Sunteți pe pagina 1din 4

JJHML_XII_H!

L6 4 PflQlNI 200 LEI QLUJ_Lfl_7JULIE_1946_

ABONAMENTUL pIStit înainte: pe un an 10.000 Lei, pe 6 luni Apare s ă p t ă m â n a l s u b î n g r i j i r e a unui c o m i t e t 3


Redacţia ş i Administraţia SOOO Lei, pe 3 luni 2S00 Le). Abonamentul de sprijin este dubtu. Înregistrată la Tribunalul Clu] sub Nr. 8 5 din «938}''
Cluj S t r . Nicolae l o r g a Nr. 6 — 8 - Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal N r . 40646 — Autorizaţia de reapariţie Nr. 3651 din î946 »n
wmmmmmm^mmmnmmmmmMnmimmwmmmMmmMmviftiw —iiiiwim

Cum I-a aflat


FAPTE NU VORBE Sf. Ignaţiu pe
, Ge folos, fraţilor, dacă gheliei, dovedind — cum scrie de Păr. FL. MUREŞANU
Dumnezeu
zîoe cineva că are cre­ Sf. A p . Pavel către Coiinteni U n tânăr ostaş se afla rănit î n ­
dinţă, i a r f a p t e nu a r e ? "
— „că sunteţi epistola lui Biserica este ş i rămâne până tr'un spital.
(lacov 2, 14..
Hristos.,. scrisă nu cu cer­ la sfârşit Vistieria Darurilor Piciorul îi fusese fracturat î n t r ' o
Intre formele din afară ale neală ci cu duhul Dumne­ celor stătătoare, darurilor ce lu­ luptă.
minează caile vieţii, m ă n g l i e întris­ N u m e l e lui era î g n a ţ i e de Loiola.
creştinismului nostru şi trăirea zeului celui viu, nu pe ta­ tările a m ă g i r i l o r şi lecuesc rănile Plictisit de m o a r t e ceru unei s u ­
de fiecare clipă, este o mare bla, de piatră, ci pe in biele pe care ie primim s recurându-ne rori călugăriţe să-i d e a c e v a d e c i ­
prăpastie. de carne ale inimii" (II Cor. p r i n hăţişurile încercărilor. tit, Călugăriţa îi a d u s e cărţi r e l i g i ­
Oamenii din zilele de acum III, 3). Darurile D u h u l u i Stânt aşezate oase.
punt: „iubitori de sine, iubi­ în visteria Bisericii sunt nesecate —- P e semne nu ţ i e b i n e s o r i I
Mai mult încă. Primii creş­
tori de argint, îăucjăroşi, şi poate nu le-am d o v e d i nici n u ­ Cărţî d e astea îmi t r e b u i e m i e ?
tini trăiau cu adevărat o viaţă mărul. Dar să p o m e n i m măcar patru Vrei să m ă o m o r i cu zile ? D ă - m i
trufaşi, hulitori, neascultă­ frăţească, ca unii ce mărturi­ cărţi să mă distreze.
dintre ele, pe care Biserica ni le-a
tori de părinţi, nemulţumi­ seau cu tărie, că sunt fii ai îmbiat şi ni le ţine la î n d e m â n ă cu Călugăriţa îi ascultă cererea. R o ­
tori, fără cucernicie; lipsiţi aceluiaşi Tată ceresc. „Iar toţi neasemuită .generozitate. m a n e cavalereşti, istorii, p o v e s t i
de dragoste, neînduplecaţi, cei ce credeau erau laolaltă 1. Darul credinţei mântuitoare. fantastice şi comedii formară lec­
clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, P o m e n i m întâi darul credinţei m â n ­ t u r a celui rănit. Isprăvind cu ceti-
şi aveau toate deobşte. Şi-şi tul acestor cărţi, m a i ceru altele.
neiubitori de bine, vânzători, t u i t o a r e pe care Biserica ni-1 p r o -
vindeau moşiile şi averile D o r i n ţ a îi fu î n p l i n i ă La o n o u ă
porniţi, îngâmfaţi, iubitori povădueşte în auz şi faptă. F ă r ă de
şi h împăr ţeau tuturor, du­ o credinţa n a este cu putinţă o m u ­ cerere, ne mai a v â n d la î n d e m â n ă
de desf&t&ri fl mai mult de-: pă cum avea nevoe fiecare" lui a vieţui. C e l ce zice că n u a s e m e n e a căru, sora îi aduse vieţile
cât iubitori de Dumnezeu" sfinţilor. Îgnaţie le svârll cât c o l o .
(Fapte 11,44-45). c r e d e în nimic afirmă şi el o „cre­
(II Timot. III, 2-4). d i n ţ ă " — credin;a în nimic. D a r D a r n e a v â n d altceva de făcut, ca
Unde mai sunt astăzi, astfel să-şi împlinească vremea, a p u c ă cu
Mulţi socot că pentru a fi a s e m e n e a exemplare sunt puţine.
de creştini. Vieţuind departe de Mulţimea n o r o d u l u i crede D e multe dispreţ o carte spre a răsfoi.
creştin ajunge să fi primit tai­ D u m n e z e u , multora li s'a ră­ ori şi prea des.-ori chiar, crede in Fără nici un interes la început,
na Sf. Botez şi să poţi face cit credinţa şi aşa s'a împuţi­ orice, D a r nu orice credinţă atenţia îi fu atrasă treptat-treptat
proba acestui fapt, doar cu mântue. Ci abia atunci când c r e ­ spre cele ce citea
nat şi dragostea între fraţi, bine
dinţele tale din care ţi-ai zidit p a ­ Faptele cu adevărat eroice ale
certificatul eliberat de preot. ştiind că ceeace întreţinea a-
late în acest veac şi idoli cărora sfinţilor îi câştigară inima. T o t m a i
Dar creştinul adevărat, este ceastă caldă tovărăşie şi unire te-ai închinat, se prăbuşesc şi se fac interesantă d e v e n e a lectura. Sufletul
dator să-şi aducă necontenit suflete sscă între creştinii celor pulbere, abia atunci, cu ochiul v e ­ lui se lumină. O c h e m a r e tainică
aminte şi să aibă în faţa ochi­ dintâi timpuri, era pe deoparte, derii spălat de lacrimile încercărilor îl î n d e m n a să săvârşească şi el ase­
lor minţii pe cei dintâi creştini, şi al tuturor d e s a m l g i r i l o r , vezi în m e n e a fapte. H o î ă r â r e a n u i lipsi.
participarea zilnică la slujba
u r m a ta p i a t r a cea din capul un Vindecat îşi atârnă a r m e l e î n a i n ­
care după ce au primit bote­ .frângerii pâinii" (Sf. Litur­
ghiului p e care nu ai luat-o în tea unei icoane a Maici D o m n u l u i
zul „stăruiau ia învăţătura ghie), iar pe de alta, faptul că sea nă la clădirea vieţii t a l e : la şi d e v e n i alt o m . F a p t e l e iui nu au
Apostolilor şi în viaţa fră­ în fiecare zi se adunau la tem­ credinţa mântuitoare şî singura fost întru nimic m a i ptejos decât
ţească, în frângerea pâini­ plu „cu stăruinţă şi într'un mântuitoare — p e care nu ţi o poate ale celorlalţi sfinţi ai bisericii. A
lor şi în rugăciuni... şj în cuget". da nici filosofía veacului, nici artele, l u i t pildă dela ei, c u n o s c â n d u - l e
nici silinţa, nici cele mai avansate vieaţa.
fiecare zi cu stăruinţă şi Creştinii de acum au numai teorii politice sau economice ci n u ­
într'un cuget curat erau în înfăţişarea adevăratei credinţe, mai Biserica — pentrucă, bine să
Biserică... lăudând pe Dum­ dar prin purtarea lor tăgăduesc luăm seama, nu este alt n u m e s u b Florile cerului
nezeu şi fiind bine văzuţi puterea ei (II Timot. 3, 5). A- soare care să n e poată mântui d e ­
de tot popoiuî" (Fapte 2; 42, cât un singur n u m e ; Isus şi Bise­ Ce procent dintre toate scrie­
cest fel de creştini nu-şi pot
46 şi 47). rica lut alezată tocmai pentru m â n rile oglindesc în paginile lor
dovedi identitatea lor, decât cu tuirea noastră adevărurile Sf. Scripturi, date
Câţi dintre creştinii vremu­ certificatul de botez. Dar astfel
2 Legea" — Religia. U n alt lumii de Duhul Sfânt? Câţi îşi
rilor noastre cunosc cum se de certificate pot fi folosite m

dar al bisericii este „ L e g e a n o a s ­ îndulcesc inima cu mierea cu­


cuvine această învăţătură ? uneori chiar şi de către cei ce t r ă r o m â n e a s c a " — adică religia rată a slovelor sfinte supte din
Cuprinşi de nepăsare sau n'au primit botezul. întocmai noastră c.eştinească.
flori ie ceflilui ce rodesc în ţa­
lipsiţi de încredere în obârşia cum unul amestecat în frau­ U n î n v â r t s p u n e a că în c u r g e r e a
istoriei, d e a început şi p â n i astăzi, rina nemuririi.
dumnezeiască a Sfintelor Scrip­ dele dela o Primărie, deşi fără
şi a d ă u g ă m , p â n ă la sfârşit, se v o r Puţine scrieri bune, puţini
turi, puţini creştini mai citesc pregătirea necesară, s'a folosit putea in 11 oi p o p o a r e mat s ă l b a t i . e cetitori aleşi!
astăzi cu osârdie şi cu toată totuşi de diploma altuia spre sau m a i puţin s ă l b a t i c e ; m a i puţin
evlayia Cartea Sfântă. a obţine, prin înşelăciune, sluj­ sau mai mult civilizate — d>r p â n ă Singura slovă care înfruntă
Ci, iubite cititor, de vrei să ba pe care a avut-o Ia acea acum i-toria n u cunoaşte niciun veacurile e aceea a Sf.Scripturi.
primărie. p o p o r fără religie. „ Cerul şi pământiii vor trece,
încredinţezi pe unii ca aceştia,
câ adevărurile Bibliei sunt des­ Şi aceea e adevărat c a unele p o ­ dar cuvintele mele vor rămânea''.
Aşa şi în viaţa creştină. Nu poare au avut ia început o religie,
coperite de Dumnezeu, sileşte- Biblia a fost şi va rămâne pen­
numai c u acte care se pot pier­ apoi şi-au s c h i m b a t o cu alta.
te a te purta în aşa chip, în­ tru totdeauna steaua cerului ce
de ori fura, ci mai ales cu Religia noastră dela început este
cât în toată fiinţa ta şi în tra­ va călăuzi pe cărările senine,
purtarea noastră trebue să do­ religia Bisericii, religia p r o p o v ă ­
iul tău de toate zilele, să se vedim creştinismul nostru. duită d e Biserica lui Hristos Noi pentru veşnicie, paşii omenirii.
vadă întruparea învăţăturilor am intrat în istoria lumii c a po- Fii ai bisericii creştine, ocu«
dumnezeeşti şi puterea Evan­ Pr. Ec. Const. Moisiu (cootinuare la pag. 2) (.continuare în pag. 4)
Pagii „VIEAŢA CREŞTINA* Nr. 6

Din rătăcirile SECCARE o v o r b ă testamentară care z i c e : devărate ; P a c e a c u Dumnezeu,


P a c e a mea vi-o lan vouă — nu Ci cu D u m n e z e u n u m a i Biserica
pacea care vi o dă v o u ă lumea,

Fralii DiiHHlBi, dupa trop


ne p ate î m p ă c a Intre El şi noi,
o m u l , sfaturile o m e n e ş t i — c i pacea •ăzboinicii lumii a c e s t e a , nu există
m e a — aşa g i ă ş e D o ; nul, lt a b a s a d o r
Exi tă oa e d o u ă feluri de p a e e ?
O i ace care-i p<ce — şi a ta care-i Credinţa mân uitosre
E CUNOSCUTA stăruinja . p o c ă i ţ i l o r " , şi t o v a r şil (Ieşire 2, 11/ F a c e r e 14, L e g e a existenţei noastre
pacea urnii ? Da.
d e a înfăţişa pe Maica D o m n u l u i 16; 24, 4 8 ; îi I m p , 10, 13). E . a deci Libertatea cea adevărată ş ;

In divanurile d e pace ale lumii


ca p o femeie d e r n d care zâmt- ; i b ce ui in v r e m e a veche, ca Ia P a c e a cate-i pace — ia'â patru
de până a ^ s u p u s la caie vii-
s eşte ş» naşte prunci, i c a t e t i a i c e rt. cu n u m e e de «frgte", s i fie daruri din c e ' e m u l t ; ale B s ricii
oarele râsboa e As a a fost pacea
nimic a o u i r i n s a d e c â t f p t u că numiţi şi cei d e a p r o a p e înrudiţi. dar destul spre a ne îndatora să
lumii.
intre aiţi c u p a p e ca e » > naaCut Dar în Legea N o u ă ? F r a ţ i i : om- ţinem la Biserică cu preţul orică­
Pacea lui lsus — P a c e a p e care
a dat luminii şt p e oceia t u mai nu ui - unt amin.it cu nume<e d e . . ror jenfe.
ni-o dă Biserica - - nu ni se mai
mare dintre frkţi, — care s'a numit l a c c b , losif J siej, luda şi S i m e n , ;a dela n i. Fericiţi sunr cei ce au FL. MUREŞANU
p e sine, Fiul tui Dumnezeu. E« SUS­ dintre cari trei au fost A p o toii. în sufletele lor darul pă3Ü celei a- . PROTOPOPUL ortodox «I CLUJULUI
ţin cu multă încăpăţânare că lsus uroriie D o m n u l u i , sunt deasen e-
Hristos a avut d o u ă t â n d u r i de nea II ai de m u l t e ori p o m e n i t e în
fra,i, d u p ă t r u p şi d u p ă spirit. A U Cărţile Sfinte d a r nu cu n u m e l e .
nu o s p u n e aceasta — zic ei, —
Scriptura: „ A u n u este acesta i ul
C u toate acestea trebuie să ţinem
s e a m a de un îucru: deşi ae face
La umbra crucii lui lsus
meşterurai d e lemn ? A u nu se c h . a demultc oripomenirea d e „fraţii*
ma m a m a iui Măria şi fraţii Iui Domnului, lasă nici odată nici De când pe lume sunt născu', Din fericiri ce iute trec
losie şi Simon şi i u d a ? şi surorile unul, na e numit, afară, de lsua, La u m b r a crucii-am fost crescut; Şi bunuri care e petrec,
lui au nu sunt toate ta n o i ? (Matei de fiu ui Manei; după cum nici P e pieptu! meu, m a m a mi a pus Credeam sâ t r a g mai mult oíos
13, 55-57). despre unul, a iară de lsus, nu Crucea Preaduicelui lsus; Ca şi din crucea lui Cristos.
E adevărat, S c r i p t u r a insă t r e b u i e se afirmă că ia fost Mana,
înţeieasâ aşa c u m a Înţeles-o acel mamă. Iar mai târziu când pricepeam Dar vai amar m ' a m înşelat
ce a scrii-o, N u poţi judeca intere­ Stam ore'ntregi şi o ascu tam C â n d f e r i c t e - a n căutat,
Cei patru „fraţi" ai D o m n u l u i ,
sul cuvintelor u n u i graiu, d u p ă un Cum îmi v o r b e a cu glas duios Căci pace. fericire, nu-s
n'au fost fui M a n e i şi ai lui Io. if
graiu strein, c a r e a r e un alt spirit, d u l g h e r u . ci fui Măriei lui Cleopa, Numai de crucea lui Cristos. Decâi la crucea lui lsus.
o altă alcătuire, c a r e s'a format în care a fost soţia lut C l e o p i, şi care
aite împrejurări d e vieaţâ şi în alte a trăit în ac^eaş vreme, c t şi A d e s e a ' n cimitir m e r g e a m O r i c â t în l u m e - a n cercetat,
vrem.', şi a fose v o r b i t d e un p o p o r , Măria, m a m a lui lsus. Iacob „fra­ Sfios pe iarbă ' n g e n u n c h i a m N i . i c â n i , nici u n d e n ' a u aflat
, cu g â n d i r e a şi feliui său de a trăi, t e l e " D o m n u l u i , e n u nit fiul lui Si mi î n d r e p t a m p r i v i r e ' n sus U n loc m i dulce, mai frumos
cu totui deosebit, In T e s t a m e n t u l Alfeu ( G a ateni, 1, 19; Masei 10, 3). S p r e crucea Dulcelui lsus C a îângă crucea lui Cristos.
N o u , se face a d e s e ri amintire, de
E iaiăii v r e d n i c de ţinut seama,
fraţii şi s u i v r i . e D o m n u l u i , n u m a i O J a f un preot Ia a; tar, Şi-atunci p l â n g â n d al m e u păcat,
că, dacă Maica sfântă, ar fi avut,
că atât Isu., şi Maica D o m n u l u i , cât Plin de-al evîaviei Sf ,nt har, Din n o u Ia d r u m am apucat,
afară de lsus, şi alţi fii, - - lsus,
şi p o p o r u l in mijlocul cărora a trăit V o r b i atâta d e frumos A v â n d în suflet dor n e s p u s
m u r i n d pe Cruce, n'ar fi lăsat o pe
D o m n u l , cât şi evangheliştii, cari De crucea D o m n u ui Cristos. Să caut crucea iui lsus.
m a m a lui, în grija iui loan a lui
au sen» d e s p r e aceste lucruri, n u
Z e v e d e i şi al S a o m e i .
s'au g â n d i t , n ' a u vorbit aşa c u m Mi am zis a t u n c i : cât voiu trăi, • Din nou la Tine am venit,
C i n e poate să crea'dă, că dacă cei
v o r b i m noi azi, r o m â n e ş t e , sau în O I D o a m n e , te voiu p r e a m ă r i , P r i b e a g ca fiul rătăcit
trei „ f r a i " ai D o m n u l u i , Iacob, luda
o altă limbă din v r e m u e n o a s t r e . N e - a v â n d n i m i c i m a i presus Şi umilit m ă prostern j o s
şi S i m o n , cari au fost în acelaş timp
C ă ce înseamnă în l i m b a r o m â n e a s ­ De crucea Bunului lsus La u m b r a crucii lui Cristos.
şi Apostoli, dacă de fapt ar fi fost
că frate o ştim. D a r nu tot aceasta
fraţii d u p ă trup, din aceeaş m a m ă ,
î n s e a m n ă in limba în care s a v o r ­ Dar v r e r i cumplite au venit D o a m n e —avuţia o a m p r ă d a t ,
ai lui lsus, c u m d e ei, intr'un m o ­
bit p e vremea când Isu* l i r t s i o s P r i m e ş t e m ă ca p e - u n a r g a t
ment atât d e hotărâtor, 4fc,PIĂ**^
u m b l a p e p ă m â n t ? D a c ă cerce­ Şi m ă răpiră furios Căci n u cutez a privi'n s u i _ -~....
rărăsit n u n u m a i pe fratele lor, pe
t ă m şi alte locuri ale scripturii, De lângă c r u . e a lui Cristos. La crucea Í <u ceiui -sus.
lsus, dar şi pe mama lor, astfel că
u n d e e v o r b a d e „ f r a t e ' , lucrui se
a i o s t nevoie ca un strein, să o ia
lămureşte dela sine. In T e s t a m e n t u l La ş o a p t a lumii m'am piecat, A j u ă mi, Do.-mne, ca de a c u m
d u p ă m o a r t e a D o m n u l u i , în grija sa?
Vechiu, Lot, fiul fratelui la A v r a m Să nu n a i plec p e a l lumii d r u m
C e r c e t â n d cu b ă g a r e d e seamă Din masa ei m ' a m ospăta»,'
( F a c e r e 14, 12), e n u m i t în alt loc P e d r u m u l la g şi păcătos
şi cu c u m p ă n i r e Scripturile, vedem Mă b u c u r a m atunci că n u - s
( F a c e r e 13, 8), „fratele" lai A v r a m ,
că nici vorbă, nu poate să fie, ca La u m b r a crucii lui lsus D e lângă crucea lui Cristos I
Iacob, fiul surorei lui Lavan, e n u ­
mit d e a s e m e n e a „fratele" lui Lavan Măria să fi avut şi alţi fii, căci 10H PUŞCAŞIU
( F a c e r e 2 9 , 15, d u p ă Vulgata, . M i ­ 1
D o m n u l a fost nu n u m a i „întâiul
reasa din „ C â n t a r e a Cântărilor" născut", ci şi „unul n â i t u t " al F e ­
incâ se n u m e ş t e „ s o r a " ( 4 , 3>. cioarei M a n a din Nazaret,
. F r a ţ i " se m a i n u m e s c şi prietenii
P. Emulan Lerneny Umbra lui lsus Sufletul poate trăi ş fără trup1

Sf. A u g u s i n descrie visul unui


Ieri, pela amiazi, doctor dui C a r a g m a . Doctorui G e -
A trecut spre-apus nadie — a c e s t a 1 era n u m e e — , a v e a
Din darurile Bisericii Printre
Umbra
uînJ şi
lui lsus —
brazi îa.oelf, că suf etui ar p u t e a trăi şi
d u p ă m o a r t e a irupului. In vis i-se
(urmare din pag. 1)
ară.a un t â n ă r strălucitor, care-1 în­
Ca un magic gând,
treba :
por aparţinând Bisericii creş­ atunci când purta p e uliţele <"ne- Binecuvântând. — G e n a d i e , doruri ori eşti treaz?
tine. In religia e r e c t i l ă , care nu sareei şi Romei cătuşa pentru H n s - — uotm, - răspunde doct r u .
ne-a fost niciodată religie maşteră, tos ? — Căci scrii e > e . Libartate Peste necuprins,
— Mă vezi? — ii î n t r e b ă iar tâ-
d e aceea o numim lege r o m â n e a s c ă , n u m a i acolo este u n d e i Duhul Intr'un tainic semn
adevărului L r d u h u l A d e v ă r u ui, năiui,
în ea au t r ă t şi au murit părinţii * Mâna şi-a întins,
adiCâ D u h u l cel Sfanţ \ lui D u m ­ — T e văd
şi strămoşii — în ea g ă im şi noi
nezeu, poate t ă se p o g o a r e nu n u ­ Poate pentru 'ndemn; — C u ce m ă v e z i ? C u ochi tru­
TOCITĂ m â n g â i e r e a şi t o a ă p o v a ţ . de
mai în temniţă ci şi cri ar în iad Undea fost S Ă stea, peşti ?
foios C u ea vom fiinţa — sau făra
şs să deslege t gâturile celor fere­ A 'ntJorit o stea. — N u . Ace'u sunt închişi, N u ştiu
d e ea v o m pieri. Religia creştină,
caţi, iată de ce a d e v ă r a t a libertate cu ce U v a d .
devenită lege r o m â n e a s c ă — e . t e
nu o p u t e m a v e a d e cât a c o l o u n ­ Dar tânărul în r e b ă mai d e p a r t e :
legea existen.ei noastre — şi ea Şi-a adus lsus:
d e e . t e D u .ul Adevăru.ui. Şi liber­ — Genadie, auzi ce ţi s p u n ?
este un d a r al Bisericii Câmpului rod greu,
tatea . ste un dar a Bisericii şl n u ­ — Da,
3 . Libertatea. — * Mai d e p a r t e
mai al B« e r i c i . Pentru neamul meu. — C u ce a u z i ? Cu u r e c h i l e ?
v e d e m că to,i oamenii v e a u să fie
4, P a c e a — dar tot al Bise­ — N u . N u ştiu cu ce a u d .
liberi. Se v e ^ e ca libertatea este
ricii. Ai patrălea dar ai Bisericii In albastră seară Şi iarăşi l a întrebat t â n ă r u l :
un mare b i n e şi este — eu sunt
asupra căruia ne mai o p r i u astăzi Curcubeu de-argint G e n a d i e , vorbeşti acum cu
c o n v i n s de aceasta — c a d s u n t e m
g a i a să l u p t ă m şi să m u r i m peri ru e.te darul pani. mine?
Şi de mărgâr:nt
ea Dar dintre supravieţuitori, c a p C â t a însetat şi cât însetează su- — Vorbesc.
A întins pe ţară, — C u ce v o r b e ş t i ? Cu g u r a ?
p u t e m s p u n e cu inima î p â c . t â că fletul nostru d u p ă acest d ,r — u ai
ales a c u m d u p â c e mu trecut prin Luminând în zări — N u . N u ştm cu ce vorbesc.
sun e u cu a i e v rat nberi.
Libertatea şi c ă u ş e e nu sunt cel mai crâncen răsboiu pe c a r e Negre depărtări. — Vezi — îi lămuri apoi î n g e ­
t o t d e a u n a s e m n e ale robiei, lsus 1 a cunoscut lume de când ex stă rul, — simţuri,e tale a c u m sunt în
încă a avui câ uşi pe mâini e saie. ea. s'a pierdut apoi r e p a u s şi tooişi vezi, auzi şi v o r
A fost ei r o b c u i v a ? $1 P a v e i , U r a ărim cu bătăi d e inimă sfa­ bi şti. Şi când va veni vremea, ca
Printre ierburi moi
o re nu a fost el rob atunci când turile, conferinţele de pace, A ş t e p ­ simţurile să se o d i h n e a s c ă definitiv,
Coio, în apus: adică când v d m u r i şi atunci vei
m e r g e a calate »pre D a m a s c să a tăm cu răsuflare* o p m ă c o m u n i c a
dUiâ de acolo tegaţi la Ierusalim tele lor care întârzie. Umbra lui lsus. a u t i , v t i vedea, vei vorbi, şi vei
pe cre»tini, şi n u a fost el liber Dar ni &'a lăsat nouă, odinioară PIHITRIE DANCIU simţi.
Nr. 6 , VI E AŢA CRESTINA* Pag. 3

fărădelege c ă i l e T a l e şi cei ne--

UÂLUL SATANE presă creştină;.


credincioşi
toarce".
la Tine s e v o r fn-

Sunt, deci, vrednici de laudă


creştinii care c u m p ă r ă cărţi şi foi
( C o n v o r b i r e î n c h i p u i t ă î n t r e S a t a n a şi u n p i t o i , cssre c o n d u c e un congres
piehtcrxre dupâ Jterre t Ermit: r e l i g i o n e şî le v ncî şi ei altora,
cu g â n d u l de a ajuta cât mai mult
A m întâlnit pe diavolul în Piaţă Vezi I cât e de asudat şi de obosit? Si sperăm că într'o zi vor vedea, la r ă s p â n d i r e a şi p r o p o v ă d u î r e a în­
la colţ. E r a fercheş, în pardisiu c e ­ A ţinut o predici., o frumoasa pre­
limpede şi creşim. văţăturilor D u m n e z e e ş t i .
nuşiu, guler moale, pantaloni călcaţi dică... nu m'a cruţat de loc, îndrăz­
fără g r e ş , g h e t e la m o d ă , ciorapi neţul ... încheierea m.-ii cu sea â a
3, împărţirea cărţilor religi­
A m ajuns la uşa sărac ăctoa ei oase tn dar. Şi în acest fes se
moierni. fost foarte bine studiată; insă s'a săli de a d u n a r e u n d e se ţine con­ obţin m i n u n a e r o a d e în lucrarea
— C e faci tu a c o i o ? îi zic eu ... adresat unui public de patrusute de gresul presei c n ş t n . S a t a n a m i - o creştină. Dar d e multe o r i strădania
căci s u n t e m per-tu şi cunoscuţi p e r s o a n e c o n v i n s e şi n ai înainte arată cu un ne p u ; dispreţ în ozh<: d e a împărţi g atuit cărţi d l r o a d e
vechi. d e p r e c e t a c e s'a spu». P â n ă c e e u ? , . Aceasta i ? !.,, proaste sau nu aduce niciun folos,
— S u p r a v e g b i e z c o n g r e s u l tău Ai văzut chioşcul ? P t i v e . t e numai Eu î n - ă nm privit pe Qoliat în fiindcă, de obiceîu, o m u l nu p u n e
d e presă. rezul atul !,.. faţă şi « a n zis: Localul Cin i celei m a r e preţ pe cartea pe care o p r i -
— T e n t l i n şteşte puţin ? . . Era orele 5 d. m . D i n birouri şi de taină era şl mai mic R s p u n s u l ? . meş e în dar şi nu se sileşte s'o
— O h ! Aşa de puţin, zise cu un ateliere c u r g e a lumea m u t ă în tot Un blestem groaznic, c r e a s c ă . Apoi d u p ă ce s'au î m p ă r ­
ton plin de răutate. Insă în ochiu-i lungul străzii spre g rS. in faţa iar .(u am c o n t u u a t : In b i r u l a- ţit cărţile în dar, a d e ea nu se mai
viclean îi observ m i n c i u n a chioşcului se o p r e c cu t ţii, aproa­ devărului tău r u ş t n . s , pentru trium­ g l s e s e bani cu care să se tipărea­
M ă însoţeşte. pe fără excepţie. O in cinci in cinci ful tău real, eu cred, Sal n o , in scă aite'e
m i n u t e sosesc Îs chioşc «iele pa­ victoria Aceluia, c « e are cuvintele
— Zbateţi vă cât vreţi, eu şi aşa Răspândirea scrisului creştin
chete cu ziare p r o a s p e t e pe cari vieţii de veci. Eu cred că Sf. Spirit
vă ţin pe toti d e g â t , R i poarte le cu ajutorul îndemnurilor făcute
d e - b i s s'.i uscat vopseaia de tipar. va sufla şi -.restmij v o r vedea cîsr «
voastre i n i fac o deosebită p acere prin viu grai.
S a t a n a - j l întinde t; âna-i slabă Şi aceazj, o h ! acea zi lî. N u p o a e
dorinţele voastre m ă fac să râd. Sâ ne facem deci, şi noi datoria,
spre chioşc şi mi zice cu o .-oce de fi d e p « m i T r e b u e s i vină /
deşi cu g r e u . Vezi arest p u m n ? îmi cu toată d r a g o s t e a , sfătuind în ori­
arată degetele-i lungi ţ i osoase — vădită m â n d r i e ; iată a m v o n u l meu!.,. d u p ă trad P. A ie A Pop ce t'snp şi în o t i c e loc pe toţi fra­
el a legat pes e ochii creştinilor un Nici p i e o t 1 care trecu nu v e d e că ţii noştri p e fiecare suflet, să se
văl care n u s a mai deslsgat de un între p r e d i e a r e a iui şi a m e a e a- hrănească prin cetirea cărţilor cu
veac. A h ! eu ştiu face n o d u r i eu... ceeaş distanţă care există ir.ire praş­ învăţături sfinte. în felul acesta, căl­
*
tia d e o d n i o a r â şi între mitralierele
cele mai m o d e r n e , i\ici ei ou ved ;
Milioane d e suflete d u r a graiului v a trezi multă l u m e
din somnul şi nepăsarea în care stă
Creştini! au pe ochi un văl. poţi să o on taţi şi iu părinte. Ai faţă de cele duhovniceşti.
văzut cum trecu şi p r e o ; i r â să m e r a în iaci Atunci când ci itorul n u vine la
îmi arată, nervos, cu băţul trecă­ privească, îngrozit, chioşcui care
torii cartea rei gioasă. trebuie să v i n i
zilnic, b a apr J pe în fiecare oră-i 1
T o ţ i cei ce nu vrea:. să creadă csrtea la Cititor, iată aic«, câteva
— Vezi acest d o m n e l e g a n t ? A r e răpeşte s u f e t e . chiar şi s i e micilor
In jertfa Mântuit ruiui pe Sfânta mijoace :
vălul m e u . Este un creştin.,, «uzi ? copii, r ă s c u m p ă r a r e cu sângeie C e -
e un creştin.,. Es e a b o n a t u l meu la C r u c e şi să primească iertarea p ă ­ a) îndemnuri tămte în sfânta
luiala t . .
un ziar de dimineaţa; b a mal mult, catelor tor prin Sfânta S p o v e d a n i e , Bimică. Unii preoţi r ă s p â n d e s c
în fiecare seară trimite un lucrător Ba m a i m It A luat şi el z i a r u 1
vor m e r g e îndată u p ă m o a r t e in cărţi sfin P , cttinJ cuprinsul lor, cu
s ă i a d u c ă un ziar ateist Citeşte meu Şi el îmi este un client. focul veşnic,, gătit diavolului şi slu­ lămuriri date de ei, d u p ă S anta
ziarul, îi p u n e ia coş şi de acoîo gilor .ui. (Matei, 2 5 , 41 ; 2 >, 46). Liturghie. în Dumineci şi sărbători.
1

trece şi predică în c sa întreagă, N u eşti şi tu dintre a c e ; ia, frate Toţt cei ce iau parte la Sf. Slujbă
până la bucătărie , Vălul.. Şi Satana avu odată frică. drag ? îşi c u m p ă ă foile sau r ă t i c e ' e l e r e -
Câţiva paşi mai d e p a r t e ne trece c o m a n d a t è (imi şi iau mai multe
pe dinainte o femee tânără. — Atunci... zice... mi-a fest cam Cra se pot mântui sufletele ? d e acelaş iei) şi le d u c şi ei mai
frică.. C â n d a m văzut că au alungat departe, în l u m e .
- — O v e z i ? îmi z i s e . , m e r g e a- 'învăţătura M â n t u i t o r u l u i este cea
cum ia l i t u r g h i e . Totuşi este clienta p e călug ri din şcoii, că au prădat b) Răsrândirea de cărţi prin
mai puternică lumină e.-.te cea mai împărţirea parohiei la mai mulţi
mea credincioasă, in i v a r s ă câţiva ţoale b u n u r i l e Bisericii, ml-a-.u zis :
s c u m p a c o m o a r a , este cea m. i dulce râs pânditori (coloortoti). Se d a u
bani în f i e c r e zi. O p i c i u i r â d e atenţiune ! N u IR p o a t e s l nu o b ­
de.f.itare p e care o m u l o poate
apal... v i zice un o r b din re creş­ serve creştini» e n o r m e l e s u m e jert­ u n u i creştin mai zelos, în seamă,
dobândi.
tini. D a r tu şti c . dacă acest picur fite p e n r u presa de. politicieni şi 20 p â n a la 3 0 case de pe uliţa sau
Pr n C u v â n t u l D o m n u l u i ni se strada pe care loeu este d a n s 1 I
d e a p ă este u n nimic, oceanul t e ­ g u v e r n e , să n u o b s e r v e lucrarea
deschide calea care d u c e la b u c u r i a se d a u in fiecare s ă p t ă m i n ă cărţi
ribil este format d i n astfel de picuri uriaşă a cotidienelor citite d e u n
cea veşnică, in Împărăţia lui D u m ­ şi foi religioase şi a n u m e , unele
de a p ă . C u acei câţiva bani ai aces­ p o p o r întreg; sa nu vadă că p o p o ­
nezeu. sunt pentru v â n z a r e şi unele p e n r u
tei botezate şi ai altora a s e m e n e a rul este ai aceluia care-i v o r o e ş t e ;
mi-a fost frică, g â n d i n d u - m ă că uşor De aceea datori suntem, toţi iu­ împrumulat El trece d i n casă în
îmi edific eu palatele d e pr să î m ­
ar p u t e a întoarce i m p o r i v a m e a bitorii de H n s t o s , să p u n e m toată casă, aiată cărţile, citeşte d i n ele
p o d o b i t e cu „ i i n o t y p e s " şi rotative;
această a r m ă teribilă, presa. căldura inimii şi a graiului nostru cu d r a g o te şi î n d e a m n ă pe oameni
aceste palate legate prin fir telefo­
in siujba răspândirii C u v a n t u l u l u i s i le citească şi să le c u m p e r e , iă-
nic special cu toate capitalele din Atunci a n întreit vă ui , şi fur­ D u m n e z e u a t u t u r o r scrierilor care m u r i n d u le cu caldura, cât de m a r e
lume .. t u n a a trecut. P e î n e c u l creştinii, c u p r i n d învăţăturile dreptei o .sire folos a l u c e cetirea lor. Celor să­
...Şi această creşiină a r e vălul... resemnaţi, au j r»fit încă odată tot credinţe. raci, el le î m p a r t e cărţi gratuit, sau
* ce au avut... tji presa m i a r ă as C u m »ă facem acest lucru ? n u m a le î m p r u m u t ă . T o t aşa şi
cu infuinţd şi cu mih anele sate. S u n t multe cnipur.le în cure ne celor care n u au d e s t u l ă d r a g o s t e
In ohioşouri stăpâneşte presa Satanei. p i t e a face dat -na ace as. a, *tât de ca să le c u m p e r e , d a r e n ă d e j d e
Doga â în r o n d . s fleteşti şi a d u c ă - că se v o r s c h i m b a .
Ajungem m faţa unui chioşc. O - Diavolul continuă planurile sale t o a t e d e .tât d : multă fericire în
t
chn oatanei flăcarau. lume- C Răspândita rii {colportorii)
— H a i d e n u m ă r ă ziarele... strigă fără a fi observat. t, Prin biblioteci de împrumut. ca merg din sat în sat şi au
el I... Fiecare creştin ar trebui sâ aib t o numai înie'etnieue* a c e a s t a . A-
Eu n u m ă r a m . . . unu., d o u ă . . trei... b . b h o t e c l d i cărţi şi tipărituri fo­ ceştia lucrează în m a i multe f e l u r i .
Safana-şi d r e g e cu un gest d e
Acestea erau toate s u p e r b i e r n o n o o u : — Eu, îngerul lositoare de suflet şi să citească a- A. Dia cssh" în casă. Sfântul
— A c u 11 Si nu narăm pe ale rade! întunerecului, t u nu a m văluri l i d e s e o n dm ele, atât dânsul, cât şi A p o s t o l Pavel s p u n : Efesenilor ;
Bâţul său .recea cu mişcări ner­ o c h i . , eu văd l i m p e d e şi încerc tot ;o.i vecinti şi c u n o s uţ». . P r i e g h i a ţ i deci, a d u c â n d u vă a-
voase dela o publicaţie la a l i a : cec ace creştinii n u preţuiesc î n d e a ­ Dacă dai o pâine celui sărac, îi minîe că trei ani de zile, zi şi
juns... d i ! ziarul, cotidianul m e u , vei face un m a r e b i n e ; d a r , p o a t e , n o a p t e , cu lacrimi n ' a r i încetat a
— A : e a s t a este a m e a prin arti­
de câte cri la sf .rşiiul a n u m i t o r zile mâine n a va avea ce să m ă n â n c e sfătui pe fiecare din re v o i " . ( F a p t e
colul său d e fond, ce» de colo prin
mari nu l-am strâns la inimă 1?.. şi va fi iarăş nefericit. Dacă îi dai, 20, 31).
foiletonul său . iot al m e u e şi acest
C ă c i el este secerişul cel m ,i rod­ însă, o carte cu hrană sufletească, Iată, deci, c u m lucrau Sfinţii A-
ziar prin anunţurile sale, asemenea
nic a cuvân u; mieu. Acest cuvânt o t a r t e care i a atâ calea spre viaţa postoli : nu n u m a i prin cuvân ări
şt celâlatt... şi aşa mai departe...
este auzit deia uşa redacţiei mele şi pu-.ă în s-ujba lui D u m n e z e u şi spre ţinute în mulţime, ci şi prin sfaturi
Diavolul avea dreptate... In dife­ fericirea veşnică, a c - a , t â h r a n ă îl stăruit are, pline d e evlavie, î n ­
rite forme, fiecare foaie servea pla­ trece d m chioşc în chioşc, vorbeşte
în toate cartierele cap talelor, năpă­ va putea fdee să şi s c h i m b a în în­ dreptate către f ecare suflet în p a r t e .
nurile diavoluiui. t r e g i m e viaţa, sâ p r i m e a s c ă astfel Chiar viântui orul ne a dat cea
deşte gării , p r t n d e toate trenurile,
toate vapoarele; în d r u m u l său cer­ daruriie nesfârşite ale lui D u m n e ­ dintâi pildă pentru acest fel de lu­
cetează toate şcoaleie, m e r g e d n zeu sii i e bmecuvintezB pururea crare c â n i a dat atâtea lămuriri
Preotul vorbeşte din amvon către patru- $j sase roage mereu pantru tina. pentru suflet S a m t r i n e n c e i păcă­
o r a ş în oraş, d m sat în sat, din că­
iute de persoane in vreme ce diavolul, tun în cătun, din cârciumă în câr­ 2. Prin vânzare de foi şi cărţi t o a s e Şi din tCeastâ femeie, care
ciumă, din colibă în col bă, şi nu sfinte pe care o face cineva fără r â n ă atunci a f st d e 5 ori r e c ă ­
prin presa sa, vorbeşte milioanelor de
se o p r e ş t e decât atunci când nu sâ-şi lase îndeletnicirea lu» o b i ş n u ­ sătorită, iar acuì» trăia fără c u n u n i e ,
omeni, Nioi preotul nu vede, are vălul mai a r e nici u n suflet de pierdut. ita, Fiecare creştin e d a t o r să răs­ Mântui orul face pe cea dintâi m i ­
El mobiliz ază în slujba m e a chiar p â n d e a s c ă în jurul său, l u m i n a în­ sionară a S a ,
T r e c e u n preot. Satana îl u r m ă ­ şi copiii. Eu şi pentru tî a m p a g ' n i văţăturii sl n t e . El f a g i Juie>te ace ;t T o t aşa t r e b u e să lucrăm şi n o i .
reşte cu o d e o s e b i t ă a t e n ţ i u n e . p trivite, Ei vezil... acest succes lucru în fiecare zi când s p u n e in Sâ ne î n d r e p t ă m n u n u m a i c ă t r e
creştinii n u l o b s e r v ă , au vălul m e u . psalmul 5 0 ; luv&ţa-yoi4 pre o e i ^continuare In pagina <U
— Chiar şi acesta are vălul meu.,. §
Cam se pot mântui sufletele ? Otrava iadului...
(Urmare din Pagina 3)
Florile cerului
toţi oamenii in obşte ci şt către Curmare din p a g . 1)
fiecare suflet in parte.
B. In gări, în tren, în auto­ paţi-vă de Sf. Scriptură — după
buse, în tramvai, în piaţă şi în
alte locuri u n d e sunt adunaţi mat cum zice sf. Gr. Nasianul — şi
muiţî o a m e n i , Aici răspânditorul cu inima şi cu gura. Luaţi e- • P. S. S. Nîcolae Coîan, episcopul put secerişul care se prezintă foarte
lămureşte t u t u r o r cuprinsul unei xemple dela englezii crescuţi Clujului a împlinit 10 ani d e l a aşe­ bine din p u n c t de v e d e r e al calită­
cărţi r e c o m a : d â n i - o . O foarte reu­ în religia creştină, care în fie­ zarea in scaunul viădicesc din Cluj. ţii. D e a s e m e n e a şi p o r u m b u l p r o ­
şită cale de r ă s p â n d i r e a cărţilor în Ii zicem: „La mulţi a n i " P r e a Sfin­ mite o recoliâ bună.
care zi fac lectură din Biblie.
ace s e locuri este aceasta : ţite S t ă p â n e ! şi multe alte aniversări.
Luaţi pildă dela locuitorii Da­ Proectele de lege electorală sunt
C, C o l p o r t o r u l îi î n d e a m n ă pe în discuţia Consiliului de miniştrii.
nemarcei, care duc Sf. Scrip­ Monseniorul Garai P a t r i c k O'Hara
toţi ascultătorii să ia foaia sau car­
tea r e c o m a n d a t ă , chiar dacă nu au tură cu ei la munca câmpului va fi numit nunţiu apostolic la Bu­ Ţ a r a n o a s t r ă v s fi reprezentată
bani, in acest din u r m ă caz îi sfâ- cureşti, la conferinţa d e pace d u p ă cum spun
şi în clipele de repaus îşi pleacă
toeşte să dea costui m a i târziu, la S'a fixat preţul găleţilor galva­ ziarele, d e o d e l e g a ţ i e specială In
ochii spre rândurile ei.
oricâte Sfântă Biserică sau la săraci. nízate la 20.085 bucata. frunte cu dl Tătărăscu.
Ceilalţi care plătesc, văzâ .d acest Citiţi cu dragoste şi luare
La fabrica „Romltol" din Timi­ Populaţia lumii creşte în fiecare
fel d e răspândire, d a u de obicei aminte Cartea Mântuirii, sau re­ zi cu peste 100.0CO o a m e n i .
şoara s'a întâmplat un furt de S50
mai mult şi în felul acesta se a c o ­ petaţi dorinţa Sf. Bonifaciu: milioane lei. Toţi militarii fosifprizonieri sunt
p e r ă costul t u t u r o r celor împărţite. , Daţi-mi cartea în care am citit
Baia „Griviţa" d i n Bucureşti a c o n s i d e r a , ! în d i s p o m b litiie
C ă l d u r a viului grai, in acest ch p,
mai mult şi mai adesea: crucea', suferit u n incendiu şi p a g u b e l e se
î m p r e u n ă cu c e a a cuvântului scris, Un ziar din Londra, anunţă că
pot îndsepta şi p o t a d u c e ia D u m ­ cu ea îmi încheiu viaţa", ridică Ia 4 0 . 0 0 0 . 0 0 0 Iei. recolta d i n A n g l i a va fi c e a mai
nezeu şl la a d e v ă r , în scurtă v r e m e , Preţul unui a u t o m o b i l în F r a n ţ a slabă din cauza că este ameninţată
ANTON CR1ŞAN
u n neam î n t r e g . este d e 2 5 0 0 0 0 franci francezi. de ploile cari au căzut neintierupt
lată, deci, iubite cititorule, câteva ti t p de 18 zile
chipuri in care se pot împărţi as­ D o u ă s p r e z e c e mi! de k i l o m e t r i
străbătuţi în ajutorul omenirei su­ Stagiul militar p e n t r u contigen-
tăzi Cărţi cu învăţături folositoare R u g ă ferinde, au făcut m a i mulţi delegaţi tul 1946 va fi d e un an, — scrie;
d e suf.et. Şi cred că ştii bine c a ziarul „ S e m n a l u l " , t
milioane de suflete m e r g în iad, în' ai Crucii Roşii J n t e r n a ţ i o r d e .
fiecare cupă şi că v o m d a seama, Vino, din cer, lumină lină, Fosta s e c r e t a r ă a lui H t l e r a America de Nord a d a t publici­
înaintea lui D u m n e z e u , că n'am a- asupra mea, încet, coboară,., e v a d a t în timpul c â n d e r a c o n d u s ă tăţii un tratat c re p r e v e d e dezar­
jutat cu nimic la s c ă p a r e a lor. Şt lovit mi-e sufletul de patimi — ia N u r e m b e r g m a r e a Japoniei p e un t e r m e n d e .
să nu s p u i : „ A u d o a i ă eu sunt p ă ­ întinde-mi mâna Ta, Fecioară. D e s p ă g u b i r i l e ce t r e b u ' e să cerem 25 ani. ţ
zitorul fratelui m e u ? " Căci aceasta Ministerul de Agricultură şi Qo-
Ungariei de pagubele provocate ;
a fost vorba lui Cain, d u p ă ce a manii a hotărât ca lucrările de re-S
ucis p e Abel (Facere, 4,9). Vreau lumi ce nu le pot cuprinde prin ocupaţie şi prin r ă . b o i u se r i '
dică la 48.944 520 9 4 2 iei, scrie formă a g r a r ă să fie t e r m i n a t e p a n i i
începe, deci, şi frăţia ta, să ajuţi cu ochii trupului de zgură... la l A u g u s t . ?
ziarul Adevărul.
cum vei putea, in fiecare zi, la răs­ — un înger mic, trimite-mi,
p â n d i r e a foişor şi Cărţilor cu învă­ 1 Poliţia din Berlin a descoperit în Se a n u n ţ ă , că recolta de mere*
Doamne,
ţături sfinte, creştineşti şi D u m n e z e u diverse părţi ale oraşului, m e m b r e l e va fi m a r e . I
să-mi pună viselor măsură. mai multor femei tăiate în bucăţi.
îţi v a răsplăti osteneala făcută cu
această faptă d e milostenie sufle­ In jud, Covurlui se simte mare
tească. . Inţinde-mi mâna Ta, Fecioţtrăj
lipa» dâ.p'Q»ie.
Fiecare creştin, P r e o t sau Mirean,
are o sfântă datorie, de a s e m ă n a
la mine 'n suflet astăzi vinii,
La Oradea s'a descoperit medica­ Redacţionale
aprinsă-a patimii văpa e m e n t e dosite în valoare d e o suia R ă s p u n d e m In unele s c r i s o r i : l
C u v â n t u l Iui D u m n e z e u şi al Sfin­ vei stînge-o Tu, lumină lină,
tei Biserici, pentru a d u c e r e a tuturor milioane Iei.
la D r e a p t a Credinţă. EMIL AL. MtCLE La 1 Septemvrie v a avea loc Sima Va8ile C i u b a n c a . A m pri­
P o r u n c a Sf Biserici s p d n e : „ P r e plebiscitul in O r e c i a asupra „ î n a p o mit banii. Cartea d e cântări e sub;
noi înşine şi unii p r e alţii şi toată îerii Regelui G e o r g e " . tipar N e b u c u r ă m că răspândiţi;
viaţa noastră lui H r i s t o s D u m n e z e u Dl Enrico de Ncola a fost ales gazeta, \
AVIZ
să o d ă m " . D e urmarea acestei p o ­ preşedinte al repubiicii italiene. Pr. Cernuc n Z a l h a . Cronica?
runci a dragostei creştine, v o m Anunţăm p e toţi abonaţii s a u cei Sinodului din tractui S u r d u c dela
r ă s p u n d e fiecare la Dreapta J u d e ­ cari ar dori d e a c u m să se a b o n e ­ Bomba a t o m i c ă o m o a r ă 2 0 . ( 0 0
p e r s o a n e şi răneşte 43.000 pe o milă 11 Iunie a apărut în T r i b u n a noua,
cată. La canonul pentru deslegarea ze că în c u r â n d v o m da adrese e
pătrată. N o i încă nu pute*m tipări în ex­
păc telor se p o a t e lua şi grija îm­ pentru a se tipări. tensiune mai m a r e . M u l ţ u m i m dt
părţirii d e cărţi folositoare, creşti­ Deaceia acelora ce pânS a c u m P r a ţ u j g r â u l u i din n o u a recoltă bunăvoinţă p e n t r u c o l a b o r a r e .
neşti, p e n t r u sufletele ce au nevoe le-am trimis gazeta cu adresă scrisă se c r e d e ca se v a stabili la 8 —9
d e ele. I. S a e i u - V a l e a L a r g ă M a i târziu
cu mâna sau la maşină, sau chiar milioane lei v a g o n u l .
v o m tipări şi din poeziile trimise,
N o i înlesnim această u r m a r e prin acei ce au deja adresă tipărită şi
Un soţ beţiv d i n B u c u r e ş t i işi Petru Sescu ('Păduraru) — Sâ<
foaia aceasta şi prin cărticelele ce s'ar fi întâmplat să o' fim scris g r e ­
o m o a r ă nevasta ciopârţindu-o cu b î o a n i R o m a n . Felicitările in ver
tipărim şi vă p u n e m la î n d e m â n ă şit, îi r u g ă m să ne c o m u n i c e cât
CUiitUl. suri de ziua n u m e u i P ă r . A m o r
cu preţuri mici. de urgent pentru a î n d r e p a orice
C ă u t ă m să ne facem în chipul greşală. 406 miliarde pentru refacerea r e ­ B. ( 1 3 Iunie) şi loan G h (?A Iunie)
acesta, o mică p.-rte din datoria ce D e a s e m e n e a îi r u g ă m şi p e acei ţelei d e C . F . R, deşi sunt frumoase, fiind prea lungi
o a v e m în faţa lui D u m n e z e u . T i cari ne-&u scris că se a b o n e a z ă p e ( 2 2 strofe) nu s'au putut publica
T o ţ i b ă r b a ţ i i dela 2 1 - 6 0 ani
părirea acestora, în v r e m e a d e azi, 3 sau 6 luni, dacă a b o n a m e n t u l şi-1 Miolea Garril-Dv&gu. N e bucu
sunt obligaţi s ă facă d o u ă zile d e
când e aşa d e s c u m p ă şi hârtia şi vor p r e l u n g i , dacă nu să nu ie nici răm de propagandă
m u n c ă p e an la Stat.
lucrările d e tipografie, e o adevă­ tipărim a d r e s a căci e foarte costisi­ Gh. iS/jiru-Mârşova. Deocamdati
rată m i n u n e dela D u m n e z e u , p e n tor şi n u merită pentru un t i m p Un b ă t r â n din G e o r g i a a împlinit nu a v e m pentru desfacere decât a
tru care nu suntem vrednici să scurt ci o v o m mai scrie Ia maşină vârsta d e 151 a n i . ceasta gazetă.
mulţumim. R u g ă m să ne c o m u n i c e şi acei că­ Averea Elenei L u p e s c u va întră Nistor Gal Chişlar. Scrii bine
Cărţile cu învăţături sfinte ves­ r o r a s'ar fi întâmplat ca N r , 1 ai in stăpânirea Statului. Se păstrează, Se v o r publica oii
tesc p e o a m e n i ca s u n t pe calea gazetei de p r o b ă l-am trimis cu a- târziu.
g r o z a v ă care duce spre iad şi îi dresâ tip irită, iar dupâce şi a r e - O r g a n e l e poliţiei din Cluj au [a-
P. I. faeofi-Bilbor. M u l ţ u m i m di
c h e a m ă în împărăţia fericirii veş înoit a b o n a m e n t u l i-am scris-o cu restat 5 foşti a g . n ţ i din poliţia h o r -
articol, E f b u n . N ' a putut apâtei
nice. Şi cartea poate p ă t r u n d e m a i m â n a sau Ia maşină, p e n t r u ai tis.â din Ciuj
Ia t i m p . Scrieţi şi alte subiecte, da
lesne aco o u n d e cuvântul nu poate căuta adresa ca să nu o m a i tipă­
Tribunalul poporului din Ciuj j u ­ scurte,
ajunge. ri m.
decă în prezent pe autorii m a s a c r e ­ S S a s u - C ă p l e n i . Scrii minunai
Apoi e u v â m u l e, adesea, uitat Dacă în t i m p d e trei s ă p t ă m â n i lor d i n S ă r m a ş - G u j , cari au m ă c e ­ Rezervăm p e n t r u ocazie p o m v i t ă .
Deci cartea creştină e o armă pu­ d e l a p r i m i r e a acestui număr, dela lărit în vara anutui 1944 un n u m ă r 1. D a n j i u Trestia. N e anunţi s
ternică pentru mântuirea sufletelor. acei cari n u a m primit scrisoare, le de 125 r o m â n i şi evrei.
v o m c o n s i d e r a adresa b u n ă şt că vestim a d u n a r e a dela 2 0 — 2 1 luiii
Acest lucru a fost d o v e d i t prin n e
prin a c e a s t a consitnţesc la prelun­ Cu o c a z i a e x e c u t ă r i i g e n e r a l u l u i Noi a ş t e p t a m ca să ni se ceară i
n u m ă r a t e experienţe (încercări) şi
mărturisiri. girea a b o n a m e n t u l u i . u n g u r Buszkay Rasenberger, c o n ­ ceasta de câtră fr. preoţi, cari toi
d a m n a t Ia moaite ca c r i m i n a l d e d e a u n a t r e b u e să fie d e faţă 1
Ajută-ne, frate drag, în această
r ă z b m u , au fost împuşcaţi şi 7 oa­ adunările religioase. Numai eretici
mare luptă î m p o t r i v a diavolului şi
tui sufletul său din m o a r t e şi va meni d i n muljimea c e se î n g r ă m ă ­ se a d u n ă fără ştirea şi conducere
a iadului.
acoperi o m u l ţ i m e d e păcate (Sf. d e a in curtea închisorii Marko din preoţilor. Dela v o i î n s i a v e m vesf
P u n e m aici, ca încheere, şi un
Iacob 5 ; 1 9 - 2 0 ) , Budapesta. b u n ă c ă sunteţi fii credincioşi <
c u v â n t el Sfântului A p o s t o l I a c o b /
D u p ă Păr. T, Oherasimescu şi Bisericii şi c r e d e m că preoţii i
„Cei ce va întoarce pe un păcă­
O. V. Ungureanu. In unele p ă r ţ i ale Ţării au înce­ p o a r t ă d e grijă.
tos dela rătăcirea căii lui, va mân-
Tipografii „VIEAŢA CREŞTINA* Cilii
lidaetoï responsabil Pr» GUINDÉIS