cu gânduri necurate şi
strigă azi mai n u î t ca oricând: ranţele mele şi jertfa adusă,,
,Intoarceţi-vâ*l Orientaţi-vă toa­ nu se poate gândi la Cristos; se. preface în nimica.
t ă activitatea spre scopul vostru, inima ta înoată* fn noroiul Nu ştiu câte zile mai poate?
care este Dumnezeu Faceţi voia păcatului şi nu-I poate iubi avea; un fel de presimţire îmi
iui pe pământ şi prin aceasta pe Domnul: tu ai jăcut din pare că mi-ar spune, că vii­
veţi ajung? perfecţiunea voastră trupul tău unealta păcatului.
individuală şi vet» p a r t i c p a la torul este nesigur. VoescdarăV
progresul lumii Recunoaşteţi că Eşti desfrânat şi Domnul si'rnte şi hotărît dispun, ca dupaV
mizeria oamenilor e te fructul mirosul urjtal deşfrânării tale moatea mea, toată averea mea
păcatului î l orgoliului, al do­ şi, desgustat, te-a părăsit. Şi mişcătoare şi nemişcătoare să
rinţei de bunuri materiale, al vai de tine când nu va mai
înăspririi Inimii voastre Faceţi treacă în folosul naţiunii, pen­
bate la uşa. tru ajutoriu la înfiinţarea unei
pocăinţă şi întoarceţi-vă d e l a ^ r e -
şeiile voastre printr'o renunţare Ori ai închis Intrarea Dom­ academii de drepturi; tare cre­
d e bună voie l i bunurile aparente nului prin pofta de avere, zând, că luptătorii cu arma*
cari vă depărtează de adevăratul prin fubirea banuluV prin câş­ legii, vor putea scoate dreptu­
Bine. tiguri nedrepte, prin înşelă­ rile naţiunii mele.
Omul nou, creştinul adevărat ciuni, prin tâlhării, prin min­
şi conştient, e fiu* liber şi vesel Câmpeni la 20 Dec. 1850.
ciuni, prin făţărnicie. înlătu­
al lui Dumnezeu. El e plin de Avram Iancu, m. p,,
cea mai senină concepţie a vie­ ră-Ie pe toate.
advocat şi prefect emerit."
ţii, purtat de cel mai p u t e r n e Am început un . an nou.
optimism, pe care r u l poate a- Cristos stă Ia uşa ta şi bate. Din acest n u m ă r nu s'a trimis lc>
vea decât omul care se socoteşte restanţierii vechi, D u p ă a p r o b a r e a a u ­
Rupe zăvoarele păcatelor şi torităţii bisericeşti trimitem însă câte
fiu a lui Dumnezeu, Pentru a- 2 - 5 ex. la fiecare parohie din E p a r h i e ,
va intra împăratul măririi.
cesta iDmea întreagă e casă pă­ ea pre oţ'i să facă noui abonaţi în b l o c
rintească Unica sa lege iste : să Lasă-1 ca El să fie stăpân în prinOf p a r o h i a l c u 2 o o Lei jje j u m . anul.
iubeşti pe Dumnezeu ca pe tatăl casa ta, în familia ta: Cu El
tău şi pe aproapelecs pe fratele tiu. va veni Ia tine pacea, liniştea,
încrezător în pârinte'e său, tot­ bucuria.
deauna vesel si hotărît, păşeşte Comuna
Vei avea aşa, cum îţi do­
spre soare, spre bucurie spre p. u
sărbătoare, spre vieaţa veânică. resc, un An nou fericit*
N
Creştinul conştient va da lumii s Pr. Nicolae Pura Judeţul
Tip, .Înfrăţirea" Cluj