Sunteți pe pagina 1din 8

Taita""eosiaíá lú'átñá ?

n « M B I Í W OMfofm orJI*«NI
'9!r, fMtJP/r.T. Mn 1185.3301946
ñML MltM-M

S Ă P T Ă M Â N A L R E L I Q I 0 5 ABONAMENTUL plătit înainta; p un an 40 0 0 0 Lei, pe 6 luni Apara săptămânal sub îngrijirea unul comitet
R E D A C Ţ I A | i ADMINISTRAŢIA 20.000 Lei, p* 3 luni 30.000 U I . Abonamentul de sprăjin estedub'u, înregistrată ia Tribunalul Cluj sub Nr. 85- tSîm 1938 j
C l u j , S t r . R a g i n a Măria Nr. 1 0 - Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal N r . 40.646 — Autorizaţia de reapariţie N r . S.65I din 1945
wams

Avem un Dumnezeu, s u n t e m o N a ţ i u n e , v r e m o Biserică


CUVINTE ARHIEREŞTI
Din cuvântarea I. P. S. Sale Dr. luliu
Unitu-te-aî cu Hristos f ' IÎUVINTE ARHIEREŞTI
Din cuvântarea P. S. S. N i c o &e Colan,
Hossu. ţinută în Catedrala Schimbarea ia episcop român ortodox al Clujului, Va­
Faţă din Clui, la încheerea săptămânii de IATĂ , C A L E A ! dului şi Feltacului, ţinută la Teatrul Na­
rugăciune pentru unirea tuturor, la 25 ţional, în ziua de Duminecă 10 Martie
Ianuarie 1945, 1946, despre „Ortodoxia în actualitate*,
Desbinarea, schisma, vrajba şi erezia, sunt lucruri lesne de fiind de faţă şi I. P. S. S- Dr. Iuliu Hossu,
„Hristos Domnul a venit în împlinit, pentrucă sunt faptele duhului răutăţii şi ale patimilor episcop greco-catol/c al Clujului şi mul­
ţime multă din clerul şi credincioşii am­
lumea aceasta să facă toate una, omeneşti. Ele sunt opera oameni.cr mici la suflet, strâmţi la ve­ belor B'serici româneşti şi reprezentanţii
să adune popoarele din toate dere şi sterpi la inimă, „iubitori de sine, mândri, trufaşi, armatei.
părţile lumii şi să le aşeze în hulitori, neiubiton de bine, trădători, obraznici, îngâmfaţi, P. S- Sa şi-a exprimat bucu­
împărăţia Sa, a celor luminaţi având numai înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tâgădu- ria nespusă că după anii de
cu Sf. Botez şi împărtăşiţi cu ind puterea u
ei (II Tim. 3 , 2 - 5 ) . Aceste au sfâşiat Trupul mis­ urgie şi întunecare abătuţi a-
Trupul şi cu Sângele Lui. A- tic a lui Hristos — Biserica creştină. supra naţiei române din Nor­
ceasta i-a fost gândul şi dorinţa înfrăţirea, unirea, unitatea, sunt lucruri anevoioase, ele cer dul Ardealului pe urma dicta­
în întreagă vieaţa şi aceasta i-a multă răbdare şi zăbavă, Ele se lucrează în taină, ca mierea de tului nefast dela Viena, Bunul
fost cererea cătră Tatăl ceresc albine în coşniţă. Acestea sunt lucrări ale Duhului Sfânt prin Dumnezeu s'a întors cu milos­
în clipa păşirii spre pătimite în­ ojimenl mari suflet^largi la .-^iTaâ^^si^riţatt-.. de.'JU&l&»< şi tivite şi a -.ascultat rugile n o a s t »
s
fricoşate: „'-•« toţi să fui una „îmbrăcaţi tu indurare, cu ' bunăiaîe^'cu 'umeretiit, cu tre şi n e - a dăruit iarăşi liber­
precum şi noi una suntemf (Io. blândeţe, cu îndelungă răbdare, îngăduitori unul altuia, tatea, prin jertfa armatei sovie­
17, 11). Această unire o cere dar peste toate acestea având dragostea care este legă­ tice şi române, a cărei repre­
de două ori în rugăciunea de tura desăvâisirii" (Col. 3, 12—14). zentanţi sunt de faţă la des­
foc, ca să rămână dovada vădită Singură dragostea creştină este în stare să zidească din nou chiderea ciclului de conferinţe
a misiunii Sale: „ca să crează unitatea intre creştini, să facă o turmă şi un păstor. pentru Postul Mar«.
lumea că Tu m-ai trimis* (Io. Cei ce se hotărăsc sâ apuce pe drumul unirii, al înfrăţirii „Această bucurie se măreşte
17, 21). creştineşti trebue sâ îngroape toate greşelile şi păcatele trecutuli; — a spus P. S. Sa — în ur­
Toţi suntem chemaţi la a- să lapede toată amărăciunea, toată pizma, toată neîncrederea, ma faptului că putem' saluta în
ceastă unire: sâ mărturisim ală­ toată bănuiala. Aici să flămânzim de dorul recunoaşterii reciproce, mijlocul nostru prezenţa iubi­
turi de Hristos, pentru Hristos, să însetoşem de dragul respectului şi al stimei împrumutate şi tului în Hristos Frate luliu,
în unitatea credinţei şi a iubirii. să ni se topească inima de iubirea frăţească. căruia acum zece ani, din pri­
Toţi să fim stâlpi ai adevărului Să căutăm ce ne apropie nu ce ne desparte, să scoa­ lejul agapei de instalare a ne­
împreună lucrători în vieaţa lui tem la lumină tezaurul comun, nu particularităţile propui. vredniciei mele ca episcop al
Hristos. Cine lucrează pentru u- Cine nu se poate ridica peste patimile vieţii omeneşii şi acestei de Dumnezeu păzite
nire lucrează în sufletul rugă­ nu poate respinge şoapta amăgitorului diavol, să se retragă şi eparhii a Clujului, Vadului şi
ciunii Domnului, şi tot cel ce daca nu poate face operă de apropiere, măcar să nu ridice pie­ Feleacului, i- am spus aşa : „Eu
desbină şi învrăjbeşte, ori pune dici şi să nu se facă unealta satanei. Ţi s frate, Tu mi-eşti frate, în
piedecă în calea unirii lucrează Desbinarea este o moştenire păcătoasă şî noi îi purtăm noi doi un suflet bate*. Aceste
împotriva lui Hristos. ponosul. ^Părinţii noştri au greşit, şi nu mai sunt, dar noi cuvinte nu le-am tăgăduit nici
Nu poate fi, preaiubiţi fraţi, purtăm fărădelegile u
lor (Plâng. 5 , 7 ) , Această crimă a des­ odată în vremea acestor ani,
icoană mai dureroasă şi întristă­ binării, trebue ispăşită. Dosădirea neîntreruptă a trupului cu nici cu vorba, nici cu fapta,
toare decât icoana desbinării toate patimile sale şl înălţarea sufletului prin rugăciune caldă dar mai vârtos în cei patru ani
creştinilor. E dureroasă icoana „ca toţi sâ fie una", va mişca pe Dumnezeu care va revărsa . de întunecare, când mână în
sutelor de milioane unde n'a ca ploaia harul ceresc, va înveseli Biserica şî va încălzi inimile, mână am purtat greul şi am
pătruns lumina Evangheliei, dar apropiind clipa înfrăţirii tuturor, căci ceasul „Celor de pe urmă" sună. înfruntat urgia deslănţuită de
neasemănat mai dureroasă este Sâ-L căutăm pe Hristos în simplicitatea sufletului, în cură­ vrăşmaşii neamului nostru a-
înfăţişarea bisericilor desbinate... ţenia inimii şi în smerenia minţii. Să-L căutăm cu deadinsul şi supra noastră şi a fiilor noştri.
Desbinarea este slăbirea do­ fără întrerupere. Să trăim uniţi cu El cum am făgăduit la Sf. Botez. In continuare P. S. Sa a ară­
vezii misiunii lui Hristos în Aceasta şi numai aceasta poate fi calea unirii şi aşa se tat că Biserica ortodoxă a tost
lumne. Ni se cutremură toată cade să mergem pe ea! Atunci cu siguranţă încurând ne vom totdeauna alături de popor, pen­
fiinţa gândindu-ne la glasul de întâlni în unica Biserică a unicului Hristos Mântuitorul nostru! trucă este din popor şi slujeşte
rugăciune a Iui Isus pentru u- Cine nu se încopciază în această acţiune nu este decât un poporul. Ortodoxie nu înseamnă
nitatea celor ce cred în numele duşman a lui Hristos şi al neamului omenesc: un trădător al numai biserici după o anumită
lui şi Ia icoana creştinătăţii des­ făgăduinţelor din Sf. Botez. formă; icoane, lumânări, tămâie,
binate. Au doară s'a împărţit slujbe, etc, ci înseamnă cre­
Hristos, ne întrebăm şi noi cu /. Agârbiceanu dinţa lui Isus Hristos trăită în
Sf. Apostol Pavel ? Hristos nu F l o r e a Mureşanu P. S, A. Prunduş fiecare clipă. De încheiere a
este unul decât în unitatea Bi­ Protopopul ortodox al Clujului Prof, gr.-catolic de teologia s p u s : „Am vorbit despre orto­
sericii Sale. Aşa a dorit-o. Aşa Vasile Chîndrlş T e o d o r Ciceu doxie în Biserica noastr? stră-
preot unit, redactorul Vieţii Creştine preotul Catedralei Ortodoxe din Cluj
fcontinuare în pagina 71
WE&ŢA CREŞTINA Nr, 33—34

UNIREA CREDINT Conlucrarea


frăţească
da Păr, prof UOFIL A, BĂUBAMU
Multe feluri de credinţe sunt blândă şi plecată, plină de milă nezeu le stă împotrivă şi nu dă ,., Puntea tip înţelegere şi fră­
în lume, izvor de multe rele şi şi de roduri bune, nepărtini­ darul său decât celor smeriţi şi ţească vie(uire între oameni, numai
toare şi nefăţarnică, (facob 3, cuvioşi. Cuvioşis are făgăduinţa dragostea e 'n stare să o înt'ndă..."
necazuri. Isus a venit să-i în­ /'. 6* .V. NTCOLAE COLAN
frăţească pe oameni prin cre­ 17). Le mai trebue clarul înţe­ vieţii de acum şi a celei viitoare.
dinţă. Dar oamenii au împărţit legerii tainelor dumnezeieşti. Cei Cine se roagă pentru unirea D a c ă v o m răfcfoî C s i ţ i i e Sfinte
nepricepuţi şi zăbavnici cu ini­ credinţei să se roage şi cu gura vom găsi ceeace m e r e u p r e d i c ă m ,
şi tălmăcit credinţa lui Isus în
dar m a i rar p u n e m în p r a c t i c i :
mii de feluri. In ciuda răutăţii ma a crede toate câte au făcut şi cu inima, iar frica de Dum­
iubirea Ea este t e m e l i a vieţii creş­
omeneşti, Hristos niciodată nu prorocii, în veci nu vor ajunge nezeu să-i fie pâinea cea de tine.
s'a împărţit şl credinţa lui a la unirea credinţei. Cine ascultă toate zilele. Creştinismul este iub're. L e g e a
rămas una şi nedespărţită. Fie­ de sfatul cerului, de tăria şi Cu vreme şi fără vreme să f u n d a m e n t a l a — în care se c u p r i n d e
care dintre noi am primit un bărbăţia ce vine dela Dumnezeu lucrăm pentru unirea credinţei, toată L e g e a şî Profeţii — este iu­
birea. I n acest c u v â n t „ i u b i r e " se
dar pe măsura dărniciei lui Hris­ va lucra cu folos pentru unirea dar fiecare să înceapă întâi cu c u p r i n d e Cu a d e v ă r a t întreaga e c o ­
tos. „El a pus pe unii apostoli, credinţei. Cine ascultă de sfatul el. Când credinţa noastră va fi :
nomie a m â n t u r e î divine, întreg
iar pe alţii prorccî, iar pe alţii oamenilor şi cine se sprijineşte una cu credinţa Iui Hristos va Vechiul şi N o u l Testament. De a-
evanghelişti, iar pe alţii păstori pe propriile sale puteri se sbate fi o singură credinţă şi un sin­ ceea să nu ne m i r m c â n d sf. P a ­
şi dascăli", dar aceasta numai înzadar. De e cineva mândru să gur Domn. vel e x c ' a m â Ia I C e r . 13. 13, că
mai m a r e decât virtuţile d u m n e -
până vom ajunge toţi la unirea nu propovăduiască unirea cre­ TEODOR GICEU zeeşti credinţa şi nădejde», iubirea
credinţei şi a cunoştinţei Fiului dinţei, căci celor mândri Dum­ este!
1*1 TOTUL CATEDRALTI ORTODOXE DIN Mai CLUJm u l t ! Sf. Apostol şi e-
lui Dumnezeu, la starea bărba­ v a n g h e i i s t loan nu t e m u l ţ u m e ş t e
tului desăvârşit, după măsura cu atât ci s p u n e m a i m u l t : Dumne­
deplină a vârstei lui Hristos" Cav'mte Arhiereşti zeu este dragoste (I Io 48) şi cine

Cl
petrece în d r a g o s t e , în D u m n e z e u
(Efesenl 4, 11 şi 13;. Deci, ori (urmare din pagina 1) p e t r e c e şi D u n ne zeu întru dânsul.
care ar fi darul primit şi ori P o r u n c a iubirii e*te p o r u n c a p r e ­
care ar fi lucrarea la care am moşească şi la neamul nostru.
ferat i a !ui Isus El o şi n u m e ş t e
fost rânduiţi de Mântuitorul, Mulţi sa vor întreba cum stă lu­ de P ă r D r . Silviu A Prunduş „ p o r u n c a m e a * fio 1\ 12) Ah,
ţinta noastră a tuturora e ace­ crul cu Biserica soră ? Iată cum ! cât d e mult doreşt* Isus, ea să ne
laşi : unirea credinţei. Avem cu toţii acelaş D u m ­ In anul 1925 cu ocazia înfiinţării ;,
iubim unul pe a t u ! ! , , o r u n c ă n o u ă
nezeu, Unul în fire dar întreit patriarhatului român cunoscutul p r o ­ vă d a u v o u ă : SĂ VI iubiţi unii p$
Oameni cu multă tragere de în Feţe. Ne închinam şi unii fesor Cli-jm O îisifor Ghibu cerea ALŢII! P r e c u m eu v'am îub>t pe voi,
inimă şi cu fierbinte dragoste şi alţii aceluiaş Domn, Isus
noului patriarh ce urma să ia con­ aşa să vă Iubiţi" (lo. 13 3 4 ; .
de Hristos au îndemnat lumea ducerea Bisericii rotrâneşti d )uă u- In dorinţa Sa de iubire între
Hristos, şi încă în aceaşi formă cru't ş' anume: fraţi, o r â n d u e ş t e şi s e m n u l d e pe
creştină la unirea credinţei. S'au de cult: numai că unii ne în­ care să se cunoască adevăr* ii u c e ­
făcut pe alocuri şi unele încer­ chinăm în spirit, iar alţii în nici ai lui I u s : împlinirea dragostei
1. „Să înounoştinţeze despre
cări, care au rămas şl vor mai duh, unii cerşim dela Dumne­ alegerea s a toţi patriarhii creş­ frăţeşti (Io. 13 32) Si ca să nu ne
-
rămânea, Dumnezeu ştie până zeu îndurare iar alţii milă, însă tini incluziv pe cel dela Roma, înşelăm în efectele dragostei,sf a p ,
când numai încercări. Şi aceasta peste toate acestea noi punem eomunieându i acestui din urmă Pavel n e clarifică; «dragostea în­
fiindcă s'a încercat să se facă dorinţa expresă de aşi da tot d e l u n g rabdă, se milostiveşfe, n u
în practică ceeace rostim de n u
unirea pe hârtie şi nu în suflet. .^.-*««i^-/ «-^f^*^ « o ^ ^ H
,
^f^â^'r *f ^ « e 5 ţ e - . Toate
f

fiecare dată ia Sfânta Liturghie; ' Bisericii l u i Hristos, şi je suţere\ le c r e d e , le n i d ă ţ d u e ş t e ,


O unire de formă, izvorâtă din şi într'o Biser.că şi într'alta: Ie r a b d ă H I C o r . 13 4 7)
interese lumeşti sau mândrie „Să ne iubim unii pe alţii, ca
2 să c o m u n i c e mitropolitului Aceste lucruri Ie ştiau p e a b i n e
deşartă, sortită să rămână un d e / a Blaj constituirea patriar cei doi preaveneraţi Arhier i R o ­
intr'un gând să mărturisim". (continuara fa nu* 8*
simplu document, s'ar putea face mâni ai Clujului. Şi le tră.*u din
cu discursuri, cu vicleană di­ plin De aceea, puntea P. S lor de
înţelegere şi paşnică c o l a b o r a r e a
plomaţie sau cu forţa, Unirea fost iubirea. C r e d că I P S luliu
cea din. suflete nu se poate face şt P S, Nicolae sunt arhiereii r o ­
decât cu armele Duhului. Până m â n i c re se ajută mai frăţeşte, se
când creştinii nu se vor lepăda iubesc mai sincer, colaborează mai
cu totul de mamona, nu se vor creştineşte şi trăesc in cea mai p e r ­
fectă a r m o n i e . Iar aceasta atât în
putea uni cu Hristos. Oamenii
v r e m u r i de n e g r e asupriri cât şi în
vreau o unire a tuturor credin­ v r e m u r i de linişte, bucurie şi pace.
ţelor pe urma căreia să tragă Pilda m a ' i or Ierarhi dela Cluj,
foloase şi laude. Nu prea se s'au silit a o u r m a si preoţii. In
împacă cu unirea pe urma că­ Cluj sunt foirte obişnuite priete­
reia să fie servit şi lăudat nu­ niile sincere şi convenirile frăţeşti
intre preoţii ortodocşi şi gr catolici,
mai Hristos. Oamenii nu vreau ori fa niliile lor. Pe străzile Clujului,
să înţeleagă că nu credinţă cu Un iţi-vă creştini
când se întâlnesc preoţii d e a m b e l e
credinţă trebue să se unească, Ajungă veacurile multa Eu pentru voi Mi am dat vieaţa conf siuni r o m â n e ş i, se privesc
cl toate credinţele trebue să se In care fost-am despărţiţi! Ş m'am jertfit pe Gbigota, prietenos. C h i a r dacă nu s'au mai
unească cu Hristos. Toate cre­ Azi glasul Iui Isus ne chiamâ văzut niciodată, se salută frăţeşte.
Veniţi sa împlinim dorinţa
dinţele trebue să se topească în Creştini de ce nu vă uniţi ? Cel care este m i i bătrân nu aş­
Ce a arătat o . omnul sfânt
teaptă să fie salutat î tai. Ci care
credinţa Iui Hristos. Aceasta e Prea mult în uri şi vrăjmăşie Ia rugăciunea câire Tatâl
de c a t e se sileşte în a preveni pe
unirea cea adevărată. După a- In cete fost-am despârţt[t Ce ne-a las&t-o l e g ă m â n t !
f r t e i e său, cu salutul i u b i r e i : or
ceastă unire trebue să alerge — Să ne trezim! E ceasul ultim, Veni|i creştini din lumea largă, t o d o x u l se g r ă b e ş t e a zice salutul
Să ne iubim, s ă fim uniţi, Di i Răsărit şi din A p u s !
creştinul. Aceasta e unirea pen­ o b i ş n u i t la c a t o l i c i : . L ă u d a t să fie
tru care se roagă Bisericile Iubirea G >\g tei ne chiamă Isus", iar catolicul se sileşte a s p u n e
Lăsaţi de-acuma vrăjmăşia! Să ne unim intru Isus. înaintea fratelui său, salutul răspân
Neamului nostru, când z i c : Mândria, ura lepădaţi; d<t Ia o r t o d o c ş i . S l ă v i t să fie Dom
„Unirea credinţei şi împărtăşi­ Urmaţi de-acum porunca s f â n t ă ; Căci vine în curând Stăpânul n u l " , — ori B i n e c u v i n t e i z ă Părinte.
rea Sfântului Duh cerând, pe Iubiţi-vă căci suntem fraţi! Sâ-şi cercetez-«1 S ă u popor. C e f r u n o a â şi plăcu ă armonic
noi înşine şi unul pe altul şi Fiţi g a t a să-i ieşiţi 'nainte de glasuri pline de iubire creştina
Căci Adevărul este Unul Cântandu-l slavă toţi, în c o r i
toată viaţa noastră lui Hristos, se înalţă din Cluj, spre cer 1,. C i n e
Cum Unul pste şi Hristos, —
Dumnezeu să o dăm". Sfinţii şi ce ar împiedeca pe R o m â n i , ca
De ce noi, despărţiţi în cete, Lăsaţi îa lătuii tet ce poale
obiceiul generalizat la C l u j . să se
Părinţi şi- au dat seama că uni­ Sâ ne luptăm fără folos? Sâ vâ mai ţină despărţiţi
răspândească pe întinsul întregii
rea credinţei nu se poate face Şs să r ă m â n ă d o a r iubirea
Veniţi creştini de pretutindeni Românii ? ! Ca toţi, i n t r ' u n suflet
cu puteri omeneşti, ci numai In care foţi să vă uniţi!
Să ne unim întru H r i s t o s ! să c â n t ă m :
cu darurile Duhului Sfânt. Ce­ In jurul Crucii Sale sfinte Veniţi creştini de pretutindeni „Fraţi oreştini din lumea'nireagă,
lor ce ostenesc la unirea cre­ Nc cbiamâ glasul Lui duios: Din orice neam şi-orice popor „Tresăriţi în oânt voios.
dinţei le trebue înţelepciunea ce S â fim pe veci uniţi în Domnul Jnionaţt un imn de »Jav&,
Veniţi cc ptii Mei la Mine Să fim o Turmă şi-un P ă s t o r ! .Toţi oâţt ortdefi în Crlstosl
vine de sus curată si paşnică, feontlntisra ta Di? 8t
Si vă ?n*~?fHi ?o j«r»fa M*a !

Nevoiji-vă sâ păstraţi un r e a duhului p n n legătura păcii (Ef. 4 , 3 ) .


Toii îatr'un du m m -botezat, spre a ti un trup
î G o r . 12, 13.
amm

Vremea e bună dăscăliţă şi Corlnteni, odinioară: „Eu unul


si iBBirede Dr. ILIE DAIANU
durerea un ciocan providenţial
pentru capetele noastre.
Dumnezeescul praznic a! naş­
sânt al lulPavel. Şi eu sânt al lui
Apollo. Şi eu sânt al lui Chefa-
îar eu sânt al lui Christos...*.
A m cetit cu d e o s e b i t ă m u l ţ u m i r e Roma „Seminarul I'io-Romeno»
terii Mântuitorului ne găseşte Şi trebue să recunoaştem, cu
n u m ă r u l cel d i n u r a i â — d e anul p e n r u *00 d e t e o l o g i r o m â n i şi u t an cu ars, mai experienţi şi mai umilinţă şi cu confuziune, ca
n o u , 1947 — al m i n u n a t e i foi săp­ o biserică orientală ca o catedrală înţelepţi, — recte: mai dureros această parcelare a domeniului
t ă m â n a l e , scoasă cu atâta t r u d ă ş? mai mică, lată ce zice Sfântul Pă­ instruit! — pentru dreapta lui creştinătăţii nu corespunde nici
cu atâta s t r ă d u i n ţ ă d e neobositul rinte Piu al X i : sărbătorire. spiritului Sfintei Evanghelii, nici
slujitor al altarului şi al amvonuiu», „Bucăţile rupte d i n n t r ' o piatră
care este confratele mai tânăr Va si le ce c u p r i n d e aur, conţin şi ele a u r .
Cu familia creştină s'a petre­ marilor ţeluri ale Bisericii, în
C h i n d r i ş . t n a r a m u r e ş a n u l . E adaii Vechile comunităţi -Creşine a'e O - cut în vremuri -— prin cons­ marş spre suprema Unitate.
rabil c u m le potriveşte întru dra­ rientului păstrează o atât d c vene­ trângerea împrejurărilor şi de­ Noi, epigonii de azi, am sco-
g o s t e a sa d e preot, c a r e tuturor rabilă s.finţenîe, încât ele merită nu zastrelor , istorice — ceeace s'a borît, în toate, creştinismul şi
t o a t e se face ca să plinească cuvân­ n u m a i respectai, ci şi « d r a g o s t e a
tul lui Hristos D o m n u l N o s t r u şi al
petrecut 'cu Âbraham şi cu L o t : Evanghelia, până Ia nivelul ml»
noastră*.
apostolilor săi, ca „toţi u n a să Uz" „Dacă iu apuci la stânga, eu cimei, intereselor, egoismului şi
C â m a j a cea neemută a lui Hrisiou
căci ce „este mai bine şi mal fru­ •~ spre d u r e r e a M â n t u i t o r u l u i — a voi apuca 3a dreapta; dacă tu separatismelor noastre. Astăzi
mos, d e c â t a fi fraţii î m p r e u n ă ? , . . " fost sfâşistt, d e o.-.meni cu mici şi apuci la dreapta, eu voi apuca ne dăm seama că situaţia a-
(Psalmistul R e g e David). strâmte orizonturi. De aceea atâtea ia stânga..." (Geneză, 18, .9). ceasta trebue biruită şi o ascen­
El p u n e ca dos stâlpi puternici n e i â n g ă i e r i , p e u r m a acestei sfâ­ Dar ou cu liniştea şi cu buna siune nouă — în spirit, în ge­
ai bisericii din Cluj, p e d o u ă c o ­ şieri, şi atâtea suferinţe p e u r m a a
chibzuinţă din atitudinea celor nerozitate evanghelică şi în su­
loane alăturea p e cei doi 1. P . tâtor r l s b o . i i e cu care ne cercetează
Sfinţiţi lerarchi, h u n i Fraţi întru Dumnezeu, ca să n e desmefecească doi patriarhi, ci de multe ori perioară frăţie ne cheamă şi
H r i s t o s , luliu şi Nioolae, din ale din fudulia, i n g â n f a r e a şi înfumu­ cu certuri şi cu prigoane sân­ ne obligă.
căror cărţi pastorale d e A n u l N o u rarea o a m e n i l o r închipuiţi geroase. Biserica creştină, pri­ Experienţa cu tristele noastre
scoate câteva părticele d e î n d r u m ă r i Obosiţi da r ă z b o a i e o a m e n i i tot­ vită nu atâta cu ochii istoricu­ situaţii şi lunga noastră sufe­
părinteşti p e n t r u fii săi sufleteşti, d e a u n a au dorit pacea, î n f ă ţ r e a şi lui filosof, dar îmbrăţişată cu rinţă creştină sânt, fără îndoială,
I P. Sf. luliu atrege atenţiunea unirea A?a a fost şi d u p ă p r i m u l
inima creştinului dornic de uni­ mesagere cereşti. Există un e-
şi la . s ă p t ă m â n a d e r u g ă c i u n e pen război m o n d i a l . Lloyd O e o r g e şi
tru u n i r e a t u t u r o r " ce va urma a cei 4 fruntaşi al Britaniei declarau versalitate, se găseşte azi într'un goism şi o suficienţă a zilelor
se plini în zilele d e 18 —25 Ianua­ că n u m » ! aşa se vor putea încon­ slad'U cu totul departe de a fi relativ bune. Când stai Ia tine
rie, ca în toţi anii dela o vreme jura războaiele d a c ă o m e n i r e a se cel ideal.
încoace. Voiu r e v e n i a s u p r a acestei va uni a s u p r a u n o r p u n c t e religioase.
„sAnfomâni, ~ j i t e f e l mikmimmihm
an «—!»• ?i toţi ucenicii Iui, în vecii ve­
I P. Sf. N i c o l a e C o l a n , are o şi cu afaceri înfloritoare — eşti
1. T o ţ i s u n t e m zidirea aceluîaş
declaraţie d e statornic a d e v r D u m n e z e u creator,— deci traşi. cilor, ne vom întreba cu durere". împins să uiţi lumea largă, ru­
„Ştim că sunt şi a i i destui p r o ­ 2. Toţi suntem r ă s c u m p ă r a ţ i de „Oare s'a împărţit Christos ?..." dele şi prietenii, care mai trăesc
feţi mincinoşi care îşi îmbie, irufaşi Hristos, Fiu! lui D u m n e z e u , wm\ (1 Corintenî, 1, 13). Noi însă departe. Dar când te-au lovit
evangheliile lor sl- bărtoage. U n u l î|i feo«ttan»ro *n or.w 6^ răspundem azi, ca şi uşuraticii câţiva ani de secetă, sau te-a
î m b i e ştiinţa — m toate d e s c o p e ­
ririle ei minunate. Dar ştiinţa sin­
bătut grindina, sau copiii ţi-au
gură nu poate (ace nimio l fără ieşit nişte desmetici, sau te-a
inima o m u ' u i . Ştiinţa e o slugă
foarte ascultătoare; t-a u c d e m i c r o ­ Unitatea Bisericii este dorinţa doborît boala, câţiva ani în şir,
şi s'a dus jumătate din avere,
bii ucîgăt ti, dar ucide şi p e oa­ atunci începi să-ţi aduci aminte
meni, d u p ă c u " i se porunceşte»,.. fierbinte a Mântuitorului de rudele şi de prietenii cu ca­
Şi încheie apoi înţeleptul i e r a r h de Ion Agârbiceanu
şl academician, că n u este altă lege re n'ar fi rău să fii iar în bună
d e t e m e l i e p e n t r u b u n a vieţuire
Cunoaştem cu toţii marea | cere şi doreşte Mântuitorul ? legătură...
între o a m e n i , decât legea iubirii cuvântare a Mântuitorului ţinută ! Una asemănătoare cu iubirea Aşa stăm noi azi. prăpădiţi
frăţeşti l i s a t ă d e D o m n u l şi M â n ­ Apostolilor Săi la Cina cea de I Lui, una care duce şi Ia jertfa de seceta noastră bisericească
tuitorul nostru Isus H r i s t o s " . Taină, aşa cum se poate citi în j vieţii pentru deaproapeîe. şi din ce în ce mai instruiţi că
Zicem cu toţii, cu u n ecou d e Evanghelia s. Ioan, dela c. 13- Dar în cuvântarea care cu­
cor r ă s p u n z â n d a m b e l o r strane ale împărăţia lui Christos trebue să
18. Atu putea spune că în ea prinde şi testamentul Domnului se întindă şi mai departe, din­
aceleiaşi catedra'e, da, aşa este ş i -
A r i n ! Aşa să şi fie, c u m t r e b u e să se cuprinde, dinpreunâ cu Pre­ se arată tot atât de fierbinte şi colo de ogoarele, de pretenţiile
fie între o a m e n i şi creştini! dica de pe Munte dela s. Ma­ dorinţa Lui pentru păstrarea u- şi de vechea noastră trufie.
M i n u n a t a a r m o n i e se u r m e a z ă tei, întreaga bunavestire, întrea­ nităţii în credinţă din partea a-
dealunţjul şi dealatul in , V i e a ţ a
Marea înfrăţire bisericească,
ga Evanghelie. postoîilor şi tuturor celor ce
Creştină". la care ne gândim este o largă
Cuvântarea de despărţire dela vor crede prin predicarea lor însoţire de iubire, în preţuire
Fratele F l o r e a Mureşan, p r o t o p o ­
pul o r t o d o x al Clujului, l u m i n e a ă Cina din urmă stărue în chip întru numele Lui. reciprocă şl în schimb reciproc
. l u m i n i l e taborîce ale C a o l i c i •'« u - deosebit asupra alor două do- „Eu pentru aceştia mă r o g ; de puteri, de bunuri sufleteşti
lui", cu a p o s ' o l i c curaj, înfruntând rinţi ale Mântuitorului, şi anu­ nu pentru lume mă rog ci pen­ şi de entuziasm frăţesc.
toate îngustimile şl orbitele . v e d e r i " me ca între apostolii şi ucenicii tru aceştia, pe cari mi i-ai dat
v e c h i , paie g o a l e şi îmblătite fără Cine este convins de dum­
nici u n rost în a r i i Bisericii lui
Săi să stăpânească iubirea şi mie, căci ai tăi sunt... Părinte nezeirea Răscumpărătorului nu
Hristos unitatea în credinţă. .Poruncă Sfinte, păzeşte-i întru numele poate să sărbătorească cu alte
Iar Părintele S. A . P r u n d u ş , p r o ­ nouă vă dau vouă, ca să vă Tâu pe cei cari mi i-ai dat mie, gânduri naşterea cea din Beth-
fesor d e t e o l o g i e şi n o t a r consisto­ iubiţi unul pe altul. ...Din a- ca să fie una precum şi noi... leem, în zilele împăraţilor pă­
rial p e l â n g ă I. P. Sf. Sa luliu, arată ceasta va cunoaşte lumea câ „Iară nu ma rog numai pen­
cu laudă vredniciile Biserlceî o r t o ­ mânteşti Octavian, August şi
sunteţi ucenicii Mei, de veţi a- tru aceştia» ci şi pentru cei ce Irod.
d o x e a Răsăritului- Acest articol îşi
găseşte c u l m e a r â n d citează c u v i n ­ vea dragoste unui faţă de altul". vor crede prin cuvântul lor în Cum să crezi că Dumneze­
tele Papei Pius X , care a clădit în Şi încă ce fel de dragoste ne
(cattilmisrft 1« » 6 « . 6> escul Stăpân e mulţumit, când
noi creştinii am găurit pământul,
peste tot, cu tranşeele noastre
„Voi toţi sunteţi trupul lui Hristos şi fiecare in confesionale ?
44 Gala Galaction
parte mădulare ale aceluiaş trup .
/Ţ „ i o o-\ I (Extras din Calendarul „Vieata Crts-
y Cor. 1 ¿5, ¿1) \ tină* e «nul 1947).
r
N r . W- -34

PENTRU UNIREA TUTURO


Kuiiuni entru unire
La proscomedie, luând preotul o păr­ Pentru ca prin împărtăşirea In vremea aceea, ridicânduşi Chinonicon
ticică, o pune pe Sfântul Disc, zicând:
cu Trupul şi Sângele lui Hristos Isus ochii cătră cer a z i s : Pă­
Pomeneşte, Doamne, Sfântă Nevoiţi-vă a păzi uoirea du­
— taina evlaviei, semnul uni­ rinte sfinte; păzeşte-i pe dânşi
Biserica Ta, cea de la o margi­ hului întru legătura păcii. Ali­
tăţii şi legătura dragostei — toţi întru numele Tău...
ne la alta a pământului, şi o luia.
să formăm un singur trup, (caut-o în Joia Sfintelor Patimi, din Ev. J)
scapă de toate relele şi o de­ Domnului să ne rugăm. După rugăciunea amvonului z'cem a-
Şi ...ca să cunoască
sfârşitul: ceastă Rugăciune:
săvârşeşte pe ea în dragostea Pentru ca să piară desbina-
lumea că Tu m'ai trimis.
Ta şi o adună din cele patru rea, şi să ne mântuim de tot Stăpâne, Doamne, Dumnezeul
vânturi ale lumii sfinţită întru necazul, mânia, primejdia şi ne­ După Evanghelie la ectenia cererii cu nostru, Tatăl Domnului nostru
: osârdie, după re a zis diaconul — încă
'imparăţ a Ta, pe care l-ai gă­ voia, Domnului să ne rugăm. ne rugăm pentru fericiţii.." adaugă acestea: Isus Hristos şi Tatăl tuturor
tit-o ei. Fă să înceteze desbi- Apoi continuăm ectenia mare. In acest celor ce cred în numele Lu?,
năriîe, certele, neînţelegerile şi chip se zic ecteniile şi fa începutul Utre­ încă ne rugăm: adu-ţi aminte
auzi-ne pe noi păcătoşii şi ne­
ereziile dintre creştini, ca toţi
niei sau la Vecernie, Doamne de Biserica Ta, şi o
După întrarea cu Sf. Evanghelie zicem vrednicii robii Tăi, care în ceasul
să formăm o singură turmă şi aceste tropare ale Sf. Mitrofan, glas 8:
scapă de toate relele, şi o de­
de acum cădem înaintea Ta şi
un singur păstor, întoarce cu Pe Tine împărăteasă a toate săvârşeşte în dragostea Ta, şi o
ne rugăm şi cu deadinsul cerem:
miios'ivire faţa Ta spre noi ne­ şi atotlucrătoare, F>re fără de adună dm cele patru părţi ale
adună într'una pe toţi fii . Tăi,
vrednicii robii Tăi şi spre tot început, mai presus de ani, în­ lumii sfinţită întru împărăţia Ta,
renăscuţi prin Botezul Unuia
poporul creştinesc şi iartă tu­ cepătoare de vieaţă, milostivă, pe care i-ai gătit-o ei, rugă mu
născut Fiului Tău, cari prin lu­
turor merea greşală a desbi- iubitoare de oameni, preabună, ne Ţie, auzi-ne şi ne milueşte.
crarea vrăşmaşului şi a patimi­
nării şi sfâşierii Trupului tainic singură stăpânitoare; Treime, Încă ne rugăm ca Domnul lor omeneşti s'au despărţit şi
a Hristosuhri Tău, dâruindu-ne, acum slâvindu Te, cerem ier­ Dumnezeu să asculte glasul ce­ pe căi lăturalnice aii rătăcit, ca
în sfârşit, marele har al unirii în tare de greşale, lumii pace, şi rerii noastre a păcătoşilor, şi să toţi încurând să ajungem la u-
credinţă, ca toţi să fim desă­ Bisericii un cuget. adune pe cei risipiţi, pe cei ră­ nitatea credinţei şi a cunoştinţei
vârşit una şi cu o gură şi cu tăciţi sâ-i întoarcă, şi să-i u Fiului Tău. Revarsă asupra tu­
Mărire Tatălui şi Fiului şi
o inimă să Te preamărim. nească cu Biserica Sa, să zicem turor celor ce Te mărturisesc
Sfântului Duh,
din tot sufletul şi din tot cu­ pe Tine şi se închină Fiului Tău,
La începutul Sfintei Liturghii urmează
Unică Domnie şi în trei stră­
getul; Doamne, auzi-ne şi ne harul presfântului şi de vieaţă
ectenia inare până l a : „Pentru cei ce că­ luciri, singură stăpânie dumne­
lătoresc..."după care adaugă aceste cereri: milueşte. făcătorului Tău Duh, ca lepă­
zeiască şi în trei luminători,
primeşle cu bunăcuviinţa bu­ încă ne rugăm ca Domnul dând toată greşaîa şi tot păca­
Pentru ca să nu fie între noi
nătăţii Tale pe cântăreţii Tăi, Dumnezeu să întoarcă pe cei tul, toată patima, pornirea şi
desbinări, şi pentru ca să ne
şi-î rnântueşte de greşale, de necredincioşi ia adevărata cre­ pofta cea rea, să se aprindă de
unim într'un gând şi într'o în­
ispite şi de greutăţi, pace şi dinţă şi sfinţenie şi pe cei ce iubirea Ta şi să formam o sin­
ţelegere, Domnului să ne rugăm.
unire degrabă dăruind Biserici­ poartă numele de creştin să-i gură turmă şi un singur păstor.
i'entru ca dragoste să avem,
lor cu iubire de oameni. aducă la bunăînţelegere şi dra­
care este legătura desăvârşirii, Aşa Doamne nu ne părăsi
Şi acum şi pururea şi in goste, ca toţi să fie o singură
şi pacea lui Dumnezeu să stă- pentru răutăţile noastre, ci pen­
vecii vecilor. Amin. turmă şi un singur păstor, să
pânerscă inimile noastre, la care tru meritele şi jertfa ii i:,tului
In pântece fecioresc, Hris- zicem toţi cu inimă înfrântă,
suntem chemaţi într'un trup, şi Tău Fiu Isus, care înainte de
toase Mântuitorul meu, sălă- Doamne, auzi-ne şi ne milueşte.
cuvântul lui Hristos să locuiască patima aa şi-a rdicat glasul că­
şluindu-Te, prin lucrare Te- ai Cela ce voeşti ca toţi oame­
întru noi din prisosit, Domnului tră Tine şi a zis: Părinte sfinte;
arătat lumii, Dumnezeu şi Om, nii să ajungă la cunoştinţa ade­
să ne rugăm. păzeşte i pe dânşii întru numele
neschimbat, şi aievea neames­ vărului Tău şi să se mântuiască,
Pentru ca prin harul Sfântu­ Tău, pe care mi i-ai dat mie,
tecat, şi Te-ai făgăduit a fi cu caută cu milă spre cei ce lo-
lui Duh, porunca legii celei noui ca să fie una precum suntem
robii Tăi pururea arătat; pen­ cuesc în laturea şi în umbra
să se samene, să Încolţească şi şi noi; şi nu numai pentru a-
tru aceea cu rugăciunile celei morţii şi-i adă la cunoştinţa a-
să prindă rădăcini, ca să ne iu­ ceştia mă rog, ci şi pentru tei
ce Te-a născut, dărueşte pace devărului Tău, mântuieşle-i din
bim unii, pe alţii şi să nu cău­ ce vor crede întru mine, prin
turmei Tale. rătăcirea cea veche şi din vi­
tăm voia noastră, ci slava lui cuvântul lor, ca toţi sa fie una, .
cleşugul celui potrivnic, lumi­
Dumnezeu şi zidirea Bisericii, Apostolul precum T u , Părinte, întru mine
nează i prin baia naşterii de a
Domnului să ne rugăm. Pronimen: Mântueşte-ne Doam­ şi eu întru Tine, şi aceştia întru
doua şi i fă mădulare cinstite
Pentru ca să piară sămânţa ne Dumnezeul nostru, şi ne a- noi una să fie, ca să crtazâ
ale Bisericii Tale, cu umilinţă
urei, a certei, a pismei, a vrăj- dună. dintre neamuri, ca să lău­ lumea că Tu m-ai trimis, au­
ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne
bii, şi a tuturor patimilor ce dăm numele Tău. zi-ne şi ne dărueşte unirea în
milueşte.
ruinează unitatea Bisericii şi stih: Gata este inima mea, credinţă a tuturor creştinilor,
Dumnezeule, gata este inima Cela ce Te îmbraci întru lu­
desbinâ pe oameni, şi pentruca pentruca uniţi în Biserica Hris-
mea. mină ca într'un vestmânt, lu­
să se samene şi să rodească a- tosului Tău aici pe pământ,
minează pe toţi cei ce sunt îna-
devărata iubire, Domnului să Din Cartea cătră Efeseni a precum Sfinţii şi îngerii în cer
fară de adevărată Biserica Hris-
ne rugăm. Sf. Apostol Pavel cetire. uniţi în lauda numelui Tău,
tosuluiTău, şi risipeşte negura
Pentru ca să odihnească peste Cap, 4 stih 1 - 1 3 . Caută-1 în Dumi­ cântă şi preamăresc şi noi cu
neca a 25 după Rusalii şi citeşte-1 până neştiinţei şi întunerecul îndoielii
noi spiritul înţelepciunii, şi al ei într'un singur glas să cântăm
în capăt apoi treci la Dumineca după din inimile lor, şi-î uneşte cu
înţelegerii, spiritul sfatului, şi al Botezul Domnului şi citeşte pânăîn sfârşit. şi să preamărim, prea cinstitul
Aliluia, glas 8.
sfântă şi aleasă turma Ta, ca
tăriei, spiritul cunoştinţei şi al şi de mare cuviinţă numele Tău,
Cât e de bine şi cât e de împreună cu noi să strige:
temerii de Dumnezeu, şi prin al Tatălui şi ăl Fiului şi al
auzi- ne Doamne, şi de grab ne
harul său să ne unim întru le­ frumos să locuiască fraţii în Sfântului Duh, acum şi pururea
milueşte.
gătura păcii şi a dragostei, Dom­ unire! şi în vecii vecilor Amin.
nului să ne rugăm. stih: Că unde-i unire, Domnul Că milostiv şi iubitor de oa­
trimite vieaţă şi binecuvântări meni Dumnezeu eşti, şi Ţie sla­
Pentru ca peste toate deose­ la apolis zicem: Cel ce mai
nesfârşite. vă înălţăm Tatălui, şi Fiului,
birile de limbă, de sânge şi de înainte de mântuitoarele sale
şi Sfântului Duh, acum şi pu­
lege să ne unim într'o singură Evanghelia patimi ne-a lăsat porunca dra­
rurea şi în vecii vecilor.
turmă sub un singur păstor, Din sfânta Evanghelie dela gostei şi a unirii, ca toţi să
Domnului să ne rugăm. Ioan citire. (Cap. 17, 11-21). Poporul: Amin. fim desăvârşit una, Hristos a-

S ci w

ii c
• -l

i vi o i t n
*

IA H 1.1
• •

p) G
1

â. 1 y 1 1
, * •
OMINU L U
devăratul Dumnezeul nostru,
pentru, rugăciutiile Heacuralei
Maicii sale ale Sfinţilor Dascăli
şi Ierarhi din Răsărit şi din
Apus, ale Sfinţilor şi Drepţilor „Unirea în credinţă a creş­ zeu se pleacă* ţTcrtulian). In îî.vis-î»ea ' e s t e o crimă,
Dumnezeoşti Părinţi... tinilor este mai presus de toate vreme ce Evreii se băteau cu De,i unul uscare sa colabo­
La sfârşita! Sfintei Liturghii cântăm a-
opera l u i ' D u m n e z e u " (Pius Am&iechiţii pe câmpie, Moisi răm ia unirea în credinţă. Să
cest tropar, gias 8 : XII.)- De aceiaşi părere erau pe munte câştigă victoria, ru- punem în rugăciunile noastre
şi membrii Congresului din gâodu-se cu mâinile ridicate. mai pe sus d e orice altă in­
Primeşte, Hrisloase pe Maica
Oxford, întruniţi în 1907, pen Dacă unirea este , un mare tenţie, intenţia unirii. Şi f i m
T a , întru rugăciune; ca prin
Utu ca să discute problema u - har, pe care trebue să-1 cerem apostoli ai rugacîunn pentru u-
mijlocirile ei să împaci lumea,
nirii bisericilor creştine.: „Uni- prin rugăciune, desbinarea în nirea creştinilor. Apo
să întăreşti sceptruriîe împără­
rea creştinilor se porte înfăptui credinţă a fost şi rămâne un siguri, că atunci când Dumne­
ţiei şi să uneşti într'una Bise­
de Biserică r.umai îa genunchi*. mare păcat, care trebue ispăşit zeu va vedea muiţimJe şi de,
ricile Tale,
Un distins fiu al bisericii or­ De aceea rugăciunea noastră o parte şi de alta, rugându-se
Dacă cineva vrea să facă numai rân- todoxe române, Lascarov-Mol- pentru unire trebue să' fie îm­
duială osebită pentru Unirea Bisericilor
şi implorând unirea, va tace
atunci va tace aşa: După binecuvântarea dovaou afirmă aceiaş l u c r u : preunată cu duhul pocăinţei; această minune a unirii în cre­
preotului, îndată rugăciunile începă­ „Cel mai puternic şi mai efi­ dinţă a tuturor creştinilor şi în
tură: împărate c e r e s c , . Prestanţă Treime . O întrebare înfricoşată ni se
Tatăl nostru..., Apoi Veniţi să ne închi­ cace mijloc pentru unirea Bise­ p u n e : De ce, de atâta vreme deosebi a tuturor Românilor,
năm... şi Psalmul 66, cu Slava... Şi a c u m - ricilor esîe iubirea Mântuitoru­ Biserica iui Hristos rămâne — atât de mult dorită şi aş­
Aliluia. Apoi începe preotul sau diaconul
ectenia de pace, şi după cererea pentru lui sprijinită pe rugăciuni pu­ sfârtecată ? Pentru ce sângele teptaţi .
rege, intercalează c r e r i l e de mai sus şi ternice şi stăruitoare adresate vărsat pe Calvar române iară Maică îndurătoare, roagă-te
încheie cu ecfonisul: Că Ţie se cuvine...
Apoi cântăreţii: Dumnezeu o D o m n u l . ,
lui Dumnezeu pentru ca să fofos ? De ce dorinţa arzătoare pentru unirea în credinţă a tu­
cu stihurile lui şi Troparele pe vers 8 : verse în sufletele ro^stre duhul a iui Hristos să fim ww«, să turor Românilor.
Pe Tine împărăteasă.., Urmează Apostol, uniţii, fără care totul e zadar­
Evanghelie şi prima cerere din ectenia cu iie o turmă şi un Păstor, nu O. POP
osârdie: Milueşte-ne pe noi Dumnezeule... nic". se realizează ?
după care se adaugă «cteniilede mai sus:
Încă ne rugăm adu-ţi aminte Doamne... In adevăr ori cât de Uriaşe Răspunsul e simplu dar crud, «Dacă toţi ne împăitaşim din
Apoi Rugăciunea de mai sus şi Apolisul. ar fi sforţările omului, dacă nu în responsabilitatea colectivă noi aceaşi pâine şi toţi devenim a-
Aceastî rânduială poate fi făcută şi de
mirean singur, sau în comun de mai mulţi sunt sprijinite de ajutorul divin, nu r e simţim responsabilitatea celaş lucru, atunci de ce nu
lăsând afară cele specific preoţeşti ca Bi­ rămân zadarnice. Omul cu pu­ proprie. De aceea noi nu ne ru­ avem toţi aceeaşi dragoste ? De
necuvântare şi Pace tuturor.
terile lui, a putut înfăptui rup­ găm de loc, sau nu ne rugăm ce nu formăm toţ o s n g u r ă
tura, dar nu mai poate s'o re­ îndeajuns pentru unire. Ne în­ ceată ? Odinioară strămoşii nos­
pare singur. chidem într'un ' egoism sacru. t r u aceasta e r a u : şi mulţimea
Să fim u n a ! „Rugăciunea este singura pu- Când e vorba de a colabora 3a celor ce credeau era o inimă
tere în faţa căreia şi Dumne­ unirea,,„, bisericilor, izolarea şi şi un suflet, însă acum, -chiar
Dorul Unirei cheamă •Türstfatttr^^
"Din Răsărit şt Apus
Pe toţi creştinii lumei ,uga cta ispăşire şi cerere şi felurite dittmñüü sunt între
noi, şi foarte aprinşi suntem
Sub Crucea lui Isus. Aşa se roagă pentru unire creştinul de spirituale şi confesionale, unul împotriva celuilalt. Şi tu
rit latin sau lege apuseană:
uneşte ne, o Isuse! vrei să trăieşti unit cu Hristos?
Priviţi Ia Cel ce rabdă, Ursul: Pentru nebăgare a în
Şi ura lepădaţi; seamă a cuvântului ieşit din — O Dumnezeule, pentru Şi socoti că nu trebuie să tră­
O, voi cei despărţiţi, inima Ta dumnezeiască: „Şi mai mare mărirea Ta, şi bucu­ ieşti unit cu fratele tău, ci poţi
Să nu-l mai supăraţi. alte oi am care nu sunt din r a inimii Fiului Tău, să rămâi în desbinare şi neuni­
staulul acesta: şi acestea mi-se adună creştinii risipiţi I re ? O frate! Departe eşti de
Creştini îiind cu toţii, iubirea şi vieaţa lui Dumne­
cade a ie aduce, şi glasul meu — O Dumnezeule, pentru
Ca fiaţi să ne iubim. îl vor auzi". biruinţa binelui, adevărului şi zeu".
In Casa lui Cea/ Siâniă dreptăţii, $/„ Toan Damăschln
Ei vrea una să fim. rugăm iartă-ae Doamnei
Toţi: T e
— Pentru înclinarea noastră adună creştinii risipiţi 1
O Dumnezeule; pentruca Cuminecătura nu şuieră nici
Azi Borna şi Bizanţul păcătoasă de a vedea paiul în ura, n ci cearta şi nici duşmă­
Cu drug să se privească, ochiul fraţilor noştri desbinaţî, să nu fie decât o singură turmă
şi un singur păstor, nia ; nu poale sta alături de ca
Şi î:itre sine cale mai vârtos decât buna credinţă desbinarea, neînţelegerea şi pis-
De pace şă-şi croiască. şi buna vc'nţă, adună creştinii risipiţi !
ma. Dacă acestea au loc între
Te rugăm, iartă ne Doamne ! — O Dumnezeule, pentru a noi creştinii este semn că n ' a m
Oceanul cel de ghi&ţă surpa mândria satanei şi a slu­
— Pentru discuţiile noastre pătruns încă fiinţa acestei Tai­
Al urei să 1 topim, jitorilor lui,
uneori pline de răutate, de su­ ne dumnezeeşti, mari şi înfri­
Printr'o unire sfântă adună creştinii risipiţi!
flet mic şi exagerare, faţă de ei coşate, şi nu trăim cum se cade
Pe Domnul să-L mărim. — O Dumnezeule, pentruca,
şi pentru încăpăţânarea noastră marele mister euharistie.
Jsus cere jubire, şi judecăţile noastre aspre, însfârşit, să domnească pacea
în lume, Pr. Dr. 8, A PBUNDlJŞ
Pe noi uniţi ne vrea: Ta rugăm iartă-ne Doamne \
a d u n ă creştinii risipiţi!
Ş i numai celor paşnici — Pentru pildele noastre rele,
Regatu-şi vrea să-1 dea Doamne, Dumnezeule, care Săptămâna de rugăciune a
cari au întârziat, slăbit ori ni­
îndreptezi cele greşite şi pe cele a fost începută pe Ia anul 1908
micit lucran a harului în sufle­
O, Soare dulce al vieţii, risipite le aduni, iar pe cele a- de doi bă baţi americani apar­
tele lor,
Tu Cel ce ne iubeşti, dunate le păstrezi, Te rugăm ţinători Bisericii Anglicane:
Te rugăm, ' a r t ă - n e D o a m n e !
înmoie a noastre mi mi revarsă cu bunăvoinţă harul u- Spencer I. Iones 7personalitate
— Peste hotarele de limbă, nirii peste poporul creştin, ca
Căci sunt prea pământeşti. cu mare vază şi Ludovic Wat-
rasă şi naţiune, lepădând desbinarea, să se u- tson, păstor al Bisericii Episco-
Voi, Iii ai unei mame uneşte ne, o Isuse / nească cu Biserica T a , sub paliene din Statele-Unite.
Veniţi să ne împăcăm — Peste neştiinţele. prejude­ conducerea unică a adevăratului Ambii erau preocupaţi de i-
Şj* veşnicia 'ntreagă căţile şi duşmăniile noastre, tău Păstor, ca să-Ţi slujească dea de a favoriza pe toate căile
Să nu ne mm certăm. u n e ş t e - n e , o Isuse! Ţie cu vrednicie, acum şi pu­ unirea tuturor creştinilor într'o
— Peste barierele intelectuale, rurea şi în vecii vecilor. Amin singură Biserică. Se ţine din 18-25lan,
Pag. 6 .... V î g A ^ ^ S § T M _ , | | r ( Nf, •

i n u l 1054 a fost anul desbinării!


„Vieaţa Creştină" se t r ă i e ş t e
i i i 8 bisericilor în u n i r e şi iubire
Se c u n o a ş t e d o r i n ţ a arză­ n e l e şi c o n d u c e r e a , a c e ş t i a (urmare din pag. 3)
toare a lui Isus, exprimată v o i a u n u m a i o alianţă, o
la C i n a cea de T a i n ă „ca federaţie a bisericilor, lăsând n'.scitf, care din d r a g o s t e p e n t r u g â n d i r e a şi rostul acestor r u g ă c i u n i .
l i b T ă fiecare confesiune să m â n t u i r e a n o a s t r ă s'a î n t r u p a t o m Şi pe noi ne p o a t e încălzi — şi
toţi SĂ fie UNA PRETAM şi
şi s'a jertfit' p e n t r u ca s i ne p o a t ă se c u v i n e să ne încălzească o astfel
noi UN», SUNTEM". Pe d e a l t ă c r e a d ă ce-i place. Rezultatul da n o u ă o a m e n i l o r p u t i n ţ a tr Intuirii, de g â n d i r e , înaltă şi î n ă l ţ ă t o a r e ,
p a r t e s e ştie cât d e î n v r ă j ­ s'a v ă z u t l a L a u s s a n e , u n d e , d a c ă v r e m să n e m â n î u i m . . Deci creştineasca, fiindcă noi s u n t e m
biţi s u n t c r e ş t i n i i d e a z i . la sfârşitul lucrări lor confe­ t r e b u e şi noi să ne iubim unii pe creştini născuţi, iar nu făcuţi. S u n ­
S o n t î m p ă r ţ i ţ i îotr'o m u l ţ i ­ r i n ţ e i , s'a aranjat î n c a t e ­ alţii p e n t r u D u m n e z e u ca fii al a- tem s i n g u r u l p o p o r în lume care
d r a l ă slujba Cinei Domnu­ celuiaş P - r i s t e iubitor, deci fraţi ne a m născut c r e ş t i n i , d e acea Ia
m e d e b i s e r i c i şi s e c t e : ca­
înaintea Ini D u t r n e z e u , c a r e v r e a noi . c r e ş t i n u l * şi „ r o m â n u l " unui
tolici, ortodocşi, protestanţi, lui, l ă s â n d l i b e r pe f i e c a r e ca toţî să *e m â n t u i a s c ă , şi se vor este! P r i n t r e p o p o s r e î e cu c a r e n e
anglicani, luterani, baptişti s ă t â i c u i a s e ă • î n ţ e l e s u l Cinei mântui n u m a i p r i n iubirea îui D u m ­ î n v e c i n ă m , afară de greci — suntem
ş. a. m . d. d u p ă c a p u l lui. A ş a de m u l t nezeu şi t d e a p r o a p e l u i n o s t r u . cei mai vechi creşt-ni. Şi creştin)
s'au î n c â l c i t l i m b i l e î n c â t De ia aceste c u g e t e o m e n e ş t i şi născuţi — nu făcuţi, cu sâia, ca
C e i ce c r e d î n E v a n g h e l i e
u n p r o t e s t a n t a fost silit s ă î'reîfi religioase, e n u m a i ' u n p a s unii dintre vecinii noştri, care cu
îşi dau s e a m a că a ş a n u m a i g r e u şi p r i n siluire au fost creşti­
s p u n ă : „Ce d m e r e s şi s c a n ­ p â n ă Ia c u g e t u l unirii bisericilor,.,
merge- O m e n i r e a c a u t ă s ă creştine. naţi
se înfrăţească pe cale poli­ d a l o s e ! Masa, cina D o m ­
Dar ideia d e a sa face în a n u m i t e D e c i - . P e n t r u u n i r e a sfintelor lui
tică şi e c o n o m i c ă : n u p o a t e n u l u i a ajuns m o t i v de s m i n ­ zile r u g ă c i u n i în toată l u m e a p e n t r u Dumnezeu Biserici" — D o m n u l u i
rămânea învrăjbită tocmai teală, care învrăjbeşte pe unirea bisericilor — n u a i s s o d i t ' o — să n e r u g ă m !
în privinţa religioasă. creştini în loc să-i unească. P a p a de la R o m a ; n u ! C i un . p a s ­ Şi ia acest fel d e c e r e r e către
Ce n e n o r o c i r e ! 8
tor" sectar din A m e r i c a . . N a im- D u m n e z e u în g e n u n c h i rostită —
Sunt cunoscute încercările p o a r t ă numele cu inima înfrântă şi smerită —- t o ţ i
v e c h i d e u n i r e . Ba î n s i n o ­ D r u m u l a c e s t a n u poate Destul că un . p ă s t o r " a scris că vor r ă s p u n d e — ş i cei ce p e n t r u c u ­
d u l d i n F l o r e n ţ a (1439) c h i a r d u c e la unire. L a unire du­ ar fi bine ca în c u r s d e o s ă p ­ rioasă p r i c i n a n u vor p u t e a fi în
s'a a j u n s la o î n ţ e l e g e r e în­ ce u n s i n g u r d r u m : î n t o a r ­ t ă m â n ă <oată l u m e a să- facă rugă­ biserică — d â n d e c o u ca u n cor
c e r e a l a învăţătura î n t r e a g ă ciuni, publice, d e o b ş t e în biserici, p u t e r n i c cu o i n i m ă şi cu o s i m ţ i r e :
t r e c a t o l i c i şi ortodocşi. La
în t e m p l e p e n t r u „unirea tuturor", — Doamne mîlueşte-ne!
a c e s t s i n o d a luat parte şi a l u i Hristos, l a B i s e r i c a î n ­
r u g ă c i u n e care în biserica o r t o d o x ă
D a m i a n , mitropolitul Mol­ t e m e i a t ă de d â n s u l , căci unită sau m unită — o r i e n M ă sau
P r . pena. Dr. ILIE DĂIANU
d o v e i , i s c ă l i n d şi e l actul de d â n s u l n u m a i o s i n g u r ă bi­ fost protopop ortodox-umt al Clujului
occidentală — d e a Răsărit sau dela
unire. Unirea aceasta î o s ă serică a întemeiat. El n'a î n ­ Adus — î n t o t d e a u n a sau făcut şi
n u s'a înfăptuit. temeiat o federaţie de bise­ se face r u g î c i u n e , c u m se zice: cu
In u l t i m a v r e m e s'au fă­ rici, c a r e f i e c a r e să aibă v r e m e şi fără de v r e m e . Aşa a sim­ Unitatea Bisericii este dorinţa
ţit o biserica d e când e p e l u m e ,
cut m a i m u l t e î n c e r c ă r i de credinţa ei deosebită.
N u se v a a j u n g e la u n i ­
că ea nu e a u n o r a sau altora, ci fierbinte a Mântuitorul J
unire. Ia s p e c i a l s u n t vred­ biserica lui H r i s t o s , care a î n t e m e ­
(urmare din pag. 3)
n i c e de amintit trei încer­ rea bisericilor decât a t u n c i iat o, o susţine şi o c o n d u c e , prin
cări d e a c e s t fel. c â n d credincioşii tuturor bi­ sfântul D u h a lui Dumnezeu, şi
Mine, ca toţi să fie una, pre­
sericilor v o r crede toţi î n prin o a m e n i i a n u m e aleşi spre a-
Mai m u l ţ i ortodocşi, an­ cest s c o p , prin A p o s t o l i şi urmaşii cum Tu Părinte, eşti întru mine,
g l i c a n i şi protestanţi a u î n ­ a c e l a ş fel, v o r a v e a a c e e a ş lor, Episcopii şi aceştia ia r â n d u l şi eu întru Tine, ca şi ei întru
temeiat a ş a n u m i t u l „Insti­ credinţă, se vor împărtăşi c u lor, prin preoţi, a n u m e p e n t r u acest noi una să fie; ca lumea să
tut INTERNAŢIONAL de creşti­ a c e l e a ş i taine şi v o r a v e a scop bine aleşi din p o p o r p e n t r u creadă că Tu m'ai trimis. Mă­
r

a c e e a ş conducere, a c e l a ş cap. p o p o r ca să fie mijlocitori şi chi-


NISM social", c u m e n i r e prin­ rirea pe care o ai dat mie, am
vernisătort ai harurilor lui 1. u m n e -
c i p a l ă d e a se o c u p a c u Ce p u t e m noi totuşi face zeu date pentru m â n t u i r e a sufletelor dat-o lor, ca să fie una cum
chestiunile sociale. Totuşi pentru u n i r e a b i s e r i c i l o r ? i'n cele ş a p e sfinte Tair e I şi noi una suntem. Eu sunt
principalul său scop e d e a întâi d e toate fiecare creştin Ideia aceasta practică — d u p ă întru ei şi ei întru mine, ca a
a j u n g e i la u n i r e a creştinilor. s ă - ş i c u n o a s c ă credinţa l u i v r e m i l e de azi — d e a d u c e ideia să fie desăvârşiţi una, şi să
Această m i ş c a r e a organizat proprie şi s'o t r ă i a s c ă , apoi unirei suf eteşti şi în mijlocul m u l cunoască lumea că Tu m'ai tri­
să-i l ă m u r e a s c ă şi pe ceilalţi ijmilor să se p ă t r u n d ă d e ea chiar
v e s t i t e l e conferinţe de l a mis, şi i-ai iubit pe ei precum
mirenii, nu n u m a i căpeteniile lor,
S t o c h o l m î n 1925 şi l a B e r n a d e altă credinţă: să afle toţi a.fost găsită b u n ă de u r m a t şî la m'ai iubit pe mine... Părinte,
îd 1926. adevărul propovăduit de R o m a . sau In Vatican, c u m i-se zice. voiu ca unde sunt eu să fie
O altă încercare de unire Isus Hristos şi d e a p o s t o l i , Astfel de la R o m a s'au o r â n d u i t cu mine şi aceia pe cari mi
m a i s e r i o a s ă , s'a făcut d i n pentruca să v a d ă care e bi­ cele 8 zile de r u g ă c i u n i publice — i-ai dat...".
partea bisericii episeopaliane serica aceea' oare , conţine raai târziu — p e 18-25 ianuarie a
Iar într'alt loc al Evangheliei
întreg adevărul evangelic ? fiecărui an. î n t h e i n d u - s e , ce în
d i n S t a t e l e u n i t e prin orga­ t â m p l a r e a simbolică n o r o c o a s ă pen Mântuitorul spune, în legătură
n i z a r e a conferinţei d e i a Lau- U n d e s e g ă s e ş t e unitatea d e cu dorinţa Lui fierbinte de a
ru noi, Românii — t o c m a i în ziua
s s a n e (1927). c r e d i n ţ ă , de t a i n e şi d e c o n ­ p r i m ă d u p ă sărbătoarea . U n i r e i se păstra unitatea Bisericii Sale:
Insfârşit e v o r b a d e în­ ducere ? celor d o u ă principate r o m â n e , şi a „Şi alte oi am care nu sunt
Iar î n ai d o i l e a rând e t u t u r o r unirilor care au desăvârşit
c e r c a r e a d e u n i r e între o din staulul acesta. Şi pe acele
unirile u l t e r i o a r e . .
parte d i n a n g l i c a n i ( a n g l o - n e v o i e de r u g ă c i u n e multă, mi se cade a le aduce şi va fi
Am zis „ î n t â m p l a r e » " — dar tre­
c a t o l i C i ) şi catolici, î n c e r c a ­ pentruca e e i rătăciţi să-şi bue să zice.il ce providenţială în­ o turmă şi un păstor . 8

re, care a avut oarecare r e ­ poată r e c u n o a ş t e g r e ş a l a şi cheiere ! Cele două porunci din Tes­
zultat să se a d u n e într'o s i n g u r ă E d r e p t că la noi. u n e o r i zilele tamentul Său, cele două dorinţe
Primele două încercări b i s e r i c ă , pentru a î m p l i n i acestea sunt f r g u r o a s e , şi bisericile mai mari ale Lui — legătura
c ' a u a v u t n i c i u n rezultat. dorinţa D o m n u l u i , să fie „o noastre NU sunt î n c ă l z t e ; o-«menii iubirii şi unitatea credinţei între
singură t u r m ă şi un singur cu g r e u tau în irig, h r u g ă c i u n i
Şi n i c i a u p u t e a fi a l t c u m creştini — au fost în chip deo­
îngcuunchi, şa-i. Dar r u g ă c i u n e a
C ă c i î n t i m p ce Isus a voit ne p o a t e încăUi dacă e cine să tâl sebit urmate de apostoli, de u-
c a B i s e r i c a L u i s ă fie u n a î n cuiascâ cu simţire c n şti ească — cenici, de primii creştini. Aju-
c e e a c e priveşte credinţa, t a i - în credinţă vie şt a d â n c si ţi ă

A nu I 1954 ne va găsi u n i | i ?
•Nr. 33-34 VIE AŢA CREŞTI N'A

2Pâ,rexi li"ber«
Cu numlral de faţă deschidem la acest loc • nfbfkft pentru părerile
Unitatea B i s e r i c i i e s t e dorint
neîăţamicc şi cinstite asupra idea u'iui de uni. sie ere ştir 5 p e n t r u irapli-
nîrea căreia ne s t r ă d u i m . . ierDinte liîon
(mmstt din. pag. bi nemărginita dragoste pentru noi.
ioîarea săracilor, adunarea de Iar porunca iubirii o lasă a-
radă o făceau apostolii odată postoiilor cu limbă de moarte,
S e v o r împlini î n curîml A venit clasul ca Româ­
cu propovâduirea Evangheliei. ca să zicem aşa, prin testamen­
250 d e a n i d e cînd o parte nii s ă s e 'iitoarcă c u toţii
Iar împotriva „lupilor răpitori", tul Său şi pentru-:ă ftlră m nici
d i n Romîiiii a r d e l e n i a u la c o n f e s i e a rumanti., c o n f e s i e a
a celor ce lucrau să strice uni­ unitatea oredlnţH şi a Bisericii
trecut l a b i s e r i c a Romei, a- tuturor p o p o a r e l o r romanice.
tatea credinţi!, aposto'ii au pro­ nu poate fi p&stmtfi.
di că l a biserica care înainte N u - i î n c ă m o m e n t u l s ă a-
cedat cu cea mai mare asprime. într'adevăr unitatea credinţei
de 1054 e r a a tuturor Ro~ ră tării m o t i v e l e profunde
„Chiar dacă înger din cer v'ar deci şi a Bisericii, a fo.-t sfâ­
mînilor, I n cele două secole care n e î n d e a m n ă la acest
vesti altă Evanghelie decât c l ­ şiată din răutate, din pismă, din
şi j u m ă t a t e a u fost d e s i g u r pas. Fapt e s t e c ă d e o s e b i r i l e
ocea pe care v'pm vestit'o eu, duşmănie, din rivalitate, din
fricţiuni între R o m î n i i uniţi dintre greco-răsăriieni .şi
să fie anatema", spune s. Pavel. poftă de mărire şi câştig, din
şi neuniţi, dar e l e n'au fost g r e c o - c a t o l i c i sînt d i s p a r e n ­
* mândrie, — adică din lipsa dra­
niciodată aşa de profunde, te. In adevăr, c e l e 4 pundu-
gostei creştineşti. Căci iubirea
încît s ă dispartă pe R o m î n i muri, c u m z i c e a u Ardelenii
Cum se explică această do­ adevărată nu a sfâşiat niciodată
î n d o u ă tabere d u ş m a n e g a t a l a 1700, care n i s e c e r s ă l e
rinţă fierbinte a Domnului pen­ haina Domnului, dai asemenea
să s e 'acaere, a ş » c u r a ar fi p r i m i m , s î n t : azima, filioque, a
tru păstrarea unităţii în credinţă, motiv păcătoase.
dorit d u ş m a n i i m i l e n a r i ai purgatorul şi Papa. D a r azima
şi filioijM mni subtilităţi teo­ şi deci a im-tăţti Bisericii Sale? Şi tot numai iubit ca creşti­
p o p o r u l u i romiri. D i m p o t r i ­
l o g i c e care n u i n t e r e s e a z ă Se espiică prin faptul că EI nească poate aduna din nou pe
vă, a t u n c i c â n d p o p o r a l ro-
m a Iţim ea c r e d i n c i o ş i l o r , pur­ a adus ai-vărul vecinie în Iu- creştini intr'un singur staul, să
m î n s'a aflat l a u n cia^ de
gatoriul există într'un fol in ?>ie, iar mesia, asie, pentru toate fie . o turmă şi un păstor, o
grea cumpănă, conducătorii
o a r e c a r e şi la ortodocşi. S i n ­ vwrrJe, unul singur. Numai singură Biserică creştină, aşa
Romînilor, indiferent de
gurul • punct de deosebire acesta, aşa cura l-au propovă­ cum a întemeiat-o Mântuitorul
confesie, a u luptat b ă r b ă -
v i z i b i l este Papa. E i bine, duit Domnul şi apostolii — lumii, şi pentru care s'a rugat
teşte î m p r e u n ă , ca î n anii
e u prefer c a prelaţii n o ş t r i poate mântui nemul omenesc. Ia Cina cea de Taină să ră­
1948/49, c î n d d e e x e m p l u
s ă a s c u l t e d e Papa, autori­ Cine stricţi acest adevăr, — fie mână una.
preutul u n i t S i m i a n B a l i n t
t a t e a bisericească s u p r m ă , dogmă fie poruncă morală — Deci cine vrea cu adevărat
lupta î m p r e u n ă c u n e u n i t u l
decît d e politicienii noştri zădărniceşte mântuirea prin unirea bisericilor să se roage
Avram lancu.
d e l a Bucureşti, Bus Hristos — , scopul suprem pentru dragostea între creştini
In a n u l 1927 a m publicat pentru care El a venit în lume. şi el însuşi să se înarmeze cu ea.
l a Iaşi o carte Istoria litera- Cu Dumnezeu înnainte l s'a făcut om şi a pătimit, din I. Agârblceanu
tuni romlne din secolul AVUI, a OBOE PASCTI
Bpoza lui Clain-Şincai-Maior, Profesor universitar, ortodox Este un Domn, o Credinţe'şl un Botez (Ef.4,5)
carte a p r o a p e n e c u n o s c u t ă
î n A r d e a l , î n care a m arătat
că C a t o l i c i s m u l . a j ^ $ t ^ s i i - FRATI r-pFcnriM»
tru R o m î n i i d i n ' T r a n s i î v a - ( U r m a r e din pagina !)
n i e a u n factor d e m a r e pro­
g r e s . Tineri r o m î n i uniţi tat! ou î m i Am tu-mfij'ntaa-flâ, tasà-fìtì *i« cânt tfo-«a», a voit-o. Aşa a poruncit o în
i J I
t r i m e ş i l a Roma, c a Ş i n c a i Testamentul său. Aşa a văzut-o.
şi Maior, s'au întors de a c o l o Una sfântă şi neprihănită Mireasă
p l i n i d e învăţătură şi patrio­ a Sa,
t i s m romînesc. Ei a u s c r i s 3n-\ff-fiiV un imn i e s\â - ' *
In faţa tristului spectacol de
cărţi d e m a r e v a l o a r e p e n ­ desbinare, purtând în suflet creş­
trn istoriea ş i l i m b a R o m î ­ tinesc, setea arzătoare a unităţii
nilor, prin care a p ă r a u drep­ Bisericii, ori purtând în suflet
turile l a viaţă ale poporului testamentul reunirii, a pornit şi
şi l i m b i i r o m î n e , ş i a u fost această săptămână de rugăciune,
c e i dintăi r o m î n i care au în care toţi creştinii fără deo­
întrebuinţat literele latine î n sebire de confesiune se rosgă
s c r i e r e a l i m b i i r o m î n e . Sis­ pentru plinirea gândului Mân­
t e m u l ortografie p r e c o n i z a t tuitorului: „ca toţi s ă fie una..."
d e ei atunci a d e v e n i t r e g u ­ Să ne rugăm Hă se ridice
l a noastră d e azi, a ş a că, 0 Hn'vW ve'ri b\îAi U i - n ă . c e <So-rcşţi Sa ne hi-W
marea smt'nteaiă din lume: des-
d a c ă n ' a m şti i s t o r i e a , a m binarea creştinătăţii. Să lucrăm
putea crede c ă a ş a a u scris din răsputeri cu toate mijloacele
R o m î n i i întotdeauna. ce ne stau la îndemână pentru
3-\ *n-i>Vi-n
in-fli-nua.

In Mart 1944, c î n d a m Fraţi creş ii.j, d i n l u m e ntreggă, Şi se d ă c u t o t u l n o u ă


restabilirea unităţii Bisericii Iui
fost silit s ă p l e c d i n Iaşi, ş i T r e s ă r i ţ i în c â n t v o i o s , S ' a v e m viaţă, s'avem h a r Hristos. Să lucrăm mai ales la
s ă m ă r e f u g i e z l a Zlatna, Intonaţi u n i m n d e slavă, Sbuciumat de ură mare adâncirea vieţii creştineşti în su­
u n d e m ă aflu şi a c u m a , l u ­ T o ţ i câţi c r e d e ţ i în H r i s t o s . Neamul nostru omenesc, flete, căci aceasta va aduce u~
Intraţi i-vâ p o p o a r e N ' a r e linişte iar fraţii nitatea. Nu discuţiunile filozo­
c r a m t o c m a i l a Istoriea cato­
Dela R ă ă r i t şl A p u s Intre ei se d u ş m ă n e s c .
licismului în Moldova şi Mun- fice şi teologice maesirite şi
Şi p l e c â n d u - v ă g e n u n c h i i , P o t o ' e ş t e T u furtuna,
teniea. Cercetările m e l e m a u C ntaţi R e g e l u i lsus I S t i n g e focul d i n t r e fraţi, bine ticluite vor aduce unitatea,
d u s Ia c o n v i n g e r e a c ă c a ­ Refren: Şi fă să s o r b i n i u b i r e a , ci vieaţa creştinească trăită în
t o l i c i s m u l a fost u n factor O, H r i s t o a s e ' n Sfânta T a i n ă , L=a T a m a s ă a d u n a ţ i . iubirea şi sufletul lui Hristos.
Ce d o r e ş t i să n e i u b i m Te r u g ă m , Hristo»se, D o a t r n e Acesta va li' semnul că suntem
de p r o g r e s ş i p e n t r u R o m î n i i
Dă-ne nouă a T a p - c e , Să n e ierţi că a m greşit, ucenicii fui Hristos de vom avea
d i n c e l e d o u ă ţări. m ă c a r c ă P e n t r u c ă streini d e T i n e ,
D o r u l t ă u să-I î m p l i n i m . dragoste între noi şi vom înlă­
n'a r e u ş i t s ă facă prozeliţi. Pentru noi venind pe lume, Pin' acum nu Te-am iubii;
M i ş e i i n u n d e noastre tura zidul de despărţire, ca toţi
S'a făcut copil p l ă p â n d ,
j»*) Primind colaborarea D-lui Prof. uni­ P e n t r u noi m u r i n d p e vruce, C a p l â n g î n d u - ş i vin-s lor, să fim şi să trăim ca fraţii în
versitar dMa Iaşi, Qiorge Pasca, Fapt ca re­ Slrân e'n juru Ţi să r ă m â n ă Hristos şi în Biserica Sa.
ne măguleşte, respectăm dorinţa D-Sale S'a jertfit ca mi. Iul b l â n d ;
de a publica articolul de mai jos, nimic Iar acum s u b c h i p u l p â i n i i In toţi vecii v e c i l o r
schimbând din partea noastră. Din n o u v n e p e a'tar Amin.

Creştinătatea din lumea întreagă s e roagă pentru u n i r e i T u c e faci?


A b o n a m e n t u l p e a n u l 1947
SUNĂ CEASUL UNIRII D u p ă cum am mai anunţat, înce­ p r i m i r ă hârtiei etc. gazeta noastră
{urinara din pag, 2) pând cu Anul Nou 1917 trebue să a p a r e destul de regulat faţă de altele.
fie ridicat şi preţul gazetei, La ul­ La abonamentele trimise şi pentru
liatulairomânesc, da care în ce r.c a ţinut p â n ă acum departe li­
;
tima ş e d n t ă de consfătuire s, tuturor anul 1947, r u g ă m cititorii ca să bi-
baza chiar a netului d& Unire nii de alţii. Să ne rugăm cu mult celor caii scriu şi lucrează la această nevoiască să ne trimită şi diferenţa
dela 1898, trebue să se ţie şi foc să se Înlăture prejudecăţile ce foaia s'a cumpănit mult p e a î i u a de majorare, ce a trebuit să se facă.
I. P. S, 8, — şi chemindu-î ia le-am nitrit unii faţă de alţii, să ce­ fixa uu preţ cât mai mic, din c*re
Pentru abonaţii buni şi statornici
lucrările Sfântului Sinod, rem cu stăruinţă s ă vină cât mai fe- sâ se acoperă cheltuielile cu hârtia,
s'a început la tipărirea sau scrierea
Nădăjduiau/lis tinsul'protesor şi cu
:
g r a b ă ceasul, când înfrf-{- ţt î n jurul poşta, îiparul, t t c . Faţă de noaa
cu maşina a adreselor.
«1 nădăjduia şi alta inimi r o m â n e ş t i accîuîaş sitar str* m e n e s c să su'glm scumpete, pentru primele trei luni
că îq forma aceasta Biserica româ­ Şi sâ cântam : Bu a ţi s frate iu Ianuarie, Febr. şi M a i t i e s'a stabilit Ni se fac reclamaţii că unii abonaţi
nească, printr'o dureroasă ursită des­ mi-eşti frate, în noi doi un s a - 1
neschimbat j-.bonamentul de 10.000 primesc cu multă întârziere gazeta,
părţită de sora ei Biserica Apuseană
1
flet bata" . Să-L mgăm cu omit Lei» L r cu bucata preţul unui număr ba unele numere de loc. Rugam a-
şi despărţită şi în sânul neamului în dor pe împăratul păci* şi pe Domnul de 4 pagini la 10C0 Lei. ceşti abonaţi să reclame mai întâi l.i
doua, se va putea găsi îu sfârşii, lummii s ă ne lumineze csiea şi să Probabil acest abonament va r ă ­ poşta de unde primesc g a l e t a . D»câ
a

în armonia canonică şi dogma­ ue îrdreptezfi p-şil noştri s p r e căra­ mânea iii schimbat pe tot anuJ, ceea ce nici aşa nu vor primi, atunci să ne
tică cti î n t r e a g a Biserica uni­ rea păcii, a Idîlffrii şi a unii ii facf pentru abonaţi 4 0 mti pe un scrie să facem reclamaţii noi la Di­
versală*. ) l
$ă-L rugăm . pe Cel Atotputernic an ( 5 2 numere) 2 0 mii Lei pe 6 luni recţiunea G/nerală a Poştelor împo­
să înlăture diîi drumul nostru tot ( a d i c ă pentru 2 8 nomeie) ş< 10 tnii triva poştaşilor neglijenţi sau răuvoi­
Patriarhia şi a primit primul ci
ccescc este piatră de sminteală, pit- Lei pe 3 luni (r-dică pentru 13 nu- tori ca să fie scoşi din acest serviciu
conducător, iar cele două Bis*rid r o ­
decă şi potibnire şi să conducă cât niî;re).. Iu tot cazvl în Nr. 4 3 vom de mare răspundere şl care trebue
mâneşti au r ă m a s şi pe mai departe
mai în g r a b ă pe toţi iii în c a k a awutţa df.că r ă m â n e ace Ia f a b o r a - să fie corect şi regulat.
tot pe dramul d e s p â r f n i şi neunirii,
iar armonia canonică şi dogmatică S'imei U n H , menf,. sau şe măreşte oii micşorează. Deşi noi plătim p ştei taxa pentru
cu B'senca universală nu s*a înfăptuit. De ce să nu dăm p n ? j aeimnis i ! Toate publicaţiile care nu trăiesc din fiecare g t z e t ă ca să o ducă şi să o
A fost ogreşalâl Şi încarnare a Hrmh păcii în ziua păcii să Sie reclame s m subvenţii s'au scumpit predea acelui cui este adresată, totuşi
greşalâ! F i n a o purtăm cu toţii! deplmâ, îiîud a!i.vr-a „uniţi, în cu­ de 3 , 4 ji 5 ori ca în Decemvrie 1946, avem cunoştinţă că unii factori p o ş ­
O p o a r t ă toţi fiii celor două Biserici get şi'n simţiri"? Nu este permis î n t a c â t şt ia hârtie s'a urcat preţul. tali neglijenţi o predau altora să "o
fiindcă n'au făcut destul pentru a ca în aceste vremuri de adâncă pre­ Vieaţa Creştină trăit şte numai din ducă; iar cei ticăloşi In loc să o ducă
urni stâncile d»n diurnul înfrăţirii şi facere morală şi sociala să trecem abonamente şi vânzare, căci pentru celui ce o aşteaptă şi a plătit-o, îşi
n ' a u sfărmat zidurile despărţirii, Pri­ cu vederea imp* rioasa poruncă a noi cu fc'a aflat încă nici oficial nici fac din ea foi|ă de ţigări şi o fumează.
lejui pierdut a fost: „o datorinţă uniri. Să ne pregătim sufleteşte particular vre-o persoană seu insti­ Uni ca aceştia să ia la cunoştinţă
creştinească ne împlinită şi un la î.ttăr..'u 1
; '" <\ ' H J tuţie bisericească sau de Stat care să , din avizul nostru că în curând îi
istoric scăpni", cum bine a ş t e p t a mânia d r e a p t ă a lui Dum­
moment ş' i r , , u s i iu. i. z , I, . . <i d-e î ( i ne sprij'nesscă regulat, cum se face
nezeu. Numai o pocăinţă bună şî
1-a caracterizat ace laş profesor. Arc sâ începem ingenunehi înaintea cu cele rrjai tr.ulte gazete, decât dcar
dreaptă îi mai poate mântui.
neglijat prea mult această creştinească altarului, în tainiţă convorbire cu ne mai bucurăm şi noi de unele ges­
datorie a unirii şi astfel am scăpat Domnul munca pentru unire. turi frumoase de ajutorare dela cnii S p e r ă m că iar vom avea trenuri
prea multe momente istorice când Dacă vom păşi pe drumul unirii abonaţi şl prieteni cu surse materiale dela Cluj în fiecare zi şi atunci vom
putem să ne strângem în jurul a c e - sub scutul Domnului,. imposibil să mai reduse. La cei cu avere multă face tot posibilul ca gazeta să ajun­
luiaş aiîar. tiu ne putem uni, căci aceasta a fost nu io suntem dragi, g ă pe Dumineca în orice s s t din
Bato din noii ceasul uniriil cea mal arzătoare dorinţă a Mântui {ară, cât mai izolat, întrucât noi o
••• Vom scăpa şi de data aceasta torului înălţată în formă de n-gă c3- Azi ? prea pe toate ziarele sunt î j vom expedia la g a r ă Msrţi seara.
prilejul ? tră Părintele ceresc in clipa M r i r i i nesiguranţa apariţiei regulate. De De acea domnii colaboratori să ţină
Depinde iotul de noi ! î.! patimile ti i i i o j '•• : „Ca, toţi să ccee«», fiţi cu atenţie totdeauna mai socoteală de ace?sta şi să ne trimită
Acum, când ţara a adus ynil- ic fio una, precum tu, Vărint», eşti ales ia numărul, nu la d a t a gazele', materialul dc p u b l c a t la timp, spre
cele mai grele pentru asigurarea ho» întru mine, şi ou întru lin o,- c a Numorii să urmeze unul după altul. a p u ' e a fi şi cules ia da fa apariţiei
şi ea întru noi una Bă fie" (Io. Cu toată neregula trenurilor, poştei, nu Ia cea scrisă p e gazetă.
tarelor sfâşiate prin biestematul ver­
dict deia Vie na, nu este oare m o ­ 17, 2 1 ) .
mentul suprem să ne ridicăm peste b'genunchtaţi în faţa altarului stră­
toate g e u t ă p i e personale ş să pre­ moşesc să luăm hotărârea de a c o n ­ Priveghere c r e ş t i n e a s c ă d e Anul N o u
gătim sufletele tuturor Români­ t i n u a r u g a n o a s t r ă pentru unire
lor pentru unire, ca în ziua păcii şi după î.icheierea săptămânii, d a r Anul nou a fost primit sărbătoreşte rant. Uoii, însă, precum am anunţat,
să ne putem bucura măcar de înce­ mai ales să lăsăm s ă se reverse în toată lumea. La Bucureşti un loc l-au făcut în Biserică. Acesta a fost
putul tratativelor pentru unite. înafară balzamul dragostei frăţeşti, la masă, pentru noaptea de Anul nou, foarte frumos. Nu se poate spune,
In zilele de 1 8 — 2 5 Ianuarie creş turnat în sufitt de harul rugăciunii, la restaurante se rSscumpara cu numai simţi Şi a fost lume multă.
tinătatea întreagă se roagă „pentru şi să arătăm în fapte dorul arză­ 2 5 0 . 0 0 0 - 6 C 0 0C0 k i . fără btutură. Bisericuţa Bob a fost neîncăpătoare.
unirea tuturor". Cu acest prilej tor, aprins în mimă d« văpeia Du Localurile gemeau de lume. Abun­ Dela ora 11 s'a trecut la biserlca-
Bă ne rugăm şi noi cu căldură să hilui Sfânt, ca aceea legatară să d e n ţ ă şi iux, muzică şi jsc, ca în catedralâ, largă şi încăpătoare. Aici
sa risipeasjv negura n t ş t i i n ţ d şi î n - prindă cSt mai multe sufltt- şi acest vremurile bune. s'a făcut predica solemnă cu Bine­
funerecul îndoielii din inimile tuturor, foc să aprindă cât mai multe inimi cuvântarea Euharistieă, la miezul nnp-
să piară rădăcina vrăjbii şi a certei ca s ă t c a f i z f z i , aigreş't, unirea Aşa a fost şl io s e t r a de Crăciun. t i. Apoi s'a celebrat si. Liturghie,
religioasă a tuturor Românilor. O familie voia sâ şi petreacă seaiv în vreme ce alţi preoţi ascultau s p e -
h Onlsifor ihibu, Unitatea M i g i u a s î a
Românilor, Beiuş, 1931, p a g . 2 7 - 2 8 . Pr. S. A PRUNDUŞ de Crăciun a ca sa, d a r ca lumea : cu vada. S'a împărtăşit aproape într»a-
chei şi biţ'i... S'a iscat o ceartă, din ga muliime a credincioşilor prezenţi.
care feciorul şi-a ucis mama, iar Ta­ Programul variat al predicilor,

Conlucrarea f r ă ţ e a s c ă
tăl, apoi, pe fecior.,. cântărilor si a! rugăciunilor a făcut
ca timpul d-!a ora 8 seara şi până
(urmări din pagina V La Cluj încă toată lumea a făcut ia 2 şi jumătate dimineaţa să ne
ă „Revelion*-ui de A nu! Nou. Cei t m i pară foarte scurt.
„infrâpţi- vi popom c ă t o a r e de har a l o i Isus s e î n d r e a p t «iUiţi I* B a l în crâşmă s*u restau­
„Dala. Risărit şi Apus mai fierbinte si b i n e v o i t o a r e spre
„Şi plecăndu-ră genunchii m ă r e a ţ i o p e c ă c o n s t r u c t i v i a zia
„Cân.aţl Regelui IsusJ" rului „Vieaţa C r e ş t i n ă " , c r e în lo;;
: ă şi irosească puterile c a z a d a r n i c e C î n e a pritn't de p r o b ă acest nu­ C î n e încă nu şi-a c u m p ă r a t ca­
Vieaţa creştină v r e a sâ fie e c o u l
acestui c o n c e r t d e i u b i r e închinat l u p t e confesionale, se sirădueşte a măr, dar nu vrea sau nu poate să lendarul nostru de perete sau cel de
lui I=us şi p u n t e a d e î n ţ e l e g e r e , a înălţa c u p o l e strălucitoare, clădite se aboneze, este rugat să scrie pe masă (transformat de pe anul 1945
teren d e c o l a b o r a r e frăţească, p e n t r u din iubire, s p r e culmile albastre pentru anul 1947), se mai poate primi
gazetă: R e f u z p r i m i r e a , ş i s ă ni în condiţiile arătate în numărul tre­
adâncirea vieţii sufleteşti a N e a m u ­ cereşti, ale C e l u i care d i n d r a g o s t e
o trimită înapoi. cut al gazetei, întrucât ne-au mai
lui R o m â n e s c , p e n t r u n o i s'a c o b o r î t p e p ă m â n t .
rămas.
D e aceea : c o n l u c r a r e a frăţească R o m â n i O r t o d o c ş i şi U n i ţ i , p r i ­ - Apariţia gazetei noastre în con-
între O r t o d o c ş i i R o m â n i şi R o m a viţi şi p r i m i ţ i cu î n c r e d e r e ziarul S'a ridicat însă preţul cu 100 p r o ­
diţiuni mai bune este încă tot stân­ cente, faţă de catalogul publicat în
nii Uniţi dela „Vieaţa C r e ş t i r a " este . V i e a ţ a C r e ş t i n i " , care vrea ca în jenită, deoarece, după cum am mai
p r i v i t ă cu ochi b u n i şi piini d e nr. trecut la toate cărţile, broşurile
locul vrajbei şi urei, să a 1 ă : ă d r a ­ scris cazul pe larg, nici până azi nu
părintească binecuvântare nu numai şi colecţiile din g a z ' t â ce le mai avem,
g o s t e a lui H r l s t o s . S i n g u r u l mijloc s'a aflat materialul de tipar sau urma
din p a r t e a celor doi A r h i e r e i R o ­ în afară de calendarul pe 1947.
d e î n ţ e l e g e r e care va d u c e la „zi­ răufăcătorilor, cari ziua, din faţa
mâni ai Clujului, n u n u m a i d e în­ d i r e a T r u p u l u i lui I l r i s t o s — B i s e r i ­ A apărat Almanahul „ V i e a ţ a " pe
noastră n e - a i j-efuit tipografia, încăr­ anul 1947 a P ă r Călugări francis­
t r e a g a p r e o ţ i m e a a m b s l o r biserici ca — p â n ă v o m a j u n g e toţi Ia u- când litera de tipar pe o trăsură şi cani români, sub îngrijirea fr, loan
strămoşeşti, Ci d e t o a t ă o b ş t e a r o ­ nirea c r e d i n ţ e i " (EL 4 , 1 2 - 1 3 ; , care dispărând. Bălan la Beiuş, de unde se poate c o ­
m â n e a s c ă : intelectuali, m u n c i t o r i şi trăieşte in i u b i r e .
ţărani! Cu timpul sperăm să ne pitem manda. II recomandăm fiind foarte
Cu a t i t mai m u l t p r i v i r e a a d u - Pr. Teofil A. Btlhhanu cumpăra iar materialul furat. frumos, ilustrat si bine redactat.

fecioara I n t u i t e , roap-te
«•«Mto» mmmmm VAtitl n m n
şiii i nirea i i c r i i a tuturor
8 PA6INI mm lei
toilor
TIueiriHi plRlrSţifis* Cioi