SftPTflMRNflL R E L I G I O S ABONAMENTUL piáiú înainta: pe un an 40 000 Le!

, "pc 6 luni
R E D A C Ţ I A $i AD VUNIS'i RAŢIA 20.000 le!, O Í S I M ! 10.000 Lei. Aboramentul de sprijin este dub'u. Apare săptămânal sub îngrijirea unui comitet
CI u j , Str. Regina Maria Nr. 10 - Se poate pJăîi şi prin cecul nostru poştal Nr. 40.646 — înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 din 1938
Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946

CREŞTINI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA !

Ce stric cine
unitatea credinţi! ? P. 8 8. Dr !ozn Sacia,
fost na mit Administrator
Chemarea
ieri
Episcopul
Apostolic
P. S 8. Suciu în centrul
auxiliar
al Arhiiiecezei
spiritual
de la Oradea,

al
de
Blajului.
românismului
a
de Păr. Or. Silviu A

Cu toţii suntem de acord că

Hristos unul este şl o singură
Prunduş

de Ion Agârbiceanu de şi de mame,

mai sănătoasă
a umplut
In trunte
sufletele
ca A c e s t pontif
bucurie
al spiritului
şi de
vom
nădejde
păşi
Biserică a întemeiat care este
Nu este mimă cu adevă­ apre lărgirea orizonturilor noastre. menită să propovăduiască o
rat creştină care să nu se tn veacul acesta de o goliu şi criză morală Providenţa ne a ngură
si credinţă, cea lăsată de
întristeze când vede cum, trimis pe Acest soi ai iubim divine. Mântuitorul şl Intemeeiorul său,
prin veacuri, dintr'o singură La răscruce de destin avem in Irunt» pc un dmpicălor de şi toţi din aceleaşi izvoare ale
Biserică creştină, — aşa cum drumuri noui. Prezenţa aceasta satisface o nevoie cardinală, aceea harului ne adăpăm, care sunt
a întemeiat-o Mântuitorul — de-a avea p s puntea da c o m a n d a a Bârcit Im Hristos o spadă de Tainele Sfinte. Cu foţii iarăşi
foc, un vulcan în erupţie neadormită suntem de acord că împărţirea
s'au făcut mai multe, şi mai
Crescut la umbră de icoană, încălzit şi adăpat din frumuse­ creştinilor Jntt'o mulţime de cete,
mari şi mai mici, dar care ţea şi durerea trecutului nostru, când 1 se pune pA.*unş.şm aemt&
toate susţin despre ele <tă sarcină de~ maTe cinate, va şti
t

- «:.«. - <*a
ne
:

conducă
şi doctrinei Mântuitorului. „Este
sunt biserica cea adevărată dincolo de luptă şi de pace, pentru cioplirea viitorului nostru,
a Domnului, P. 8. 8. Suciu este Episcopul tineretului Prin fapte scrieri un Domn, o credinţă şi un bo­
Cât priveşte adevărul că predici, conferinţă — de-o elocvenţă clasică — a cucerit sufletul tez" (Ef. 4, 5), „Căci noi toţi,
tinereţii nemuritoare, care la învelit în aureolă legendară. fie ludei, fie Eilni, robi sau slo­
Mântuitorul n'a întemeiat,
— şi nici n'a putut înteme­ Carierile P 8. Sale fac onoare nepieritoare literelor româ­ bozi, într'un Duh ne-am bote­
ia mai multe biserici —- de­
neşti. El zestrea trainica, pentruca sunt rânduri ce brăzdează veş zat spre a fi un trup şi toţi
nioia. Aceste rândun-vin totdeauna cu slipirj noui ca un cer
cât una singură, nimeni nu suntem adăpaţi într'un Duh"
înstelat pe care cu cât îl priveşti mai mult, cu atât descoperi
cutează să se îndoiască. Dar stele noui şi mai multe, Sub condeiul Lui vieuţa so învesmânta (I Cor. 12, 13).
fiecare crede sau spune că in lumina ce se urcă do la pământ şi ceea:ose coboară din cer, Faptul că azi în loc de un
biserica Lui este cea înte­ Scrierile P. Sale, alimentate din cele, mai înalt» idealuri, satisfac singur Trup, sau o singură Bi­
cele mai rafinate spirite Sunt înv or de v i e «fă şi binecuvântare,
meiată de Domnul: serică, avem o biserică răsări­
Care este lucrul bun pe Par arta aâlăşlueşte în artist. Gând ai. în per ape 4ivete teană, împărţita într'o biserică
personalităţii P, 8, 8 f tnn Suciu pop şopti cuvmcele unui maro
care omul să n u l poată gâaditor : „In om aâlăşlueşte o putere regească".
nestoriană, alta monofizită, alta
strica ? Ce adevăr nu poate ...„Vezi, aceia sunt mai înalţi care s mai aproape de cer".
armaana-gregoriană, alta armea­
fi acoperit din partea omu­ Urăm Prea Sfinţitului loan Suc>u am rodnici, acum ctind n ă catolică, apoi bizanţ no-orto-
Tarii
t

lui prin minciună? Ce că­ Providenţa L a aşezat la hotarul dintre Dumnezeu şi Româ­ | doxă şi bizantino-catolică, sau
rare treaptă nu poate fi nească. iiniiă cu Roma; Iar în apus o
1

strâmbată de omul păcătos ? ANTOY CKIŞA.W | biserică catolica-romană, alta an-

Noi oamenii, prin libera
noastră voinţă şi prin pati­
mile noastre, putem arunca
mărgăritarele şi aurul în
tină. Putem strica şi cea
mai bună aşezare a drep­
tăţii. Căci suntem slobozi,
în c o n ş t i i n ţ a noastră
nimeni nu poate intra, nu
ne poate porunci; dacă ne
lăsăm robiţi de păcate ele
ne duc unde voesc.
începutul şi capul celor
mai grele păcate, ale spiri­
tului, ca şi ale trupului,
este siperhia, mândria
Noi voim să iim cei dintâi,
cei mai mari, cei mai înţe­
lepţi şi pricepufi în toate.
j qlicană cu o mulţime de rami­
ficaţii,
apoi bisericile
protestante;
Chiar şi în lucruri care faitrec iar pentru a tiilmăci s. luterană,
calviniană, unitariană,
cu mult priceperea noastră. Scriptură fără g r o ş nici nu zvilngliană, toate pulverizate în­
Aşa ne purtăm, - - cel pu­ e s t e destul să f t î n v ă ţ a t t e o ­ tr'o mulţime de cete, este do­
ţin unii dintre oameni, — logia, ci trebue s ă te ţii de vada vădită că creştinătatea a
şi cu tălmăcirea s. Scripturi. explicarea pe c a r e o dă s. nesocotit învătăturaMântuitoruIui.
Mândria ne face să spuoem Biserică, ea singură având, In urma cataclismului prin
că adevărul cuprins îa s. din promisiunea Domnului, care a trecut omenirea se simte
Scriptură este aşa cum îl asist; nţa şi ajutorul Spiri­ nevoia unirii şi înfrăţirii tuturor
înţelegem noi, şi nu altfel. t u l u i Sfânt. Şi a c a s t a din oamenilor. După curentele na­
Este ciudat lucru că ni­ motivul câ s. Scriptură, cu­ ţionaliste exagerate, care au voit
meni nu cutează să facn pe prinde t a i n e şi dogme, ade­ să facă chiar şi din Biserica lui
doctorul dacă nu a învăţat v ă r u r i p e c a r e m i n t e a ome­ Hristos Biserici naţionale, şi în
medicina, sau pe a d v o c a t u l n e a s c ă n u l e p o a t e nici c u ­ urma
nebuniilor rasiste şl alte
omului. dacă n'a învăţat dreptul, dar prinde, nici lalmăci. curente extremiste care au in­
în aceeaşi vreme cutează F i i n d c ă în cursul v e a c u ­ cendiat lumea, omenirea caută
să tâlcuiască s. Scriptură rilor' mândria omenească o unificare sufletească.
deşi n'a învăţat teologia. lP0itHmt».r* fit mg 3* (ţentlHMsr* 1» sta» 8>

A v e m un Dumnezeu, s u n t e m o Naţiune, v r e m o B i s e r i c ă !
4 m m io»© IBI
 Pag._2
Fara Domnul Hristos
II înjurăm. Nu-L recunoaştem
şl ne lepădăm de El. De c e ?
Nu există şi nici n a fost nici­
odată. Poveşti şi iahuri şi za­
darnică aşteptare, — zic ei.
Dar, dacă FI n'ar mai exista ?
Să ne închipuim o singură clipă
fără El, fără speranţa în El. Tu
ce-ai face? B a mai înainte ce-ai
gândi ? Atunci, când El n'ar
mai exista, ce-ai face, încotro
ai lua-o, tu şi tot puhoiul ome­
nirii. Spre ale cui ceruri s'ar a-
vânta omul şi omenirea ? La
cine ar alerga?
Atunci, în cine s'ar spera ?
Cine, în locul Lui ne-ar mai
putea strecura o rază de lumină
şl de speranţă ? Dar nu- Nu nu­
judecata rachiului
Judecă mii de. părinţi şi de
mame.
P e scaunul vinovaţilor s u n t :
1) rachiul şi 2) cârciumari şi
beţivi.
In urma judecătorilor şade
Conştiinţa omenească. Judecata
se începe:
-Judecătorul: Acuzatule spune
numele tău.
Acuzatul: Pe mine mă chia-
mă Rachiu.
Judecătorul: Unde te-al năs­
cut?
Acuzatul: In cârclume.
Judecătorul: Cine sunt pă­
rinţii tăi ?
Acuzatul: Păcatul şi ispita.
Judecătorul: Cu ce te înde­
letniceşti ?
Acuzatul: Eu potolesc setea
oamenilor, hrănesc, întăresc şi
încălzesc.
Conştiinţa: Vorbeşti minciuni
fără ruşine.
Acuzatul: Ba da! Eu sunt
prietenul celor nenorociţi. Cu
ajutorul meu, cu ostenelile me­
le, nenorociţii uită nevoile lor
amare.:;
Conştiinţa: Iarăşi minţeşti.
Tu pierzi şi omori ori unde te
arăţi şl în ori ce chip te arăţi.
De te scurg din poamă, de te
gătesc în fabrici, tu totdeauna
eşti otravă, aducătoare de moar­
te. Iu eşti otravă şl tot otravă
vei rămâne măcar de te vei a-
răta în chip bine împodobit.
judecătorul.: Chemaţi martorii
(Martorii intri şl toţi strigi în
cor).
1. — Unii: Nouă alcoolul
ne-a stricat rânza.
2. - - Nouă ne-a scrântit min­
ţile şi nervii.
3. — Nouă ne-a stricat plă­
mânii.
4. — Dela noi a luat inima.
5. — Pe noi ne-* lipsit de
minte.
6. ~~ Pe noi ne-a făcut căl-
titoii de lege.
V1EAŢA CREŞTINA
mai asta, In cine ar mai arunca
cu pietre ? P e cine ar mai îm-
proşca cu noroiul vorbelor de
hulă? Pe cine? Pe cine ar în­
jura gura nemernicilor ? Pe cine
atunci, ar mal nesocoti nesoco­
tiţii ? E, Hristos şi Dumnezeu,
n'ar mai fl. Cu ce şi-ar mai
hrăni şî stampară, atunci, setea
ior de răutate ? In ce ar mai da?
unde ar mai lovi ? Ia ce s'ar
răsti ? pentruce de cerurile Lui,.,
nu se pot atinge...
S'ar întoarce asupra lor în­
şişi, şi s'ar sfâşia în de ei ?
Poate. Poate, pentruca pământul
este pământ şi îngăduitor. Dum­
nezeul puterii însă, nu doarme.
G r i g o r e Ţooair»
7. —- Din pricina rachiului
noi suntem bolnavi şi nenoro­
ciţi.
8. — Femeile răcnesc : — Pe
noi ne-a lipsit de bărbaţi.
9. — Mamele : — Dela noi
a răpit copiii.
10. Părinţii, bunicii şi copiii:
— Intre noi a semănat sfadă
şi nenorocire şi ne-a lipsit de
nume bun.
După aceste mărturii judecă-,
toril pronunţă următoarea ho­
tărâre :
„Fiindcă rachiul duce pe
oameni în spitale, în case de
nebuni, la sărăcie şi închisoare
şi fiindcă el nimiceşte cu totul
vrednicia omenească, căci e duş­
manul familiei şi vrăşmaşul în­
tregului neam omenesc, pentru
această mare vină, condamnăm
rachiul spre veşnică izgonire.
Nu se găsesc fapte şi pricini,
care să uşureze vina lui.
Trebuie să luptam contra be­
ţiei, cel mai mare duşman al
fericirii omeneşti.
După M. Ciad', ir
Zicâtori arabe
Ascultă o mie de cuvinte,
până ce grăieşti un cuvânt,
U n vorbitor fără fapte, e ca
un nor fără ploaie.
Cel care vine şi-ţi spune tot
ce ştie despre alţii, fii sigur că
plecând de la tine, va «pune
altora tot ce ştie despre tine,
O mie de prieteni e prea pu­
ţin ;' un singur duşman e prea
mult
Redacţia şi Administraţia Gazetei
şi Editurei . V . e a ţ a Creştină , s ' a
mutat din 8 t r . lokai (t N Ierna) 6-8
în S t r . Regina Mana 10 Aici ni s e
va trimite pe viitor orloe şerif oare,
9QO.S1T®
Găsit'am Doamne astăsi căi arta care duce spre
Găsh'am cale» pe care sufleiu-mi porneşte la 'ir-păciuve
Găsît-am adevărul în Tine ceitscule Tată,
Şi din Tine azi sufletul mm se adapă.
Vreau să mă uit cine.am fost şi vreau ca să plâng ptntiu
Căci mi-am purtat timreţeleprin toate bălăriile acestei lumideşarte.
Am fost un rob, un hoit târât de lutul care-î port
Iar pentru veşnicie Doamne, n'cm fost decât un mort.
Găsit-am astăzi însă cărarea care duce spre mântuire
(huit-am calea care duce spre a Tatălui iubire
Voi porni de-acum peste culmi şi munţi, spre veşnicie
Să cuceresc a Tatălui prea sftivtă'vptirăfie.
Sestil omului In
Fiecare civilizaţie e rodul uini con­
cepţii de vieaţă. Filosofia vieţii şi a
lumii se reflectează în civilizaţie cât
şi în cultură. Este un tip de civili­
zaţie păgâna înainte de creştinism şi
alt tip după creştinism. Pentru a a-
vea un bun îndreptar pentru viei (a,
socială este necesar să fim în clar cu
raportul dintre Dumneztu, lume şi om.
Din concepţia creştină de v i t a ţ ă
întreg universul t s : e zidirea fiinţe!
supreme, Dumntzeu. Din neant Dum­
nezeu a făcut să r ă s a r ă toate printr'un
act de voinţă, creaţiunea. Psalmisîul
zice: „Cu cuvântul Domnului ceru­
rile s'au iutărit: El însuşi a zis şi s'au
făcut. Ei a poruncit şi s'a zidit"
(Ps. 32, 6, 9 ) . T o t printt'un act de
voinţă Ie susţine, s şa că universul
întreg nu-i decât un act de creaţiune
continuă. Vieăţa, organismul, se men­
ţine printr'o voinţă* permanentă a lui
D u n n e z e u . «Toate dela tine aşteaptă
să le dat 1er nutremânt la vremea sa
Dându-le T u , vor a d u a a , deschizând
Tu mâna Ta, toate se vor umplea de
bunătate. Iar întorcându-ţi Tu faţa
T a , se vor tulbura : lua-vei spiritul
lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se
vor întoarce" ( P s . 103, 2 7 - 2 9 ) .
Ih univers se găsesc o scară de
fiinţe cu perfecţiuni g r a d a t e , erarchl-
zate, dela materia brută p â n ă la om,
care ca într'un sâmbure întruneşte îa
sine întregul univers. In om ca într'un
univers în miniatura, se găsesc pu­
terile din lumea materiala, vegetflô,
animală şi spirituale. Omul este plin
de vieţi, zice sf Grigore cei M a r e .
Aristoitl vede în om întrunite în rric
toate forţele naturii. De aceea îl n u ­
mea pe om microcosm. Prin aceasta
omul face trecerea între lumea văzută
şi spirite, indivizibile pentru materie.
Tot acest ansamolu de fiinţe desfă­
şoară activitate, mişcare, viaţa, nu în
î.,valmâşe*ls ci regulă, armonie, dupâ
o reţea de legi Altfel s'ar naşte un
haos. T o t ce se cârmueşte prin legi
se duce îa centrul dela care a plecat,
merge spre Dumnezeu, convergent.
Aşa se stabileşte armonia In univers.
Dv aici părerea despre lume care
este făptură a lui Dumn-zeu Ia uni­
vers fiinţa cea mai de seamă este
o nul, care p o u t ă o fărâmă din lu­
mea nevâzuiă a spiritului, fiind su­
perior întregii lumi cari îi înconjoară
şi care nu e decât un instrument în
mâ.ia lui. De aici: „creşteţi ii vă în­
mulţiţi şi stăpâniţi pământul". Pe om
îl vedem în univers ca pe o fiinţa
privelegiatâ, „după chipul şi asemă­
narea lui Dumnezeu", Fiinţă cu spirit
cum spirit este Dumnezeu, cu inteli­
genţă cum raţiune este Dumnezeu,
liber cum liber este Dumnezeu. In
acel»n timp încopciat în universul
vhz.d prin ergsnismui sSu tmpeec
Nr. 35
mântuire
fapte
1. M ARD AN
d e Pr- G h e o r g h e Ra<Ju
prin care comunică cu lumea din a-
farâ. Are deci existentă, vieaţă, ce se
realizează în diferite grade, cari toate
trebuesc să se desfăşoare armonic
pentruca omul să poată să-şi ajungă
ţintele. Vieaţă simţurilor şi spiritului,
fiind condus nu numai de legi fizice
ci şi morale. E subiect de drepturi
şi datorii şi nu depinde direct decât
de fiinţa supremă,
Revelaţia ne înfăţişează pe om, în
ordinea prezentă a economiei divine,
ca o fiinţă chemată la împlinirea u ui
destin de ordin superior celui înfăţi­
şat de mintea ntu^ală Nu e potriv­
nic acestuia ci îl înalţă, îl preface
într'un bun de ordin superior. II ri­
dică pe om la rangul de fiu a h i
Dumnezeu prin mijloc/rea iui Hristos,
care i-a pus pentru acest scop l â l t P "
deniână Evanghelia cu misterele ei
doctrinale şi tainele prin care se dă
graţia. I Ican 3 , 2 : „Iubiţilor, acum
fiii lui Dumnezeu suntem şi încă nu
s'a arătat ce vom fi, iară ştim că a-
tunci când se va a r ă t a , asf menea Iui
vom fi, că îi vom vedea pe el, p r e
cum est»". Omul e chemat să fie
fericit împreună cu Dumnezeu, să
participe din însăşi fericirea lui D u m ­
nezeu.
(urmare în nr. viitor,)
Rugi se'nalţă la serul Iubit
Când arde o candelă'/) noapte
Imi plac genunchii surâs ofilii
Ofer,., durerii deşarte.
Ce mult e de-atunci de când ai p/eeal
Să măntui o lume păgână
Cerul albastru Te-a încoronai
Din Ţara cu ruga stăpâni.
Iar gangele Tău s'a scurs firi şir
Din fruntea cea sfântă, divină
Treout au de-atunoea clipele 'n fir
Jertfa Ta azi... ne alini.
Cu câtă nobleţe, a! pătimit
atâta durere 'n surdină
Sen nul vieţii ni l-ai dăruit
Fiinţa mea 'nlreagă se 'nchinu.
Aş vrea să stau aici» la candóla aprinsă
Aş vrea povestea lumii s'o-ascu.'ţl In
melodii
Care se pierde lisă în hora vieţii'nchlsS
De preamăriri.. pustii.
0 vino iar Hrktoase, în sufletele noastre
Te uită 'n omenire şi soap'o din păcat
0 vino Iar Hristoass, al Arilor albastra
Profet şl împărat
 L\ b ă t u t c e a s u ..
In sfârşit, pe neaşteptate, a
bătut ceasul în care trebue să
te dovedeşti, dacă eşti sau nu
eşti creştin.
Până cănd toate ţi-au mers
bine şi nimeni nu ţi-a cerut
nîciun ajutor, nicio jertfă, era
uşor să fii şi creştin. Dar tot
aşa de uşor era să fii şi păgân.
Şi poate ai fost păgân.
Acum a sosit ceasul. Şi tu
vei dovedi cu jertfa ta că eşti
creştin. Porunca cea mai mare
a legii noastre este iubirea: în­
doita iubire, a lui Dumnezeu şi
a aproapelui. Dar spune apos­
tolul că nu poţi iubi pe Dum­
nezeu pe care n u l vezi, dacă
nu iubeşti pe aproapele tău pe
care 1 vezi- Iar iubirea nu se
arată prin vorbe, ci prin fapte,
A bătut ceasul în care ţi se
cere să dovedeşti prin fapte că
iubeşti pe aproapele tău.
Peste tot oamenii o duc rău.
Lipsurile sunt mari. Chiar ţări
foarte bogate ca America şi An­
glia suferă. Criza economică
prin care trecem e mai grozavă
ca oricând. Conducătorii popoa­
relor şi oamenii de bine îşi dau
silinţa să uşureze soarta popoa­
relor. Dar cu toate sforţările lor,
lipsa de lucru şi mizeria sunt în
creştt re.
Mulţi ar lucra orice, numai
să câştige o bucată de pâine.
Dar nu află de lucru, nu găsesc
pâine. Foamea bate la uşa mi­
lioanelor de oameni.
Copiii Moldovei sunt pe dru­
muri. Nu caută altceva decât o
bucată de pâine. Strigă de foa­
me. Nu-i auzi ?
Just Brenetiere, misionar şi
martir în China, când era încă
copil, in Franţa, îşi întrerupea
adesea jocul, îşi apleca urechea
la pământ şi spunea prietenilor
săi: „Nu auziţi cum plâng co­
piii chinezi ? Cum cer ajutor ?
Haideţi s ă i sdvăm".
Azi nici nu mai e lipsă să-ţl
apleci urechea la pământ şi să
asculţi pentru a auzi plânsul co­
piilor de departe. Ei nu s în
China. Sunt în Moldova, sunt
printre noi.
A sunat ceasul în care ţi se
cere să iai deia gura ta, pentru
a da celui ce piere de foame.
Cu orice jertfă, şi numai cu
jertfă, e nevoie să ajuţi toate
încercările ce se fac pentru a
ajuta pe cei înfometaţi.
Mulţi creştini, cu toată sără­
cia lor, au primit în casele lor
copii din Moldova, îşi iau deia
gură pentru a nu lăsa pe aceşti
nenorociţi să piară de foame.
Şi tu ce faci ? C e faci nu cu
ceeace-ţi este de lipsă, dar cu
prisosul tău, ce faci ? Nu ţi se
rupe inima de durere când
auzi necurmatul plâns al celor
ce-i seceră foamea ?
Tu risipeşti, tu ascunzi şi cu
refuzul tău tu omori trupurile
fraţilor tăi. Ei îşi pierd trupurile,
iar tu-ţi pierzi sufletul. Lazăr
cel sărac stă la uşa ta. Aşteaptă
să-i dai măcar fărâmiturile ce
cad deia masa ta. Şi tu nu i le
dai. II laşi să piară; dar dacă
piere el, odată cu el îţi vei
pierde şi sufletul.
Nu refuza! De ce refuzi mâna
ce ţi-se întinde ?
A sosit ceasul. De eşti creştin
sau cej puţin om, se cade să ţi
(Urmare din pagina 1)
n'a ţinut s e a m a de a c e s t a-
devăr, ci totdeauna s'au a-
flat o a m e n i care a u t ă l m ă ­
cit s. Scriptură d u p ă c a p u l
lor, m u l ţ i s'au r u p t de Bi­
serica D o m n u l u i şi a u î n ­
t e m e i a t o biserică s a u o
b i s e r i c u ţ ă a lor, după rătă­
cirile de credinţă s a u de
m o r a l ă în care au căzut.
A ş a s'a început d u r e r e a
cea m a r e a creştinătăţii de a
se v e d e a împărţită între mai
m u l t e „biserici".
E s t e de m a r e mirare c u m
î n c u r s u l v e c u r i l o r , şi chiar
azi, pot fi creştini care să"
a l u n e c e în erezii t â l c u i n d
s i n g u r i s. Scriptură, c â n d ei
c u toţii c u n o s c c e e a c e scrie
s. Apostol Petru î n Epistola
II c. 1 v. 2 0 - 2 1 : „ A c e a s t a
şi m a i înainte ştiind c ă toa­
tă p r o r o c i a (învăţătura)
Scripturii, nu se face după
tălmăcirea fiecăruia. Căci nu
prin voia oamenilor s'a făcut
cândva prorocia: ci fiind lu­
minaţi de Spiritul Sfânt au
grăit o a m e n i i cei sfinţi ai
lui Dumnezeu".
D e c i c u m să poată tăl­
m ă c i b i n e şi adevărat o m u l
c e e a c e este d i n l u m i n a D u ­
hului Sfânt?
Totuşi a u fost o a m e n i ca­
re a u l u n e c a t î n acest g r e u
păcat î n c ă de pe v r e m e a
apostolilor, din c a u z a m â n ­
driei lor. S c r i e s. Petru, m a i
departe i n a c e e a ş i Epistolă.
„Şi a u fost proroci m i n c i ­
n o ş i î n popor, cum vor fi şi
13 c cmc depinde (mmare din pagina 1)
Conducătorii popoarelor şi
marii politicieni vorbesc de „u-
nitatea neamului omenesc", de
„cetăţenia lumii", de solidarita­
tea şi înfrăţirea tuturor. 5 e nă­
ruie barierele naţionale, se ţin
congrese mondiale şi se caută
organizarea omenirii pe plan
împărţeşti pâinea cu cel ce su­
feră.
A bătut ceasul. E nevoie să
dovedeşti prin fapte că eşti
creştin.
Acum.
Când dreptul Judecător îţi va
spune Ia Judecata din urmă:
„am fost flămând şi nu mi-ai
dat de mâncat" — atunci va fi
prea târziu.
Ce faci acum ?
Pr. N. Pura
crii 1
între noi învăţători mincinoşi,
care vor aduce intre voi ere­
suri pieuătoare şi s e v o r l e ­
păda de Stăpânul c e l c e i-a
răscumpărat, d u c â n d u şi lor
g r a b n i c ă perire. Şi m u l ţ i
v o r m e r g e î n u r m a neruşi­
nării lor...
S. Ioan E v a n g h e l i s t u l , care
a trăit până la adânci bă­
trâneţe, a apucat astfel de
erezii şi s'a luptat c u ele.
Iar s. P a v e l întreabă c u tă­
rie: „Au doară toţi sunt a-
postoli?"
Este d e c i u n a d e v ă r l i m ­
pede şi h o t ă r â t : refacerea
unităţii î n credinţă şi r e v e ­
nirea creştinătăţii l a o s i n ­
g u r ă B i s e r i c ă , n u s e poate
face câtă v r e m e o r i c i n e v a
tâlcui s. Scriptură c u m î l
tae capul, oi c â n d v o m pri­
m i c u toţii tâlouirea dată
de s. Biserică, s i n g u r ă care
a v â n d ajutorul D u h u l u i
Sfânt, asistenţa L u i , n u poa­
te g r e ş i î n tâlcuirea şi pro-
p o v e d u i r e a s. Scripturi.
Pe l â n g ă d r a g o s t e a c r e ş ­
tineasca — „ce n u se tru-
feşte, n u caută a l e sale" —
este n e v o e şi de umilinţa
creştinească, de s u g r u m a r e a
mândriei, a superbiei care
a d u s o m a r e parte din
creştinătate î n atâtea rătă­
ciri, î n „erezii pierzătoare",
c u m l e n u m e ş t e s. Apostol
Petru.
1. Â g â r b i c e a n u
mondial. Lozinci ca: proletari
din toate ţările uniţi-vă! munci­
tori din toată lumea strângeţi
rândurile I ne arată vădit curen­
tul mare ce se porneşte în lume.
Bisericile creştine nu pot sta
să privească. Creştinismul este
chemat să-si dea eontributul ta
unificarea spirituală a omenirii.
Unii caută unirea şi înfrăţirea
pe baza unor principi! de nega­
ţie; înlăturarea oricărei religii,
-
tăgăduirea lui Dumnezeu şl in­
troducerea necredinţei şi a ne­
păsării în cele religioase. Alţii
Iarăşi vreau să unească Omeni­
rea pe baza intereselor materiale,
lată dece creştinismul care are
pe Hrlstos, cel mal puternic
principiu de unire şi înfrăţire
este chemat să înfrăţească şi să
unească pe toţi oamenii într'un
singur Trup, Biserica.
Cu acest gând s'au înălţat
rugăciuni pentru unire din 18-25
Ianuarie din partea tuturor con­
fesiunilor creştine. Au fost şi
la noi care s'au rugat, dar au
fost puţini. Cei mai mulţi nici
n'au ştiut de aceasta. Alţii chiar
dacă au ştiut au rămas nepă­
sători. Aceasta însă este o îipsă
de înţelegere a vremurilor de
faţă. Este o lipsă de dragoste şi
solidaritate faţă de popoarele
lumii. Ba chiar mai mull este
o crimă faţă de neamul ome­
nesc.
Cu toţii trebue să ne dăm
seama că a sosit momentul să
lucrăm din răsputeri Ia pacifi­
carea şi unificarea spiritelor, fo-
Iosindu-ne de tezauriie credin­
ţei noastre creştine. A sosit cli­
pa în care trebue şi noi creş­
tinii să ne încadrăm în concer­
tul universal şt să cântăm cân­
tecul unirii şl lublrlfca să Se
plinească dorinţa Mântuitorului
„ca toţi să fie una". Biserica
prin glasul Liturghiei se roagă
zilnic „pentru bunăstarea sfin­
telor lui Dumnezeu biserici" —
evident din răsărit şi din apus
şi de pe întreg rotogolul pă­
mântului —- „pentru unirea tu­
turor" — evident a tuturor creş­
tinilor fără deosebire de limbă,
sânge sau confesiune. Să ne
rugăm şi noi zilnic şi după în­
cetarea săptămânii de rugăciune.
Dar mai ales să lucrăm zilnic
pentru unirea tuturor. Până când
masele nu vor înălţa din toate
inimile rugi calde spre ceruri,
ca să vină peste noi ca ploaia
harul iubirii şi unirii, până a-
tunci unirea va întârzia. Totul
depinde de noi!
Pr. P r a f . Dr. Silviu A. Prundu
ATEUgBUMTEFAN COPILU
Execută d u p l cele maî n o u i
c r e a ţ i i : Z u g r ă v e l i şi d e c o r a ţ i i
p e n t r u biserici, p r e c u m şi v o ­
psi orie fină şi auritor p e n t r u
iconostase.
Cluj, Str. NeêPuùî Nr. 13
Pis-à-vis tu Spitalul Ortofedit
Flecare cititor este ru­
gat să ne câştige un nou
abonat.
 U N I T A S"
In centrul de lumină şi vie­
aţa a lumii, în Roma Cezarilor
şi a lui Petru» simbo'ul înfră­
ţirii universale, a luat fiinţă a-
sociaţia internaţională „ Unita»*
cu scopul de a lupta pentru
unitatea în Duh a tuturor po­
poarelor şi de-a apăra bunurile
lor spirituale.
Războiul ce-a trecui peste
capul omenirii în ioc să rezol­
ve problemele pentru care s'au
pornii, a dat naştere aiiora mai
grele, menite să deslănţuiască o
nouă furtună, daca nu se ve­
ghează cu toate sforţările şi cu
toată bunăvoinţa pentru înţele­
gere. Cei ce au câştigat răsbo­
iul trebuie să câştige şi pacea,
cei ce au fost învinşi au drep­
tul la pace, iar omenirea în­
treagă vrea pace şi cere să fie
lăsată în pace.
Făţărnicia şi lipsa de since­
ritate ce s'au cuibărit în discu­
ţiile conferinţei de pace. Pentru
ca buna înţelegere să se aşeze
între popoare ne trebu'e o o-
peră de apostolat puternic.
Aceasta o urmăreşte asocia­
ţia „Unitas", care „are de scop
să promoveze unitatea spirituală
a omenirii", jart. 1).
Această asociaţie are aproba­
rea şi binecuvântarea Papei
Pius al Xll-lca. Ea cuprinde în
sânul ei creştini, catolici şi alte
confesiuni, cu scopul de a for­
ma un front unic, împotriva pu­
terilor duhului rău pornit asu­
pra omenirii. Nu pot face parte
din „Unitas* cei ce s'au lepă­
Oameni mâncaţi de lupi
Iarna aceasta, cu lipsa de comu­
nicaţi', cei ce transportau lemne la
oraşe, făceau frumoase afaceri...
Lăcomia de bani, însă, pe mulţi
i-a fâcut ca să nu ţină seamă de
dumineci şi sărbători,
!
„Lăcomia strică o n e n i a " ş în faţa
oamenilor, dar mai ales în faţa lui
Dumnezeu. Cu atât mai mult, când
se calcă şi zilele Domnului
Creştinii (de nume) Nic. Filio, Vas
RăsmerijA, C. Hoiloş, Adam Popes-
c:u, Cili. P â r l o a g ă şi Stan Dracu, s'au
hotărlt, ca şi în ziua de Bobotează
( 6 lan, ! 9 4 7 ) să care lemne dela
Mâkîâeni la Roşiorii de Vede. Pe
drumul pe care, iarna aceasta, zilnic
l-au bătătorit de atâtea ori. Dar, o
veche zicală zice: atâta merge ul­
ciorul ia fântână, p â n ă se strică..
In ziua de 6 ianuarie 1947 (Bo­
tezul Domnului) cei înşiraţi mai sus,
pe drum, între sate, au fost atacaţi
de o haită de lupi. Toţi căruţaşii, cu
vite şi cai cu tot, au fost sfâşiaţi de
fiarele flămânde. Rămăşiţele oameni­
lor, ale vitelor şi carele încărcate
cu lemne, au fost găsite abia a doua
zi — căci în ziua Bobotezei alţii
n'au trecut pe acolo — de cât o
patrulă de j i n d a r m i , în apropiere de
Măldâmî.
O a r e această întâmplare dureroasă
ne va învăţa minte, ca să nu mai
călcăm zilele sfintelor sărbători ?
Adevărat, Dumnezeu este îndelung
răbdător. D a r nu lasă, ca peste tră­
dat de credinţa creştină şi cei
ce nu cred în Hristos.
In fruntea acestei asociaţii stă
Comitelui Centrai Internaţional,
care are sub el Comitetele Di­
rective Naţionale, de care de­
pind Comitetele Locale.
Din aceste comitete fac parte
cei mai iluştri profesori ai uni­
versităţilor din Italia şi din alte
ţări, precum şi diferiţi oameni
de ştiinţă şi litere, a căror nu­
me sunt o glorie a spiritului
omenesc.
Pentru legătura spirituală în­
tre membrii, Asociaţia tipăreşte
revista „Unitas".
Se poate comanda de Ia Li­
brăria editrice Ferrari, Roma,
Via dei Cestarl, 2. Un număr
costă 100 de lire. Până acum
au apărut trei numere. Abona­
mentul anual, pentru străinătate,
e de 850 de lire.
Intre colaboratorii revistei se
văd şi necatolici, între care şi
un Mitropolit ortodox român
şi un Pastor protestant
Notăm cu bucurie planul
Păr. Prof. de teologie Dr.
S. A. Prunduş, de a traduce în
limba română statutele Asocia­
ţiei şi de a întemeia asociaţia
română „Unitas", care sa lu­
creze la unificarea spirituală a
tuturor fiilor acestui neam şl
în deosebi la unificarea celor
două biserici româneşti, îndo'nd
prin aceasta societatea româ­
nească în spiritul doctrinei lui
Hristos.
sură să fie călcate poruncile Lui sfin
te. Ori ce faptă, va avea plată. Insă
Dumnezeu niciodată nu bate cu bâta.
•Păţania celor d l » Roşiori de Ve­
de, care au călcat ziua Domnului să
o ţinem minte. Ca să nu păcătuim.
In Polonia s'au făcut alegeri g e ­
nerale, v o t â n d t o t ! cetăţenii d e la
21 ani în sus S ' a u prezentat în
faţa urnelor ¡ 2 m i l i o a n e d e v o t a n ţ i .
C e l e 4 4 4 d e m a n d a t e au fost î m ­
părţite în m o d u l u r m ă t o r . blocul
g u v t r n a m e i v U l 3 8 3 , partidul ţ ă r ă ­
n e s c 2 7 , partidul m u n c i t o r e s c ca­
tolic 17, ţ ă r ă n e s c disident 13, ca­
tolicii din afara p a r t i d e l o r 3 şi u n
independent 1 mandat.
D e l e g a ţ i a P o l o n i e i Ia conferinţa
d e p a c e a declarat că g u v e r n u l său
va cere ca s e m n a r e a tratatului cu
G e r m a n i a să a i b ă loc la Varşovia,
p e n t r u a sărbători as fel faptul că
P o l o n i a a fost p r i m a victi i ă a ar­
matei g e r m a n e şi că oraşul V a r ş o ­
via a fost p r i m u l distrus de e».
Adjuncţii miniştrilor d e e x t e r n e
care se o c u p ă cu p r o b l e m a ger­
m a n ă , au discutat o n o t ă a m e r i c a n ă
în sensul d e a r e d a c t a un statut
t e m p p r a r p e n t r u G e r m a n i a în locul
u n u i (ratat d e pace.
Dl P i e t r o Nenni, ministrul d e ex
terne al Italiei, a demisionat
Părintele VasUe C i l i n d r i i , r e d a c -
r o r u l r e s p o n s a b i l al g a z e t e i noastre,
c'plecat p e 1 0 — 1 5 zile la Bucureşti-
pentru a aranja p r o b l e m a hârtiei
G r e c i a se »flă î n t r ' o n o u a criză
politică. P r e ş e d i n t e l e ad interim al
consiliului, î m p r e u n ă cu alţi şase
miniştri au d e m i s i o n a t .
Q-I Vincent Auriol a fost ales
p r e ş e d i n t e al celei d e a patra re
publici franceze.
D, Paul R a m a d i e r a fost însărci­
nat d e dl Auriol cu formarea n o u
lut c a b i n e t francez, 0 1 R a m a d i e r a
declarat că va for» a u n g u v e r n de
coaliţie.
A r m a t a a m e r i c a n ă face m a n e v r e
secrete în r e g i u n i l e arctice, u n d e
se e x p e r i m e n t e a z ă n o u i tipuri de
a r m e terestre şi aviatice.
U n ziar a m e r i c a n serie că C a n a ­
d a face tot ce se p o a t e p e n ' r u a
încuraja în secret toate o p e r a ţ i u n i l e
şi ca t r u p e l e c a n a d i e n e şi a m e r i ­
c a n e îşi încearcă ar > ele terestre şi
aviatice, destinate o p e r a ţ i u n i l o r d n
teri oriile a p u s e n e ale r e g i u n e i arc­
tice, C o r e s p o n d e n ţ i l o r d e presă
străini şi a m e r i c a n i , c ă r o r a li s'a
promis că vor putea ia a-
sista la această m a n e v r ă , c â n d au
ajuns a c o l o , li s'a declarat că nu
pot v e d e a nimic, nici nu pot căpăta
v r e o informaţie. A r m e l e cu c a r e se
e x p e r i m e n t e a z ă sunt ale Statelor
Unite.
^ S e n a t u l a m e r i c a n a d p u s peste
3 0 p r o e c t e d c legi împotriva sin­
dicatelor.
C e r e m o n i a s e m n ă r i i tratatului de
p a c e cu R o m â n i a , va a v e a loc Luni,
10 F e b r u a r i e , o r e l e 5 d u p ă masă
la Paris
Textul tratatului d e p a c e cu Ro­
m â n i a c u p r i n d e 6 anexe, care se
referă la : h a r t a frontierelor R o m â ­
niei, definirea instrucţiei militare
(aer şi n a v i g a ţ i e ) , dispoziţiuni spe
ciale p r i v i n d a n u m i t e c a t e g o r i i de
bunuri,
Guvernul j u g o s l a v a prezentat
conferinţei d e p a c e un memoriu
prin care c e r e din teritoriul G e r
maniei (Austriei^ 2 ( 0 0 kilometri
pătraţi.
P o p u l a ţ i a g e r m a n ă ce se află sub
administraţia militară britanică, a
cerut să i se dea î n m o d p e r m a ­
n e n t d r e p t u l d e a se g u v e r n a sin­
gură.
* S e r v i c i i l e s u e c i a ' e ale armatei
a m e r i c a n e au d e s c o p e r i t d e p o z i t e l e
în care se aflau a s c u n s e arhivele
cu cele m a i n o u i i n v e n i i secrete
ale G e r m a n i e i . Este v o r b a d e peste
u n milion d e d o c u m e n t e , c â n ă r j n d
m a i m u l t e zeci d e mii d e t o n e
c a r e c u p r i n d tot ce s'a inventat,
atât în d o m e n i u l civil cât şi cel mi
litar. Aceste d o c u m e n t e au fost as­
c u n s e în cele mai felurite locuri şi
camuflate d u p ă cele m a i moderne
m e t o d e C e r c e t ă t o r i i au ajuns la un
m o m e n t d a t la un d r u m ce urca
pe un deal, d r u m barat cu s â r m ă
g h i m p a t ă şi cu p l a c a r d e mari p e
care scria : „ A t e n ţ i u n e 1 Pericol de
m o a r t e ! C â m p minat şi depozit d e
m i n e ! " C e r c e t ă t o r i i au înaintat to­
tuşi, a j u n g â n d în faţa unei m o v i l e
u n d e s u b nişte frunze au d e s c o p e ­
rit tt uşă zidită în b e t o n , pe care
s c r i a : , Pericol d e m o a r t e I O r i c e
încercare ie a d e s c h i d e această uşe
p r o v o a c ă o explozie g e n e r a l ă !*
A m e r i c a n i i au legat uşa cu frân­
ghii g r o a s e şi lungi, a g ă ţ â n d u - I e
de un tanc puternic, care, p u n â n -
du-se in mişcare, a s m u l s uşa, fără
ca v r e o explozie să se fi p r o d u s .
Intrând î n ă u n t r u au găsit câteva
v a g o a n e d e dosare, în c a r e e r a u
scrise cele mai n o u i invenţii g e r ­
mane. Printre aceste invenţii a m i n ­
tim u n a p s r a î foarte mir, a p r o a p e
invizibil, cu ajutorul căruia poţi
vedea in întuneric, ca in plină zi,
p â n ă h 3 kilometri, fără a fi văzut.
Cu acest a p a r a t a u t o m o b i l e l e p u ­
teau u m b l a fără lumină, prin cel
mai des întuneric ca şi ziua. T o t
aşa tancurile, C h i a r şi t r ă g ă t o r i i c u
ace-t aparat, p u t e a u să och!a*câ
n o a p t e a p â n ă la trei kilometri, fără
a fi văzuţi S'au g ă s ' t a p o i r a c h e t e
cu b ă t a e d e 50C0 kilometri etc
P l a n u l p n t r u unificarea forţelor
a r m a t e a m e r i c a n e e s e la fel cu
1
planul aplica în Anglia, d u p ă c u m
a n u n ţ ă postul d e r a d i o din capi­
tala Statelor U n i t e ,
In A u s t r i a , a p r o a p e d e g r a n i ţ a
j u g o s l a v ă s'a d e s c o p e r i t un m a r e
d e p o z i t clandestin d e muniţii şi
arme.
In Ungaria s'a p r o d u s un mare
c o m p l o t c o n t r a g u v e r n u l u i actual.
F r u n t a ş i i complotişti în frunte cu
u n g e n e r a l şi un ministru activ,
— au fost prinşi In u r m a acestui
fapt frontierele U n g a r i e i au fost
închise, p e n t r u a î m p i e d e c a fuga
conspiratorilor
Guvernul j u g o s l a v şi-a exorimat
intenţia d e a r e l u a l e g ă t u r i l e d i ­
p l o m a t i c e cu Italia,
A m b a s a d o r u l Angliei din E g i p t a
a v u t o î m r e v e d e r e cu p r i m m i n i s ' r u l
e g i p t e a n , î i m â n â n d u - i u n mesaj
special din partea g u v e r n u l u i său,
Se aşteaptă ca r ă s p u n - u l e g i p t e a n
să fie d U în c u r â n d . In cercurile
po'îtice se dă m a r e i m p o r t a n ţ ă n-
cestei întrevederi şi se c r e d e că u n
c o n u n i c a t oficial va fi dat d e p r e ­
mierul egiotean, în c*re va d e c l a r a
r u p t u r a negocierilor a n g l o e g i p t e n e .
P e d e allă p s r t e se crede că r u p ­
tura v a fi cerută şi de parlament.
F u n c ţ i o n a r i i publ'ci dîn G r e c i a
au declarat g r e v * , p â n ă la mărirea
salariilor.
I n J a p o n i a un nou şi puternic
cutremur de p ă m â n t a făcut mii de
morţi si răniţi, lăsând fără locuinţă
paste 5 0 0 . 0 0 0 locuitori.
In c o m u n a Puntea lui V a d - A r g e ş
tn. seara de S â t i b ă t ă înainte de C r ă ­
ciun s'a făcut un m i r e banchet, chef
cu dans până în zori. Toţi partici­
panţii s'au î n b o l i v i t g n v , iar 12
persoane au mărit. Vai de câte ori
nu se întâmplă că oamenii dela bal
se duc direct în cimitir ...dar şin în
iad.
B a n c a N a ţ i o n a l ă a României a
fost etatizata. L e g e a a fost votată
şi cu d a t a d e 1 ianuarie 1947 s'a
ficut tr c e r e a ei de s u b s t ă p â n i r e a
acţionarilor s u b stăpânirea statului.
R o m â n i a a fost invitată oficial d e
F r a n ţ a Ia c e r e m o n i a semnării t r a ­
tatului d e p a c e .
Tţpefralî» „Saftlţlras* CM