Sunteți pe pagina 1din 4

SftPTflMRNflL R E L I G I O S ABONAMENTUL piáiú înainta: pe un an 40 000 Le!

, "pc 6 luni
R E D A C Ţ I A $i AD VUNIS'i RAŢIA 20.000 le!, O Í S I M ! 10.000 Lei. Aboramentul de sprijin este dub'u. Apare săptămânal sub îngrijirea unui comitet
CI u j , Str. Regina Maria Nr. 10 - Se poate pJăîi şi prin cecul nostru poştal Nr. 40.646 — înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 din 1938
Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946

CREŞTINI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA !

Ce stric cine
unitatea credinţi! ? P. 8 8. Dr !ozn Sacia,
fost na mit Administrator
Chemarea
ieri
Episcopul
Apostolic
P. S 8. Suciu în centrul
auxiliar
al Arhiiiecezei
spiritual
de la Oradea,

al
de
Blajului.
românismului
a
de Păr. Or. Silviu A

Cu toţii suntem de acord că


Hristos unul este şl o singură
Prunduş

de Ion Agârbiceanu de şi de mame,


mai sănătoasă
a umplut
In trunte
sufletele
ca A c e s t pontif
bucurie
al spiritului
şi de
vom
nădejde
păşi
Biserică a întemeiat care este
Nu este mimă cu adevă­ apre lărgirea orizonturilor noastre. menită să propovăduiască o
rat creştină care să nu se tn veacul acesta de o goliu şi criză morală Providenţa ne a ngură
si credinţă, cea lăsată de
întristeze când vede cum, trimis pe Acest soi ai iubim divine. Mântuitorul şl Intemeeiorul său,
prin veacuri, dintr'o singură La răscruce de destin avem in Irunt» pc un dmpicălor de şi toţi din aceleaşi izvoare ale
Biserică creştină, — aşa cum drumuri noui. Prezenţa aceasta satisface o nevoie cardinală, aceea harului ne adăpăm, care sunt
a întemeiat-o Mântuitorul — de-a avea p s puntea da c o m a n d a a Bârcit Im Hristos o spadă de Tainele Sfinte. Cu foţii iarăşi
foc, un vulcan în erupţie neadormită suntem de acord că împărţirea
s'au făcut mai multe, şi mai
Crescut la umbră de icoană, încălzit şi adăpat din frumuse­ creştinilor Jntt'o mulţime de cete,
mari şi mai mici, dar care ţea şi durerea trecutului nostru, când 1 se pune pA.*unş.şm aemt&
toate susţin despre ele <tă sarcină de~ maTe cinate, va şti
t

- «:.«. - <*a
ne
:

conducă
şi doctrinei Mântuitorului. „Este
sunt biserica cea adevărată dincolo de luptă şi de pace, pentru cioplirea viitorului nostru,
a Domnului, P. 8. 8. Suciu este Episcopul tineretului Prin fapte scrieri un Domn, o credinţă şi un bo­
Cât priveşte adevărul că predici, conferinţă — de-o elocvenţă clasică — a cucerit sufletul tez" (Ef. 4, 5), „Căci noi toţi,
tinereţii nemuritoare, care la învelit în aureolă legendară. fie ludei, fie Eilni, robi sau slo­
Mântuitorul n'a întemeiat,
— şi nici n'a putut înteme­ Carierile P 8. Sale fac onoare nepieritoare literelor româ­ bozi, într'un Duh ne-am bote­
ia mai multe biserici —- de­
neşti. El zestrea trainica, pentruca sunt rânduri ce brăzdează veş zat spre a fi un trup şi toţi
nioia. Aceste rândun-vin totdeauna cu slipirj noui ca un cer
cât una singură, nimeni nu suntem adăpaţi într'un Duh"
înstelat pe care cu cât îl priveşti mai mult, cu atât descoperi
cutează să se îndoiască. Dar stele noui şi mai multe, Sub condeiul Lui vieuţa so învesmânta (I Cor. 12, 13).
fiecare crede sau spune că in lumina ce se urcă do la pământ şi ceea:ose coboară din cer, Faptul că azi în loc de un
biserica Lui este cea înte­ Scrierile P. Sale, alimentate din cele, mai înalt» idealuri, satisfac singur Trup, sau o singură Bi­
cele mai rafinate spirite Sunt înv or de v i e «fă şi binecuvântare,
meiată de Domnul: serică, avem o biserică răsări­
Care este lucrul bun pe Par arta aâlăşlueşte în artist. Gând ai. în per ape 4ivete teană, împărţita într'o biserică
personalităţii P, 8, 8 f tnn Suciu pop şopti cuvmcele unui maro
care omul să n u l poată gâaditor : „In om aâlăşlueşte o putere regească".
nestoriană, alta monofizită, alta
strica ? Ce adevăr nu poate ...„Vezi, aceia sunt mai înalţi care s mai aproape de cer".
armaana-gregoriană, alta armea­
fi acoperit din partea omu­ Urăm Prea Sfinţitului loan Suc>u am rodnici, acum ctind n ă catolică, apoi bizanţ no-orto-
Tarii
t

lui prin minciună? Ce că­ Providenţa L a aşezat la hotarul dintre Dumnezeu şi Româ­ | doxă şi bizantino-catolică, sau
rare treaptă nu poate fi nească. iiniiă cu Roma; Iar în apus o
1

strâmbată de omul păcătos ? ANTOY CKIŞA.W | biserică catolica-romană, alta an-


Noi oamenii, prin libera j qlicană cu o mulţime de rami­
noastră voinţă şi prin pati­ ficaţii,
apoi bisericile
protestante;
mile noastre, putem arunca Chiar şi în lucruri care faitrec iar pentru a tiilmăci s. luterană,
calviniană, unitariană,
mărgăritarele şi aurul în cu mult priceperea noastră. Scriptură fără g r o ş nici nu zvilngliană, toate pulverizate în­
tină. Putem strica şi cea Aşa ne purtăm, - - cel pu­ e s t e destul să f t î n v ă ţ a t t e o ­ tr'o mulţime de cete, este do­
mai bună aşezare a drep­ ţin unii dintre oameni, — logia, ci trebue s ă te ţii de vada vădită că creştinătatea a
tăţii. Căci suntem slobozi, şi cu tălmăcirea s. Scripturi. explicarea pe c a r e o dă s. nesocotit învătăturaMântuitoruIui.
în c o n ş t i i n ţ a noastră Mândria ne face să spuoem Biserică, ea singură având, In urma cataclismului prin
nimeni nu poate intra, nu că adevărul cuprins îa s. din promisiunea Domnului, care a trecut omenirea se simte
ne poate porunci; dacă ne Scriptură este aşa cum îl asist; nţa şi ajutorul Spiri­ nevoia unirii şi înfrăţirii tuturor
lăsăm robiţi de păcate ele înţelegem noi, şi nu altfel. t u l u i Sfânt. Şi a c a s t a din oamenilor. După curentele na­
ne duc unde voesc. Este ciudat lucru că ni­ motivul câ s. Scriptură, cu­ ţionaliste exagerate, care au voit
începutul şi capul celor meni nu cutează să facn pe prinde t a i n e şi dogme, ade­ să facă chiar şi din Biserica lui
mai grele păcate, ale spiri­ doctorul dacă nu a învăţat v ă r u r i p e c a r e m i n t e a ome­ Hristos Biserici naţionale, şi în
tului, ca şi ale trupului, medicina, sau pe a d v o c a t u l n e a s c ă n u l e p o a t e nici c u ­ urma
nebuniilor rasiste şl alte
este siperhia, mândria omului. dacă n'a învăţat dreptul, dar prinde, nici lalmăci. curente extremiste care au in­
Noi voim să iim cei dintâi, în aceeaşi vreme cutează F i i n d c ă în cursul v e a c u ­ cendiat lumea, omenirea caută
cei mai mari, cei mai înţe­ să tâlcuiască s. Scriptură rilor' mândria omenească o unificare sufletească.
lepţi şi pricepufi în toate. deşi n'a învăţat teologia. lP0itHmt».r* fit mg 3* (ţentlHMsr* 1» sta» 8>

A v e m un Dumnezeu, s u n t e m o Naţiune, v r e m o B i s e r i c ă !
4 m m io»© IBI
Pag._2 V1EAŢA CREŞTINA Nr. 35

Fara Domnul Hristos 9QO.S1T®

Găsit'am Doamne astăsi căi arta care duce spre mântuire


Găsh'am cale» pe care sufleiu-mi porneşte la 'ir-păciuve
II înjurăm. Nu-L recunoaştem mai asta, In cine ar mai arunca
Găsît-am adevărul în Tine ceitscule Tată,
şl ne lepădăm de El. De c e ? cu pietre ? P e cine ar mai îm-
Şi din Tine azi sufletul mm se adapă.
Nu există şi nici n a fost nici­ proşca cu noroiul vorbelor de
odată. Poveşti şi iahuri şi za­ hulă? Pe cine? Pe cine ar în­
jura gura nemernicilor ? Pe cine Vreau să mă uit cine.am fost şi vreau ca să plâng ptntiu fapte
darnică aşteptare, — zic ei.
atunci, ar mal nesocoti nesoco­ Căci mi-am purtat timreţeleprin toate bălăriile acestei lumideşarte.
Dar, dacă FI n'ar mai exista ?
tiţii ? E, Hristos şi Dumnezeu, Am fost un rob, un hoit târât de lutul care-î port
Să ne închipuim o singură clipă
n'ar mai fl. Cu ce şi-ar mai Iar pentru veşnicie Doamne, n'cm fost decât un mort.
fără El, fără speranţa în El. Tu
ce-ai face? B a mai înainte ce-ai hrăni şî stampară, atunci, setea
ior de răutate ? In ce ar mai da? Găsit-am astăzi însă cărarea care duce spre mântuire
gândi ? Atunci, când El n'ar
unde ar mai lovi ? Ia ce s'ar (huit-am calea care duce spre a Tatălui iubire
mai exista, ce-ai face, încotro
răsti ? pentruce de cerurile Lui,., Voi porni de-acum peste culmi şi munţi, spre veşnicie
ai lua-o, tu şi tot puhoiul ome­
nirii. Spre ale cui ceruri s'ar a- nu se pot atinge... Să cuceresc a Tatălui prea sftivtă'vptirăfie.
vânta omul şi omenirea ? La S'ar întoarce asupra lor în­ 1. M ARD AN
cine ar alerga? şişi, şi s'ar sfâşia în de ei ?
Atunci, în cine s'ar spera ? Poate. Poate, pentruca pământul
Cine, în locul Lui ne-ar mai
putea strecura o rază de lumină
şl de speranţă ? Dar nu- Nu nu­
este pământ şi îngăduitor. Dum­
nezeul puterii însă, nu doarme.
G r i g o r e Ţooair»
Sestil omului In d e Pr- G h e o r g h e Ra<Ju
Fiecare civilizaţie e rodul uini con­ prin care comunică cu lumea din a-
cepţii de vieaţă. Filosofia vieţii şi a farâ. Are deci existentă, vieaţă, ce se

judecata rachiului lumii se reflectează în civilizaţie cât


şi în cultură. Este un tip de civili­
zaţie păgâna înainte de creştinism şi
realizează în diferite grade, cari toate
trebuesc să se desfăşoare armonic
pentruca omul să poată să-şi ajungă
alt tip după creştinism. Pentru a a- ţintele. Vieaţă simţurilor şi spiritului,
Judecă mii de. părinţi şi de 7. —- Din pricina rachiului vea un bun îndreptar pentru viei (a, fiind condus nu numai de legi fizice
mame. noi suntem bolnavi şi nenoro­ socială este necesar să fim în clar cu ci şi morale. E subiect de drepturi
P e scaunul vinovaţilor s u n t : ciţi. raportul dintre Dumneztu, lume şi om. şi datorii şi nu depinde direct decât
1) rachiul şi 2) cârciumari şi 8. — Femeile răcnesc : — Pe Din concepţia creştină de v i t a ţ ă de fiinţa supremă,
beţivi. noi ne-a lipsit de bărbaţi. întreg universul t s : e zidirea fiinţe! Revelaţia ne înfăţişează pe om, în
supreme, Dumntzeu. Din neant Dum­ ordinea prezentă a economiei divine,
In urma judecătorilor şade 9. — Mamele : — Dela noi nezeu a făcut să r ă s a r ă toate printr'un ca o fiinţă chemată la împlinirea u ui
Conştiinţa omenească. Judecata a răpit copiii. act de voinţă, creaţiunea. Psalmisîul destin de ordin superior celui înfăţi­
se începe: 10. Părinţii, bunicii şi copiii: zice: „Cu cuvântul Domnului ceru­ şat de mintea ntu^ală Nu e potriv­
-Judecătorul: Acuzatule spune — Intre noi a semănat sfadă rile s'au iutărit: El însuşi a zis şi s'au nic acestuia ci îl înalţă, îl preface
numele tău. făcut. Ei a poruncit şi s'a zidit" într'un bun de ordin superior. II ri­
şi nenorocire şi ne-a lipsit de
(Ps. 32, 6, 9 ) . T o t printt'un act de dică pe om la rangul de fiu a h i
Acuzatul: Pe mine mă chia- nume bun. voinţă Ie susţine, s şa că universul Dumnezeu prin mijloc/rea iui Hristos,
mă Rachiu. După aceste mărturii judecă-, întreg nu-i decât un act de creaţiune care i-a pus pentru acest scop l â l t P "
Judecătorul: Unde te-al năs­ toril pronunţă următoarea ho­ continuă. Vieăţa, organismul, se men­ deniână Evanghelia cu misterele ei
cut? tărâre : ţine printr'o voinţă* permanentă a lui doctrinale şi tainele prin care se dă
Acuzatul: In cârclume. D u n n e z e u . «Toate dela tine aşteaptă graţia. I Ican 3 , 2 : „Iubiţilor, acum
„Fiindcă rachiul duce pe
să le dat 1er nutremânt la vremea sa fiii lui Dumnezeu suntem şi încă nu
Judecătorul: Cine sunt pă­ oameni în spitale, în case de Dându-le T u , vor a d u a a , deschizând s'a arătat ce vom fi, iară ştim că a-
rinţii tăi ? nebuni, la sărăcie şi închisoare Tu mâna Ta, toate se vor umplea de tunci când se va a r ă t a , asf menea Iui
Acuzatul: Păcatul şi ispita. şi fiindcă el nimiceşte cu totul bunătate. Iar întorcându-ţi Tu faţa vom fi, că îi vom vedea pe el, p r e
Judecătorul: Cu ce te înde­ vrednicia omenească, căci e duş­ T a , se vor tulbura : lua-vei spiritul cum est»". Omul e chemat să fie
lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se fericit împreună cu Dumnezeu, să
letniceşti ? manul familiei şi vrăşmaşul în­
vor întoarce" ( P s . 103, 2 7 - 2 9 ) . participe din însăşi fericirea lui D u m ­
Acuzatul: Eu potolesc setea tregului neam omenesc, pentru nezeu.
Ih univers se găsesc o scară de
oamenilor, hrănesc, întăresc şi această mare vină, condamnăm fiinţe cu perfecţiuni g r a d a t e , erarchl- (urmare în nr. viitor,)
încălzesc. rachiul spre veşnică izgonire. zate, dela materia brută p â n ă la om,
Conştiinţa: Vorbeşti minciuni Nu se găsesc fapte şi pricini, care ca într'un sâmbure întruneşte îa
fără ruşine. care să uşureze vina lui. sine întregul univers. In om ca într'un
univers în miniatura, se găsesc pu­
Acuzatul: Ba da! Eu sunt Trebuie să luptam contra be­ terile din lumea materiala, vegetflô,
prietenul celor nenorociţi. Cu ţiei, cel mai mare duşman al animală şi spirituale. Omul este plin Rugi se'nalţă la serul Iubit
ajutorul meu, cu ostenelile me­ fericirii omeneşti. de vieţi, zice sf Grigore cei M a r e . Când arde o candelă'/) noapte
le, nenorociţii uită nevoile lor Aristoitl vede în om întrunite în rric Imi plac genunchii surâs ofilii
După M. Ciad', ir toate forţele naturii. De aceea îl n u ­ Ofer,., durerii deşarte.
amare.:;
mea pe om microcosm. Prin aceasta
Conştiinţa: Iarăşi minţeşti. omul face trecerea între lumea văzută Ce mult e de-atunci de când ai p/eeal
Tu pierzi şi omori ori unde te şi spirite, indivizibile pentru materie. Să măntui o lume păgână
arăţi şl în ori ce chip te arăţi. Zicâtori arabe Tot acest ansamolu de fiinţe desfă­
şoară activitate, mişcare, viaţa, nu în
Cerul albastru Te-a încoronai
Din Ţara cu ruga stăpâni.
De te scurg din poamă, de te
Ascultă o mie de cuvinte, î.,valmâşe*ls ci regulă, armonie, dupâ
gătesc în fabrici, tu totdeauna o reţea de legi Altfel s'ar naşte un Iar gangele Tău s'a scurs firi şir
eşti otravă, aducătoare de moar­ până ce grăieşti un cuvânt, Din fruntea cea sfântă, divină
haos. T o t ce se cârmueşte prin legi
te. Iu eşti otravă şl tot otravă se duce îa centrul dela care a plecat, Treout au de-atunoea clipele 'n fir
U n vorbitor fără fapte, e ca
vei rămâne măcar de te vei a- merge spre Dumnezeu, convergent. Jertfa Ta azi... ne alini.
un nor fără ploaie. Aşa se stabileşte armonia In univers.
răta în chip bine împodobit.
Dv aici părerea despre lume care Cu câtă nobleţe, a! pătimit
judecătorul.: Chemaţi martorii Cel care vine şi-ţi spune tot este făptură a lui Dumn-zeu Ia uni­ atâta durere 'n surdină
(Martorii intri şl toţi strigi în ce ştie despre alţii, fii sigur că vers fiinţa cea mai de seamă este Sen nul vieţii ni l-ai dăruit
cor). plecând de la tine, va «pune o nul, care p o u t ă o fărâmă din lu­ Fiinţa mea 'nlreagă se 'nchinu.
1. — Unii: Nouă alcoolul altora tot ce ştie despre tine, mea nevâzuiă a spiritului, fiind su­
perior întregii lumi cari îi înconjoară Aş vrea să stau aici» la candóla aprinsă
ne-a stricat rânza. şi care nu e decât un instrument în
2. - - Nouă ne-a scrântit min­ O mie de prieteni e prea pu­ Aş vrea povestea lumii s'o-ascu.'ţl In
mâ.ia lui. De aici: „creşteţi ii vă în­ melodii
ţile şi nervii. ţin ;' un singur duşman e prea mulţiţi şi stăpâniţi pământul". Pe om
mult Care se pierde lisă în hora vieţii'nchlsS
3. — Nouă ne-a stricat plă­ îl vedem în univers ca pe o fiinţa
De preamăriri.. pustii.
privelegiatâ, „după chipul şi asemă­
mânii.
narea lui Dumnezeu", Fiinţă cu spirit
4. — Dela noi a luat inima. Redacţia şi Administraţia Gazetei 0 vino iar Hrktoase, în sufletele noastre
cum spirit este Dumnezeu, cu inteli­
5. — Pe noi ne-* lipsit de şi Editurei . V . e a ţ a Creştină , s ' a Te uită 'n omenire şi soap'o din păcat
genţă cum raţiune este Dumnezeu,
mutat din 8 t r . lokai (t N Ierna) 6-8 0 vino Iar Hristoass, al Arilor albastra
minte. în S t r . Regina Mana 10 Aici ni s e
liber cum liber este Dumnezeu. In
Profet şl împărat
6. ~~ Pe noi ne-a făcut căl- acel»n timp încopciat în universul
va trimite pe viitor orloe şerif oare, vhz.d prin ergsnismui sSu tmpeec
titoii de lege.
L\ b ă t u t c e a s u .. unificarea spirituală a omenirii.
Unii caută unirea şi înfrăţirea
pe baza unor principi! de nega­
ţie; înlăturarea oricărei religii,
-

In sfârşit, pe neaşteptate, a refuzul tău tu omori trupurile împărţeşti pâinea cu cel ce su­ tăgăduirea lui Dumnezeu şl in­
bătut ceasul în care trebue să fraţilor tăi. Ei îşi pierd trupurile, feră. troducerea necredinţei şi a ne­
te dovedeşti, dacă eşti sau nu iar tu-ţi pierzi sufletul. Lazăr A bătut ceasul. E nevoie să păsării în cele religioase. Alţii
eşti creştin. cel sărac stă la uşa ta. Aşteaptă dovedeşti prin fapte că eşti Iarăşi vreau să unească Omeni­
Până cănd toate ţi-au mers să-i dai măcar fărâmiturile ce creştin. rea pe baza intereselor materiale,
bine şi nimeni nu ţi-a cerut cad deia masa ta. Şi tu nu i le Acum. lată dece creştinismul care are
nîciun ajutor, nicio jertfă, era dai. II laşi să piară; dar dacă Când dreptul Judecător îţi va pe Hrlstos, cel mal puternic
uşor să fii şi creştin. Dar tot piere el, odată cu el îţi vei spune Ia Judecata din urmă: principiu de unire şi înfrăţire
aşa de uşor era să fii şi păgân. pierde şi sufletul. „am fost flămând şi nu mi-ai este chemat să înfrăţească şi să
Şi poate ai fost păgân. Nu refuza! De ce refuzi mâna dat de mâncat" — atunci va fi unească pe toţi oamenii într'un
Acum a sosit ceasul. Şi tu ce ţi-se întinde ? prea târziu. singur Trup, Biserica.
vei dovedi cu jertfa ta că eşti A sosit ceasul. De eşti creştin Ce faci acum ? Cu acest gând s'au înălţat
creştin. Porunca cea mai mare sau cej puţin om, se cade să ţi Pr. N. Pura rugăciuni pentru unire din 18-25
a legii noastre este iubirea: în­ Ianuarie din partea tuturor con­
doita iubire, a lui Dumnezeu şi fesiunilor creştine. Au fost şi
a aproapelui. Dar spune apos­ la noi care s'au rugat, dar au
tolul că nu poţi iubi pe Dum­
nezeu pe care n u l vezi, dacă
nu iubeşti pe aproapele tău pe (Urmare din pagina 1)
crii 1 fost puţini. Cei mai mulţi nici
n'au ştiut de aceasta. Alţii chiar
dacă au ştiut au rămas nepă­
care 1 vezi- Iar iubirea nu se sători. Aceasta însă este o îipsă
arată prin vorbe, ci prin fapte, n'a ţinut s e a m a de a c e s t a- între noi învăţători mincinoşi, de înţelegere a vremurilor de
A bătut ceasul în care ţi se devăr, ci totdeauna s'au a- care vor aduce intre voi ere­ faţă. Este o lipsă de dragoste şi
cere să dovedeşti prin fapte că flat o a m e n i care a u t ă l m ă ­ suri pieuătoare şi s e v o r l e ­ solidaritate faţă de popoarele
iubeşti pe aproapele tău. cit s. Scriptură d u p ă c a p u l păda de Stăpânul c e l c e i-a lumii. Ba chiar mai mull este
Peste tot oamenii o duc rău. lor, m u l ţ i s'au r u p t de Bi­ răscumpărat, d u c â n d u şi lor o crimă faţă de neamul ome­
Lipsurile sunt mari. Chiar ţări serica D o m n u l u i şi a u î n ­ g r a b n i c ă perire. Şi m u l ţ i nesc.
foarte bogate ca America şi An­ t e m e i a t o biserică s a u o v o r m e r g e î n u r m a neruşi­
b i s e r i c u ţ ă a lor, după rătă­ nării lor... Cu toţii trebue să ne dăm
glia suferă. Criza economică seama că a sosit momentul să
prin care trecem e mai grozavă cirile de credinţă s a u de S. Ioan E v a n g h e l i s t u l , care
m o r a l ă în care au căzut. lucrăm din răsputeri Ia pacifi­
ca oricând. Conducătorii popoa­ a trăit până la adânci bă­
carea şi unificarea spiritelor, fo-
relor şi oamenii de bine îşi dau A ş a s'a început d u r e r e a trâneţe, a apucat astfel de
Iosindu-ne de tezauriie credin­
silinţa să uşureze soarta popoa­ cea m a r e a creştinătăţii de a erezii şi s'a luptat c u ele.
ţei noastre creştine. A sosit cli­
relor. Dar cu toate sforţările lor, se v e d e a împărţită între mai Iar s. P a v e l întreabă c u tă­
pa în care trebue şi noi creş­
lipsa de lucru şi mizeria sunt în m u l t e „biserici". rie: „Au doară toţi sunt a-
tinii să ne încadrăm în concer­
creştt re. E s t e de m a r e mirare c u m postoli?"
tul universal şt să cântăm cân­
Mulţi ar lucra orice, numai î n c u r s u l v e c u r i l o r , şi chiar
tecul unirii şl lublrlfca să Se
să câştige o bucată de pâine. azi, pot fi creştini care să"
plinească dorinţa Mântuitorului
Dar nu află de lucru, nu găsesc a l u n e c e în erezii t â l c u i n d Este d e c i u n a d e v ă r l i m ­
„ca toţi să fie una". Biserica
pâine. Foamea bate la uşa mi­ s i n g u r i s. Scriptură, c â n d ei pede şi h o t ă r â t : refacerea
prin glasul Liturghiei se roagă
lioanelor de oameni. c u toţii c u n o s c c e e a c e scrie unităţii î n credinţă şi r e v e ­
zilnic „pentru bunăstarea sfin­
Copiii Moldovei sunt pe dru­ s. Apostol Petru î n Epistola nirea creştinătăţii l a o s i n ­
telor lui Dumnezeu biserici" —
muri. Nu caută altceva decât o II c. 1 v. 2 0 - 2 1 : „ A c e a s t a g u r ă B i s e r i c ă , n u s e poate
evident din răsărit şi din apus
bucată de pâine. Strigă de foa­ şi m a i înainte ştiind c ă toa­ face câtă v r e m e o r i c i n e v a
şi de pe întreg rotogolul pă­
me. Nu-i auzi ? tă p r o r o c i a (învăţătura) tâlcui s. Scriptură c u m î l
mântului —- „pentru unirea tu­
Just Brenetiere, misionar şi Scripturii, nu se face după tae capul, oi c â n d v o m pri­
turor" — evident a tuturor creş­
martir în China, când era încă tălmăcirea fiecăruia. Căci nu m i c u toţii tâlouirea dată
tinilor fără deosebire de limbă,
copil, in Franţa, îşi întrerupea prin voia oamenilor s'a făcut de s. Biserică, s i n g u r ă care
sânge sau confesiune. Să ne
adesea jocul, îşi apleca urechea cândva prorocia: ci fiind lu­ a v â n d ajutorul D u h u l u i
rugăm şi noi zilnic şi după în­
la pământ şi spunea prietenilor minaţi de Spiritul Sfânt au Sfânt, asistenţa L u i , n u poa­
cetarea săptămânii de rugăciune.
săi: „Nu auziţi cum plâng co­ grăit o a m e n i i cei sfinţi ai te g r e ş i î n tâlcuirea şi pro-
Dar mai ales să lucrăm zilnic
piii chinezi ? Cum cer ajutor ? lui Dumnezeu". p o v e d u i r e a s. Scripturi.
pentru unirea tuturor. Până când
Haideţi s ă i sdvăm". D e c i c u m să poată tăl­ Pe l â n g ă d r a g o s t e a c r e ş ­ masele nu vor înălţa din toate
Azi nici nu mai e lipsă să-ţl m ă c i b i n e şi adevărat o m u l tineasca — „ce n u se tru- inimile rugi calde spre ceruri,
apleci urechea la pământ şi să c e e a c e este d i n l u m i n a D u ­ feşte, n u caută a l e sale" — ca să vină peste noi ca ploaia
asculţi pentru a auzi plânsul co­ hului Sfânt? este n e v o e şi de umilinţa harul iubirii şi unirii, până a-
piilor de departe. Ei nu s în Totuşi a u fost o a m e n i ca­ creştinească, de s u g r u m a r e a tunci unirea va întârzia. Totul
China. Sunt în Moldova, sunt re a u l u n e c a t î n acest g r e u mândriei, a superbiei care depinde de noi!
printre noi. păcat î n c ă de pe v r e m e a a d u s o m a r e parte din
apostolilor, din c a u z a m â n ­ creştinătate î n atâtea rătă­
A sunat ceasul în care ţi se Pr. P r a f . Dr. Silviu A. Prundu
driei lor. S c r i e s. Petru, m a i ciri, î n „erezii pierzătoare",
cere să iai deia gura ta, pentru
departe i n a c e e a ş i Epistolă. c u m l e n u m e ş t e s. Apostol
a da celui ce piere de foame.
„Şi a u fost proroci m i n c i ­ Petru.
Cu orice jertfă, şi numai cu ATEUgBUMTEFAN COPILU
jertfă, e nevoie să ajuţi toate n o ş i î n popor, cum vor fi şi 1. Â g â r b i c e a n u
încercările ce se fac pentru a Execută d u p l cele maî n o u i
ajuta pe cei înfometaţi. c r e a ţ i i : Z u g r ă v e l i şi d e c o r a ţ i i
Mulţi creştini, cu toată sără­
cia lor, au primit în casele lor
copii din Moldova, îşi iau deia
13 c cmc depinde (mmare din pagina 1)
p e n t r u biserici, p r e c u m şi v o ­
psi orie fină şi auritor p e n t r u
iconostase.

gură pentru a nu lăsa pe aceşti Cluj, Str. NeêPuùî Nr. 13


nenorociţi să piară de foame. Conducătorii popoarelor şi mondial. Lozinci ca: proletari Pis-à-vis tu Spitalul Ortofedit
Şi tu ce faci ? C e faci nu cu marii politicieni vorbesc de „u- din toate ţările uniţi-vă! munci­
ceeace-ţi este de lipsă, dar cu nitatea neamului omenesc", de tori din toată lumea strângeţi
prisosul tău, ce faci ? Nu ţi se „cetăţenia lumii", de solidarita­ rândurile I ne arată vădit curen­ Flecare cititor este ru­
rupe inima de durere când tea şi înfrăţirea tuturor. 5 e nă­ tul mare ce se porneşte în lume.
auzi necurmatul plâns al celor ruie barierele naţionale, se ţin Bisericile creştine nu pot sta gat să ne câştige un nou
ce-i seceră foamea ? congrese mondiale şi se caută să privească. Creştinismul este
Tu risipeşti, tu ascunzi şi cu organizarea omenirii pe plan chemat să-si dea eontributul ta abonat.
U N I T A S"
In centrul de lumină şi vie­ dat de credinţa creştină şi cei
aţa a lumii, în Roma Cezarilor ce nu cred în Hristos.
şi a lui Petru» simbo'ul înfră­ In fruntea acestei asociaţii stă
ţirii universale, a luat fiinţă a- Comitelui Centrai Internaţional, Părintele VasUe C i l i n d r i i , r e d a c - s c r i a : , Pericol d e m o a r t e I O r i c e
sociaţia internaţională „ Unita»* care are sub el Comitetele Di­ r o r u l r e s p o n s a b i l al g a z e t e i noastre, încercare ie a d e s c h i d e această uşe
cu scopul de a lupta pentru rective Naţionale, de care de­ c'plecat p e 1 0 — 1 5 zile la Bucureşti- p r o v o a c ă o explozie g e n e r a l ă !*
unitatea în Duh a tuturor po­ pind Comitetele Locale. pentru a aranja p r o b l e m a hârtiei A m e r i c a n i i au legat uşa cu frân­
ghii g r o a s e şi lungi, a g ă ţ â n d u - I e
poarelor şi de-a apăra bunurile Din aceste comitete fac parte G r e c i a se »flă î n t r ' o n o u a criză de un tanc puternic, care, p u n â n -
lor spirituale. cei mai iluştri profesori ai uni­ politică. P r e ş e d i n t e l e ad interim al du-se in mişcare, a s m u l s uşa, fără
consiliului, î m p r e u n ă cu alţi şase
Războiul ce-a trecui peste versităţilor din Italia şi din alte ca v r e o explozie să se fi p r o d u s .
miniştri au d e m i s i o n a t .
capul omenirii în ioc să rezol­ ţări, precum şi diferiţi oameni Intrând î n ă u n t r u au găsit câteva
ve problemele pentru care s'au de ştiinţă şi litere, a căror nu­ Q-I Vincent Auriol a fost ales v a g o a n e d e dosare, în c a r e e r a u
p r e ş e d i n t e al celei d e a patra re scrise cele mai n o u i invenţii g e r ­
pornii, a dat naştere aiiora mai me sunt o glorie a spiritului mane. Printre aceste invenţii a m i n ­
publici franceze.
grele, menite să deslănţuiască o omenesc. tim u n a p s r a î foarte mir, a p r o a p e
nouă furtună, daca nu se ve­ Pentru legătura spirituală în­ D, Paul R a m a d i e r a fost însărci­ invizibil, cu ajutorul căruia poţi
ghează cu toate sforţările şi cu nat d e dl Auriol cu formarea n o u vedea in întuneric, ca in plină zi,
tre membrii, Asociaţia tipăreşte
lut c a b i n e t francez, 0 1 R a m a d i e r a p â n ă h 3 kilometri, fără a fi văzut.
toată bunăvoinţa pentru înţele­ revista „Unitas". declarat că va for» a u n g u v e r n de Cu acest a p a r a t a u t o m o b i l e l e p u ­
gere. Cei ce au câştigat răsbo­ Se poate comanda de Ia Li­ coaliţie. teau u m b l a fără lumină, prin cel
iul trebuie să câştige şi pacea, brăria editrice Ferrari, Roma, mai des întuneric ca şi ziua. T o t
A r m a t a a m e r i c a n ă face m a n e v r e
cei ce au fost învinşi au drep­ Via dei Cestarl, 2. Un număr aşa tancurile, C h i a r şi t r ă g ă t o r i i c u
secrete în r e g i u n i l e arctice, u n d e
tul la pace, iar omenirea în­ costă 100 de lire. Până acum ace-t aparat, p u t e a u să och!a*câ
se e x p e r i m e n t e a z ă n o u i tipuri de
n o a p t e a p â n ă la trei kilometri, fără
treagă vrea pace şi cere să fie au apărut trei numere. Abona­ a r m e terestre şi aviatice.
a fi văzuţi S'au g ă s ' t a p o i r a c h e t e
lăsată în pace. mentul anual, pentru străinătate, U n ziar a m e r i c a n serie că C a n a ­ cu b ă t a e d e 50C0 kilometri etc
e de 850 de lire. d a face tot ce se p o a t e p e n ' r u a
Făţărnicia şi lipsa de since­
încuraja în secret toate o p e r a ţ i u n i l e P l a n u l p n t r u unificarea forţelor
ritate ce s'au cuibărit în discu­ Intre colaboratorii revistei se şi ca t r u p e l e c a n a d i e n e şi a m e r i ­ a r m a t e a m e r i c a n e e s e la fel cu
ţiile conferinţei de pace. Pentru văd şi necatolici, între care şi c a n e îşi încearcă ar > ele terestre şi 1
planul aplica în Anglia, d u p ă c u m
ca buna înţelegere să se aşeze un Mitropolit ortodox român aviatice, destinate o p e r a ţ i u n i l o r d n a n u n ţ ă postul d e r a d i o din capi­
între popoare ne trebu'e o o- şi un Pastor protestant teri oriile a p u s e n e ale r e g i u n e i arc­ tala Statelor U n i t e ,
tice, C o r e s p o n d e n ţ i l o r d e presă
peră de apostolat puternic. Notăm cu bucurie planul străini şi a m e r i c a n i , c ă r o r a li s'a In A u s t r i a , a p r o a p e d e g r a n i ţ a
Aceasta o urmăreşte asocia­ Păr. Prof. de teologie Dr. promis că vor putea ia a- j u g o s l a v ă s'a d e s c o p e r i t un m a r e
ţia „Unitas", care „are de scop S. A. Prunduş, de a traduce în sista la această m a n e v r ă , c â n d au d e p o z i t clandestin d e muniţii şi
să promoveze unitatea spirituală limba română statutele Asocia­ ajuns a c o l o , li s'a declarat că nu arme.
a omenirii", jart. 1). ţiei şi de a întemeia asociaţia pot v e d e a nimic, nici nu pot căpăta
v r e o informaţie. A r m e l e cu c a r e se In Ungaria s'a p r o d u s un mare
Această asociaţie are aproba­ română „Unitas", care sa lu­ e x p e r i m e n t e a z ă sunt ale Statelor c o m p l o t c o n t r a g u v e r n u l u i actual.
rea şi binecuvântarea Papei creze la unificarea spirituală a Unite. F r u n t a ş i i complotişti în frunte cu
Pius al Xll-lca. Ea cuprinde în tuturor fiilor acestui neam şl u n g e n e r a l şi un ministru activ,
^ S e n a t u l a m e r i c a n a d p u s peste — au fost prinşi In u r m a acestui
sânul ei creştini, catolici şi alte în deosebi la unificarea celor fapt frontierele U n g a r i e i au fost
3 0 p r o e c t e d c legi împotriva sin­
confesiuni, cu scopul de a for­ două biserici româneşti, îndo'nd dicatelor. închise, p e n t r u a î m p i e d e c a fuga
ma un front unic, împotriva pu­ prin aceasta societatea româ­ conspiratorilor
terilor duhului rău pornit asu­ nească în spiritul doctrinei lui C e r e m o n i a s e m n ă r i i tratatului de
p a c e cu R o m â n i a , va a v e a loc Luni, Guvernul j u g o s l a v şi-a exorimat
pra omenirii. Nu pot face parte Hristos. intenţia d e a r e l u a l e g ă t u r i l e d i ­
10 F e b r u a r i e , o r e l e 5 d u p ă masă
din „Unitas* cei ce s'au lepă­ la Paris p l o m a t i c e cu Italia,
Textul tratatului d e p a c e cu Ro­ A m b a s a d o r u l Angliei din E g i p t a
m â n i a c u p r i n d e 6 anexe, care se a v u t o î m r e v e d e r e cu p r i m m i n i s ' r u l
Oameni mâncaţi de lupi referă la : h a r t a frontierelor R o m â ­
niei, definirea instrucţiei militare
e g i p t e a n , î i m â n â n d u - i u n mesaj
special din partea g u v e r n u l u i său,
Iarna aceasta, cu lipsa de comu­ sură să fie călcate poruncile Lui sfin (aer şi n a v i g a ţ i e ) , dispoziţiuni spe Se aşteaptă ca r ă s p u n - u l e g i p t e a n
nicaţi', cei ce transportau lemne la te. Ori ce faptă, va avea plată. Insă ciale p r i v i n d a n u m i t e c a t e g o r i i de să fie d U în c u r â n d . In cercurile
oraşe, făceau frumoase afaceri... Dumnezeu niciodată nu bate cu bâta. bunuri, po'îtice se dă m a r e i m p o r t a n ţ ă n-
Lăcomia de bani, însă, pe mulţi •Păţania celor d l » Roşiori de Ve­ Guvernul j u g o s l a v a prezentat cestei întrevederi şi se c r e d e că u n
i-a fâcut ca să nu ţină seamă de de, care au călcat ziua Domnului să conferinţei d e p a c e un memoriu c o n u n i c a t oficial va fi dat d e p r e ­
dumineci şi sărbători, o ţinem minte. Ca să nu păcătuim. prin care c e r e din teritoriul G e r mierul egiotean, în c*re va d e c l a r a
!
„Lăcomia strică o n e n i a " ş în faţa maniei (Austriei^ 2 ( 0 0 kilometri r u p t u r a negocierilor a n g l o e g i p t e n e .
oamenilor, dar mai ales în faţa lui pătraţi. P e d e allă p s r t e se crede că r u p ­
Dumnezeu. Cu atât mai mult, când In Polonia s'au făcut alegeri g e ­ tura v a fi cerută şi de parlament.
se calcă şi zilele Domnului nerale, v o t â n d t o t ! cetăţenii d e la P o p u l a ţ i a g e r m a n ă ce se află sub
Creştinii (de nume) Nic. Filio, Vas 21 ani în sus S ' a u prezentat în administraţia militară britanică, a F u n c ţ i o n a r i i publ'ci dîn G r e c i a
RăsmerijA, C. Hoiloş, Adam Popes- faţa urnelor ¡ 2 m i l i o a n e d e v o t a n ţ i . cerut să i se dea î n m o d p e r m a ­ au declarat g r e v * , p â n ă la mărirea
c:u, Cili. P â r l o a g ă şi Stan Dracu, s'au C e l e 4 4 4 d e m a n d a t e au fost î m ­ n e n t d r e p t u l d e a se g u v e r n a sin­ salariilor.
hotărlt, ca şi în ziua de Bobotează părţite în m o d u l u r m ă t o r . blocul gură.
g u v t r n a m e i v U l 3 8 3 , partidul ţ ă r ă ­ I n J a p o n i a un nou şi puternic
( 6 lan, ! 9 4 7 ) să care lemne dela
* S e r v i c i i l e s u e c i a ' e ale armatei cutremur de p ă m â n t a făcut mii de
Mâkîâeni la Roşiorii de Vede. Pe n e s c 2 7 , partidul m u n c i t o r e s c ca­
a m e r i c a n e au d e s c o p e r i t d e p o z i t e l e morţi si răniţi, lăsând fără locuinţă
drumul pe care, iarna aceasta, zilnic tolic 17, ţ ă r ă n e s c disident 13, ca­
în care se aflau a s c u n s e arhivele paste 5 0 0 . 0 0 0 locuitori.
l-au bătătorit de atâtea ori. Dar, o tolicii din afara p a r t i d e l o r 3 şi u n
veche zicală zice: atâta merge ul­ independent 1 mandat. cu cele m a i n o u i i n v e n i i secrete
In c o m u n a Puntea lui V a d - A r g e ş
ciorul ia fântână, p â n ă se strică.. ale G e r m a n i e i . Este v o r b a d e peste
D e l e g a ţ i a P o l o n i e i Ia conferinţa tn. seara de S â t i b ă t ă înainte de C r ă ­
In ziua de 6 ianuarie 1947 (Bo­ u n milion d e d o c u m e n t e , c â n ă r j n d
d e p a c e a declarat că g u v e r n u l său ciun s'a făcut un m i r e banchet, chef
tezul Domnului) cei înşiraţi mai sus, m a i m u l t e zeci d e mii d e t o n e
va cere ca s e m n a r e a tratatului cu cu dans până în zori. Toţi partici­
pe drum, între sate, au fost atacaţi c a r e c u p r i n d tot ce s'a inventat, panţii s'au î n b o l i v i t g n v , iar 12
G e r m a n i a să a i b ă loc la Varşovia, atât în d o m e n i u l civil cât şi cel mi
de o haită de lupi. Toţi căruţaşii, cu persoane au mărit. Vai de câte ori
p e n t r u a sărbători as fel faptul că litar. Aceste d o c u m e n t e au fost as­
vite şi cai cu tot, au fost sfâşiaţi de nu se întâmplă că oamenii dela bal
P o l o n i a a fost p r i m a victi i ă a ar­
fiarele flămânde. Rămăşiţele oameni­ c u n s e în cele mai felurite locuri şi se duc direct în cimitir ...dar şin în
matei g e r m a n e şi că oraşul V a r ş o ­
lor, ale vitelor şi carele încărcate camuflate d u p ă cele m a i moderne iad.
via a fost p r i m u l distrus de e».
cu lemne, au fost găsite abia a doua m e t o d e C e r c e t ă t o r i i au ajuns la un
zi — căci în ziua Bobotezei alţii m o m e n t d a t la un d r u m ce urca B a n c a N a ţ i o n a l ă a României a
Adjuncţii miniştrilor d e e x t e r n e
n'au trecut pe acolo — de cât o pe un deal, d r u m barat cu s â r m ă fost etatizata. L e g e a a fost votată
care se o c u p ă cu p r o b l e m a ger­
patrulă de j i n d a r m i , în apropiere de g h i m p a t ă şi cu p l a c a r d e mari p e şi cu d a t a d e 1 ianuarie 1947 s'a
m a n ă , au discutat o n o t ă a m e r i c a n ă
Măldâmî. care scria : „ A t e n ţ i u n e 1 Pericol de ficut tr c e r e a ei de s u b s t ă p â n i r e a
în sensul d e a r e d a c t a un statut
O a r e această întâmplare dureroasă m o a r t e ! C â m p minat şi depozit d e acţionarilor s u b stăpânirea statului.
t e m p p r a r p e n t r u G e r m a n i a în locul
ne va învăţa minte, ca să nu mai m i n e ! " C e r c e t ă t o r i i au înaintat to­
u n u i (ratat d e pace.
călcăm zilele sfintelor sărbători ? tuşi, a j u n g â n d în faţa unei m o v i l e R o m â n i a a fost invitată oficial d e
Adevărat, Dumnezeu este îndelung Dl P i e t r o Nenni, ministrul d e ex u n d e s u b nişte frunze au d e s c o p e ­ F r a n ţ a Ia c e r e m o n i a semnării t r a ­
răbdător. D a r nu lasă, ca peste tră­ terne al Italiei, a demisionat rit tt uşă zidită în b e t o n , pe care tatului d e p a c e .
Tţpefralî» „Saftlţlras* CM