JJHML_XII_H!

L6 4 PflQlNI 200 LEI QLUJ_Lfl_7JULIE_1946_

ABONAMENTUL pIStit înainte: pe un an 10.000 Lei, pe 6 luni Apare s ă p t ă m â n a l s u b î n g r i j i r e a unui c o m i t e t 3

Redacţia ş i Administraţia SOOO Lei, pe 3 luni 2S00 Le). Abonamentul de sprijin este dubtu. Înregistrată la Tribunalul Clu] sub Nr. 8 5 din «938}''
Cluj S t r . Nicolae l o r g a Nr. 6 — 8 - Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal N r . 40646 — Autorizaţia de reapariţie Nr. 3651 din î946 »n
wmmmmmm^mmmnmmmmmMnmimmwmmmMmmMmviftiw —iiiiwim

Cum I-a aflat

FAPTE NU VORBE Sf. Ignaţiu pe
, Ge folos, fraţilor, dacă gheliei, dovedind — cum scrie de Păr. FL. MUREŞANU
Dumnezeu
zîoe cineva că are cre­ Sf. A p . Pavel către Coiinteni U n tânăr ostaş se afla rănit î n ­
dinţă, i a r f a p t e nu a r e ? "
— „că sunteţi epistola lui Biserica este ş i rămâne până tr'un spital.
(lacov 2, 14..
Hristos.,. scrisă nu cu cer­ la sfârşit Vistieria Darurilor Piciorul îi fusese fracturat î n t r ' o
Intre formele din afară ale neală ci cu duhul Dumne­ celor stătătoare, darurilor ce lu­ luptă.
minează caile vieţii, m ă n g l i e întris­ N u m e l e lui era î g n a ţ i e de Loiola.
creştinismului nostru şi trăirea zeului celui viu, nu pe ta­ tările a m ă g i r i l o r şi lecuesc rănile Plictisit de m o a r t e ceru unei s u ­
de fiecare clipă, este o mare bla, de piatră, ci pe in biele pe care ie primim s recurându-ne rori călugăriţe să-i d e a c e v a d e c i ­
prăpastie. de carne ale inimii" (II Cor. p r i n hăţişurile încercărilor. tit, Călugăriţa îi a d u s e cărţi r e l i g i ­
Oamenii din zilele de acum III, 3). Darurile D u h u l u i Stânt aşezate oase.
punt: „iubitori de sine, iubi­ în visteria Bisericii sunt nesecate —- P e semne nu ţ i e b i n e s o r i I
Mai mult încă. Primii creş­
tori de argint, îăucjăroşi, şi poate nu le-am d o v e d i nici n u ­ Cărţî d e astea îmi t r e b u i e m i e ?
tini trăiau cu adevărat o viaţă mărul. Dar să p o m e n i m măcar patru Vrei să m ă o m o r i cu zile ? D ă - m i
trufaşi, hulitori, neascultă­ frăţească, ca unii ce mărturi­ cărţi să mă distreze.
dintre ele, pe care Biserica ni le-a
tori de părinţi, nemulţumi­ seau cu tărie, că sunt fii ai îmbiat şi ni le ţine la î n d e m â n ă cu Călugăriţa îi ascultă cererea. R o ­
tori, fără cucernicie; lipsiţi aceluiaşi Tată ceresc. „Iar toţi neasemuită .generozitate. m a n e cavalereşti, istorii, p o v e s t i
de dragoste, neînduplecaţi, cei ce credeau erau laolaltă 1. Darul credinţei mântuitoare. fantastice şi comedii formară lec­
clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, P o m e n i m întâi darul credinţei m â n ­ t u r a celui rănit. Isprăvind cu ceti-
şi aveau toate deobşte. Şi-şi tul acestor cărţi, m a i ceru altele.
neiubitori de bine, vânzători, t u i t o a r e pe care Biserica ni-1 p r o -
vindeau moşiile şi averile D o r i n ţ a îi fu î n p l i n i ă La o n o u ă
porniţi, îngâmfaţi, iubitori povădueşte în auz şi faptă. F ă r ă de
şi h împăr ţeau tuturor, du­ o credinţa n a este cu putinţă o m u ­ cerere, ne mai a v â n d la î n d e m â n ă
de desf&t&ri fl mai mult de-: pă cum avea nevoe fiecare" lui a vieţui. C e l ce zice că n u a s e m e n e a căru, sora îi aduse vieţile
cât iubitori de Dumnezeu" sfinţilor. Îgnaţie le svârll cât c o l o .
(Fapte 11,44-45). c r e d e în nimic afirmă şi el o „cre­
(II Timot. III, 2-4). d i n ţ ă " — credin;a în nimic. D a r D a r n e a v â n d altceva de făcut, ca
Unde mai sunt astăzi, astfel să-şi împlinească vremea, a p u c ă cu
Mulţi socot că pentru a fi a s e m e n e a exemplare sunt puţine.
de creştini. Vieţuind departe de Mulţimea n o r o d u l u i crede D e multe dispreţ o carte spre a răsfoi.
creştin ajunge să fi primit tai­ D u m n e z e u , multora li s'a ră­ ori şi prea des.-ori chiar, crede in Fără nici un interes la început,
na Sf. Botez şi să poţi face cit credinţa şi aşa s'a împuţi­ orice, D a r nu orice credinţă atenţia îi fu atrasă treptat-treptat
proba acestui fapt, doar cu mântue. Ci abia atunci când c r e ­ spre cele ce citea
nat şi dragostea între fraţi, bine
dinţele tale din care ţi-ai zidit p a ­ Faptele cu adevărat eroice ale
certificatul eliberat de preot. ştiind că ceeace întreţinea a-
late în acest veac şi idoli cărora sfinţilor îi câştigară inima. T o t m a i
Dar creştinul adevărat, este ceastă caldă tovărăşie şi unire te-ai închinat, se prăbuşesc şi se fac interesantă d e v e n e a lectura. Sufletul
dator să-şi aducă necontenit suflete sscă între creştinii celor pulbere, abia atunci, cu ochiul v e ­ lui se lumină. O c h e m a r e tainică
aminte şi să aibă în faţa ochi­ dintâi timpuri, era pe deoparte, derii spălat de lacrimile încercărilor îl î n d e m n a să săvârşească şi el ase­
lor minţii pe cei dintâi creştini, şi al tuturor d e s a m l g i r i l o r , vezi în m e n e a fapte. H o î ă r â r e a n u i lipsi.
participarea zilnică la slujba
u r m a ta p i a t r a cea din capul un Vindecat îşi atârnă a r m e l e î n a i n ­
care după ce au primit bote­ .frângerii pâinii" (Sf. Litur­
ghiului p e care nu ai luat-o în tea unei icoane a Maici D o m n u l u i
zul „stăruiau ia învăţătura ghie), iar pe de alta, faptul că sea nă la clădirea vieţii t a l e : la şi d e v e n i alt o m . F a p t e l e iui nu au
Apostolilor şi în viaţa fră­ în fiecare zi se adunau la tem­ credinţa mântuitoare şî singura fost întru nimic m a i ptejos decât
ţească, în frângerea pâini­ plu „cu stăruinţă şi într'un mântuitoare — p e care nu ţi o poate ale celorlalţi sfinţi ai bisericii. A
lor şi în rugăciuni... şj în cuget". da nici filosofía veacului, nici artele, l u i t pildă dela ei, c u n o s c â n d u - l e
nici silinţa, nici cele mai avansate vieaţa.
fiecare zi cu stăruinţă şi Creştinii de acum au numai teorii politice sau economice ci n u ­
într'un cuget curat erau în înfăţişarea adevăratei credinţe, mai Biserica — pentrucă, bine să
Biserică... lăudând pe Dum­ dar prin purtarea lor tăgăduesc luăm seama, nu este alt n u m e s u b Florile cerului
nezeu şi fiind bine văzuţi puterea ei (II Timot. 3, 5). A- soare care să n e poată mântui d e ­
de tot popoiuî" (Fapte 2; 42, cât un singur n u m e ; Isus şi Bise­ Ce procent dintre toate scrie­
cest fel de creştini nu-şi pot
46 şi 47). rica lut alezată tocmai pentru m â n rile oglindesc în paginile lor
dovedi identitatea lor, decât cu tuirea noastră adevărurile Sf. Scripturi, date
Câţi dintre creştinii vremu­ certificatul de botez. Dar astfel
2 Legea" — Religia. U n alt lumii de Duhul Sfânt? Câţi îşi
rilor noastre cunosc cum se de certificate pot fi folosite m

dar al bisericii este „ L e g e a n o a s ­ îndulcesc inima cu mierea cu­

cuvine această învăţătură ?
Cuprinşi de nepăsare sau
lipsiţi de încredere în obârşia
dumnezeiască a Sfintelor Scrip­
turi, puţini creştini mai citesc
astăzi cu osârdie şi cu toată
evlayia Cartea Sfântă.
Ci, iubite cititor, de vrei să
încredinţezi pe unii ca aceştia,
câ adevărurile Bibliei sunt des­
coperite de Dumnezeu, sileşte-
te a te purta în aşa chip, în­
cât în toată fiinţa ta şi în tra­
iul tău de toate zilele, să se
vadă întruparea învăţăturilor
dumnezeeşti şi puterea Evan­
uneori chiar şi de către cei ce
n'au primit botezul. întocmai
cum unul amestecat în frau­
dele dela o Primărie, deşi fără
pregătirea necesară, s'a folosit
totuşi de diploma altuia spre
a obţine, prin înşelăciune, sluj­
ba pe care a avut-o Ia acea
primărie.
Aşa şi în viaţa creştină. Nu
numai c u acte care se pot pier­
de ori fura, ci mai ales cu
purtarea noastră trebue să do­
vedim creştinismul nostru.
Pr. Ec. Const. Moisiu
t r ă r o m â n e a s c a " — adică religia rată a slovelor sfinte supte din
noastră c.eştinească.
flori ie ceflilui ce rodesc în ţa­
U n î n v â r t s p u n e a că în c u r g e r e a
istoriei, d e a început şi p â n i astăzi, rina nemuririi.
şi a d ă u g ă m , p â n ă la sfârşit, se v o r Puţine scrieri bune, puţini
putea in 11 oi p o p o a r e mat s ă l b a t i . e cetitori aleşi!
sau m a i puţin s ă l b a t i c e ; m a i puţin
sau mai mult civilizate — d>r p â n ă Singura slovă care înfruntă
acum i-toria n u cunoaşte niciun veacurile e aceea a Sf.Scripturi.
p o p o r fără religie. „ Cerul şi pământiii vor trece,
Şi aceea e adevărat c a unele p o ­ dar cuvintele mele vor rămânea''.
poare au avut ia început o religie,
Biblia a fost şi va rămâne pen­
apoi şi-au s c h i m b a t o cu alta.
tru totdeauna steaua cerului ce
Religia noastră dela început este
va călăuzi pe cărările senine,
religia Bisericii, religia p r o p o v ă ­
duită d e Biserica lui Hristos Noi pentru veşnicie, paşii omenirii.
am intrat în istoria lumii c a po- Fii ai bisericii creştine, ocu«
(cootinuare la pag. 2) (.continuare în pag. 4)
 Pagii „VIEAŢA CREŞTINA* Nr. 6

Din rătăcirile SECCARE o v o r b ă testamentară care z i c e : devărate ; P a c e a c u Dumnezeu,

P a c e a mea vi-o lan vouă — nu Ci cu D u m n e z e u n u m a i Biserica
pacea care vi o dă v o u ă lumea,

Fralii DiiHHlBi, dupa trop

E CUNOSCUTA stăruinja . p o c ă i ţ i l o r " ,
d e a înfăţişa pe Maica D o m n u l u i
ne p ate î m p ă c a Intre El şi noi,
o m u l , sfaturile o m e n e ş t i — c i pacea •ăzboinicii lumii a c e s t e a , nu există
m e a — aşa g i ă ş e D o ; nul, lt a b a s a d o r
Exi tă oa e d o u ă feluri de p a e e ?
O i ace care-i p<ce — şi a ta care-i Credinţa mân uitosre
şi t o v a r şil (Ieşire 2, 11/ F a c e r e 14, L e g e a existenţei noastre
pacea urnii ? Da.
16; 24, 4 8 ; îi I m p , 10, 13). E . a deci Libertatea cea adevărată ş ;

In divanurile d e pace ale lumii

ca p o femeie d e r n d care zâmt- ; i b ce ui in v r e m e a veche, ca Ia
s eşte ş» naşte prunci, i c a t e t i a i c
nimic a o u i r i n s a d e c â t f p t u că
intre aiţi c u p a p e ca e » > naaCut
a dat luminii şt p e oceia t u mai
mare dintre frkţi, — care s'a numit
p e sine, Fiul tui Dumnezeu. E« SUS­
ţin cu multă încăpăţânare că lsus
Hristos a avut d o u ă t â n d u r i de
fra,i, d u p ă t r u p şi d u p ă spirit. A U
nu o s p u n e aceasta — zic ei, —
Scriptura: „ A u n u este acesta i ul
meşterurai d e lemn ? A u nu se c h . a
ma m a m a iui Măria şi fraţii Iui
losie şi Simon şi i u d a ? şi surorile
lui au nu sunt toate ta n o i ? (Matei
13, 55-57).
E adevărat, S c r i p t u r a insă t r e b u i e
înţeieasâ aşa c u m a Înţeles-o acel
ce a scrii-o, N u poţi judeca intere­
sul cuvintelor u n u i graiu, d u p ă un
graiu strein, c a r e a r e un alt spirit,
o altă alcătuire, c a r e s'a format în
aite împrejurări d e vieaţâ şi în alte
vrem.', şi a fose v o r b i t d e un p o p o r ,
, cu g â n d i r e a şi feliui său de a trăi,
cu totui deosebit, In T e s t a m e n t u l
N o u , se face a d e s e ri amintire, de
fraţii şi s u i v r i . e D o m n u l u i , n u m a i
că atât Isu., şi Maica D o m n u l u i , cât
şi p o p o r u l in mijlocul cărora a trăit
D o m n u l , cât şi evangheliştii, cari
au sen» d e s p r e aceste lucruri, n u
s'au g â n d i t , n ' a u vorbit aşa c u m
v o r b i m noi azi, r o m â n e ş t e , sau în
o altă limbă din v r e m u e n o a s t r e .
C ă ce înseamnă în l i m b a r o m â n e a s ­
că frate o ştim. D a r nu tot aceasta
î n s e a m n ă in limba în care s a v o r ­
bit p e vremea când Isu* l i r t s i o s
u m b l a p e p ă m â n t ? D a c ă cerce­
t ă m şi alte locuri ale scripturii,
u n d e e v o r b a d e „ f r a t e ' , lucrui se
lămureşte dela sine. In T e s t a m e n t u l
Vechiu, Lot, fiul fratelui la A v r a m
( F a c e r e 14, 12), e n u m i t în alt loc
( F a c e r e 13, 8), „fratele" lai A v r a m ,
Iacob, fiul surorei lui Lavan, e n u ­
mit d e a s e m e n e a „fratele" lui Lavan
( F a c e r e 2 9 , 15, d u p ă Vulgata, . M i ­ 1
reasa din „ C â n t a r e a Cântărilor"
incâ se n u m e ş t e „ s o r a " ( 4 , 3>.
. F r a ţ i " se m a i n u m e s c şi prietenii
e rt. cu n u m e e de «frgte", s i fie
numiţi şi cei d e a p r o a p e înrudiţi.
Dar în Legea N o u ă ? F r a ţ i i : om-
nu ui - unt amin.it cu nume<e d e . .
l a c c b , losif J siej, luda şi S i m e n ,
dintre cari trei au fost A p o toii.
uroriie D o m n u l u i , sunt deasen e-
nea II ai de m u l t e ori p o m e n i t e în
Cărţile Sfinte d a r nu cu n u m e l e .
C u toate acestea trebuie să ţinem
s e a m a de un îucru: deşi ae face
demultc oripomenirea d e „fraţii*
Domnului, lasă nici odată nici
unul, na e numit, afară, de lsua,
de fiu ui Manei; după cum nici
despre unul, a iară de lsus, nu
se afirmă că ia fost Mana,
mamă.
Cei patru „fraţi" ai D o m n u l u i ,
n'au fost fui M a n e i şi ai lui Io. if
d u l g h e r u . ci fui Măriei lui Cleopa,
care a fost soţia lut C l e o p i, şi care
a trăit în ac^eaş vreme, c t şi
Măria, m a m a lui lsus. Iacob „fra­
t e l e " D o m n u l u i , e n u nit fiul lui
Alfeu ( G a ateni, 1, 19; Masei 10, 3).
E iaiăii v r e d n i c de ţinut seama,
că, dacă Maica sfântă, ar fi avut,
afară de lsus, şi alţi fii, - - lsus,
m u r i n d pe Cruce, n'ar fi lăsat o pe
m a m a lui, în grija iui loan a lui
Z e v e d e i şi al S a o m e i .
C i n e poate să crea'dă, că dacă cei
trei „ f r a i " ai D o m n u l u i , Iacob, luda
şi S i m o n , cari au fost în acelaş timp
şi Apostoli, dacă de fapt ar fi fost
fraţii d u p ă trup, din aceeaş m a m ă ,
ai lui lsus, c u m d e ei, intr'un m o ­
ment atât d e hotărâtor, 4fc,PIĂ**^
rărăsit n u n u m a i pe fratele lor, pe
lsus, dar şi pe mama lor, astfel că
a i o s t nevoie ca un strein, să o ia
d u p ă m o a r t e a D o m n u l u i , în grija sa?
C e r c e t â n d cu b ă g a r e d e seamă
şi cu c u m p ă n i r e Scripturile, vedem
că nici vorbă, nu poate să fie, ca
Măria să fi avut şi alţi fii, căci
D o m n u l a fost nu n u m a i „întâiul
născut", ci şi „unul n â i t u t " al F e ­
cioarei M a n a din Nazaret,
P. Emulan Lerneny
de până a ^ s u p u s la caie vii-
oarele râsboa e As a a fost pacea
lumii.
Pacea lui lsus — P a c e a p e care
ni-o dă Biserica - - nu ni se mai
;a dela n i. Fericiţi sunr cei ce au
în sufletele lor darul pă3Ü celei a-
La umbra crucii lui lsus
De când pe lume sunt născu',
La u m b r a crucii-am fost crescut;
P e pieptu! meu, m a m a mi a pus
Crucea Preaduicelui lsus;
Iar mai târziu când pricepeam
Stam ore'ntregi şi o ascu tam
Cum îmi v o r b e a cu glas duios
Numai de crucea lui Cristos.
A d e s e a ' n cimitir m e r g e a m
Sfios pe iarbă ' n g e n u n c h i a m
Si mi î n d r e p t a m p r i v i r e ' n sus
S p r e crucea Dulcelui lsus
O J a f un preot Ia a; tar,
Plin de-al evîaviei Sf ,nt har,
V o r b i atâta d e frumos
De crucea D o m n u ui Cristos.
Mi am zis a t u n c i : cât voiu trăi,
O I D o a m n e , te voiu p r e a m ă r i ,
N e - a v â n d n i m i c i m a i presus
De crucea Bunului lsus
Dar v r e r i cumplite au venit
Şi m ă răpiră furios
De lângă c r u . e a lui Cristos.
La ş o a p t a lumii m'am piecat,
Din masa ei m ' a m ospăta»,'
Mă b u c u r a m atunci că n u - s
La u m b r a crucii lui lsus
Umbra lui lsus
P a c e a cate-i pace — ia'â patru
daruri din c e ' e m u l t ; ale B s ricii
dar destul spre a ne îndatora să
ţinem la Biserică cu preţul orică­
ror jenfe.
FL. MUREŞANU
. PROTOPOPUL ortodox «I CLUJULUI
Din fericiri ce iute trec
Şi bunuri care e petrec,
Credeam sâ t r a g mai mult oíos
Ca şi din crucea lui Cristos.
Dar vai amar m ' a m înşelat
C â n d f e r i c t e - a n căutat,
Căci pace. fericire, nu-s
Decâi la crucea lui lsus.
O r i c â t în l u m e - a n cercetat,
N i . i c â n i , nici u n d e n ' a u aflat
U n loc m i dulce, mai frumos
C a îângă crucea lui Cristos.
Şi-atunci p l â n g â n d al m e u păcat,
Din n o u Ia d r u m am apucat,
A v â n d în suflet dor n e s p u s
Să caut crucea iui lsus.
• Din nou la Tine am venit,
P r i b e a g ca fiul rătăcit
Şi umilit m ă prostern j o s
La u m b r a crucii lui Cristos.
D o a m n e —avuţia o a m p r ă d a t ,
P r i m e ş t e m ă ca p e - u n a r g a t
Căci n u cutez a privi'n s u i _ -~....
La crucea Í <u ceiui -sus.
A j u ă mi, Do.-mne, ca de a c u m
Să nu n a i plec p e a l lumii d r u m
P e d r u m u l la g şi păcătos
D e lângă crucea lui Cristos I
10H PUŞCAŞIU
Sufletul poate trăi ş fără trup1

Sf. A u g u s i n descrie visul unui

Ieri, pela amiazi, doctor dui C a r a g m a . Doctorui G e -
A trecut spre-apus nadie — a c e s t a 1 era n u m e e — , a v e a
Din darurile Bisericii Printre
Umbra
uînJ şi
lui lsus —
brazi îa.oelf, că suf etui ar p u t e a trăi şi
d u p ă m o a r t e a irupului. In vis i-se
(urmare din pag. 1)
ară.a un t â n ă r strălucitor, care-1 în­
Ca un magic gând,
treba :
por aparţinând Bisericii creş­ atunci când purta p e uliţele <"ne- Binecuvântând. — G e n a d i e , doruri ori eşti treaz?
tine. In religia e r e c t i l ă , care nu sareei şi Romei cătuşa pentru H n s - — uotm, - răspunde doct r u .
ne-a fost niciodată religie maşteră, tos ? — Căci scrii e > e . Libartate Peste necuprins,
— Mă vezi? — ii î n t r e b ă iar tâ-
d e aceea o numim lege r o m â n e a s c ă , n u m a i acolo este u n d e i Duhul Intr'un tainic semn
adevărului L r d u h u l A d e v ă r u ui, năiui,
în ea au t r ă t şi au murit părinţii * Mâna şi-a întins,
adiCâ D u h u l cel Sfanţ \ lui D u m ­ — T e văd
şi strămoşii — în ea g ă im şi noi
nezeu, poate t ă se p o g o a r e nu n u ­ Poate pentru 'ndemn; — C u ce m ă v e z i ? C u ochi tru­
TOCITĂ m â n g â i e r e a şi t o a ă p o v a ţ . de
mai în temniţă ci şi cri ar în iad Undea fost S Ă stea, peşti ?
foios C u ea vom fiinţa — sau făra
şs să deslege t gâturile celor fere­ A 'ntJorit o stea. — N u . Ace'u sunt închişi, N u ştiu
d e ea v o m pieri. Religia creştină,
caţi, iată de ce a d e v ă r a t a libertate cu ce U v a d .
devenită lege r o m â n e a s c ă — e . t e
nu o p u t e m a v e a d e cât a c o l o u n ­ Dar tânărul în r e b ă mai d e p a r t e :
legea existen.ei noastre — şi ea Şi-a adus lsus:
d e e . t e D u .ul Adevăru.ui. Şi liber­ — Genadie, auzi ce ţi s p u n ?
este un d a r al Bisericii Câmpului rod greu,
tatea . ste un dar a Bisericii şl n u ­ — Da,
3 . Libertatea. — * Mai d e p a r t e
mai al B« e r i c i . Pentru neamul meu. — C u ce a u z i ? Cu u r e c h i l e ?
v e d e m că to,i oamenii v e a u să fie
4, P a c e a — dar tot al Bise­ — N u . N u ştiu cu ce a u d .
liberi. Se v e ^ e ca libertatea este
ricii. Ai patrălea dar ai Bisericii In albastră seară Şi iarăşi l a întrebat t â n ă r u l :
un mare b i n e şi este — eu sunt
asupra căruia ne mai o p r i u astăzi Curcubeu de-argint G e n a d i e , vorbeşti acum cu
c o n v i n s de aceasta — c a d s u n t e m
g a i a să l u p t ă m şi să m u r i m peri ru e.te darul pani. mine?
Şi de mărgâr:nt
ea Dar dintre supravieţuitori, c a p C â t a însetat şi cât însetează su- — Vorbesc.
A întins pe ţară, — C u ce v o r b e ş t i ? Cu g u r a ?
p u t e m s p u n e cu inima î p â c . t â că fletul nostru d u p ă acest d ,r — u ai
ales a c u m d u p â c e mu trecut prin Luminând în zări — N u . N u ştm cu ce vorbesc.
sun e u cu a i e v rat nberi.
Libertatea şi c ă u ş e e nu sunt cel mai crâncen răsboiu pe c a r e Negre depărtări. — Vezi — îi lămuri apoi î n g e ­
t o t d e a u n a s e m n e ale robiei, lsus 1 a cunoscut lume de când ex stă rul, — simţuri,e tale a c u m sunt în
încă a avui câ uşi pe mâini e saie. ea. s'a pierdut apoi r e p a u s şi tooişi vezi, auzi şi v o r
A fost ei r o b c u i v a ? $1 P a v e i , U r a ărim cu bătăi d e inimă sfa­ bi şti. Şi când va veni vremea, ca
Printre ierburi moi
o re nu a fost el rob atunci când turile, conferinţele de pace, A ş t e p ­ simţurile să se o d i h n e a s c ă definitiv,
Coio, în apus: adică când v d m u r i şi atunci vei
m e r g e a calate »pre D a m a s c să a tăm cu răsuflare* o p m ă c o m u n i c a
dUiâ de acolo tegaţi la Ierusalim tele lor care întârzie. Umbra lui lsus. a u t i , v t i vedea, vei vorbi, şi vei
pe cre»tini, şi n u a fost el liber Dar ni &'a lăsat nouă, odinioară PIHITRIE DANCIU simţi.
 Nr. 6
UÂLUL
( C o n v o r b i r e î n c h i p u i t ă î n t r e S a t a n a şi u n p i t o i ,
A m întâlnit pe diavolul în Piaţă
la colţ. E r a fercheş, în pardisiu c e ­
nuşiu, guler moale, pantaloni călcaţi
fără g r e ş , g h e t e la m o d ă , ciorapi
moierni.
— C e faci tu a c o i o ? îi zic eu ...
căci s u n t e m per-tu şi cunoscuţi
vechi.
— S u p r a v e g b i e z c o n g r e s u l tău
d e presă.
— T e n t l i n şteşte puţin ? . .
— O h ! Aşa de puţin, zise cu un
ton plin de răutate. Insă în ochiu-i
viclean îi observ m i n c i u n a
M ă însoţeşte.
— Zbateţi vă cât vreţi, eu şi aşa
vă ţin pe toti d e g â t , R i poarte le
voastre i n i fac o deosebită p acere
dorinţele voastre m ă fac să râd.
deşi cu g r e u . Vezi arest p u m n ? îmi
arată degetele-i lungi ţ i osoase —
el a legat pes e ochii creştinilor un
văl care n u s a mai deslsgat de un
veac. A h ! eu ştiu face n o d u r i eu...
*
Creştini! au pe ochi un văl.
îmi arată, nervos, cu băţul trecă­
torii
— Vezi acest d o m n e l e g a n t ? A r e
vălul m e u . Este un creştin.,, «uzi ?
e un creştin.,. Es e a b o n a t u l meu la
un ziar de dimineaţa; b a mal mult,
în fiecare seară trimite un lucrător
s ă i a d u c ă un ziar ateist Citeşte
ziarul, îi p u n e ia coş şi de acoîo
trece şi predică în c sa întreagă,
până la bucătărie , Vălul..
Câţiva paşi mai d e p a r t e ne trece
pe dinainte o femee tânără.
- — O v e z i ? îmi z i s e . , m e r g e a-
cum ia l i t u r g h i e . Totuşi este clienta
mea credincioasă, in i v a r s ă câţiva
bani în f i e c r e zi. O p i c i u i r â d e
apal... v i zice un o r b din re creş­
tini. D a r tu şti c . dacă acest picur
d e a p ă este u n nimic, oceanul t e ­
ribil este format d i n astfel de picuri
de a p ă . C u acei câţiva bani ai aces­
tei botezate şi ai altora a s e m e n e a
îmi edific eu palatele d e pr să î m ­
p o d o b i t e cu „ i i n o t y p e s " şi rotative;
aceste palate legate prin fir telefo­
nic special cu toate capitalele din
lume ..
...Şi această creşiină a r e vălul...
* ce au avut... tji presa m i a r ă as
In ohioşouri stăpâneşte presa Satanei.
Ajungem m faţa unui chioşc. O -
chn oatanei flăcarau.
— H a i d e n u m ă r ă ziarele... strigă
el I...
Eu n u m ă r a m . . . unu., d o u ă . . trei...
Acestea erau toate
— A c u 11 Si nu narăm pe ale rade!
Bâţul său .recea cu mişcări ner­
voase dela o publicaţie la a l i a :
— A : e a s t a este a m e a prin arti­
colul său d e fond, ce» de colo prin
foiletonul său . iot al m e u e şi acest
ziar prin anunţurile sale, asemenea
şt celâlatt... şi aşa mai departe...
Diavolul avea dreptate... In dife­
rite forme, fiecare foaie servea pla­
nurile diavoluiui.
Preotul vorbeşte din amvon către patru-
iute de persoane in vreme ce diavolul,
prin presa sa, vorbeşte milioanelor de
omeni, Nioi preotul nu vede, are vălul
T r e c e u n preot. Satana îl u r m ă ­
reşte cu o d e o s e b i t ă a t e n ţ i u n e .
— Chiar şi acesta are vălul meu.,.
, VI E AŢA CRESTINA*
SATANE
cssre c o n d u c e un
piehtcrxre dupâ Jterre t Ermit:
Vezi I cât e de asudat şi de obosit?
A ţinut o predici., o frumoasa pre­
dică... nu m'a cruţat de loc, îndrăz­
neţul ... încheierea m.-ii cu sea â a
fost foarte bine studiată; insă s'a
adresat unui public de patrusute de
p e r s o a n e c o n v i n s e şi n ai înainte
d e p r e c e t a c e s'a spu». P â n ă c e e u ? , .
Ai văzut chioşcul ? P t i v e . t e numai
rezul atul !,..
Era orele 5 d. m . D i n birouri şi
ateliere c u r g e a lumea m u t ă în tot
lungul străzii spre g rS. in faţa
chioşcului se o p r e c cu t ţii, aproa­
pe fără excepţie. O in cinci in cinci
m i n u t e sosesc Îs chioşc «iele pa­
chete cu ziare p r o a s p e t e pe cari
d e - b i s s'.i uscat vopseaia de tipar.
S a t a n a - j l întinde t; âna-i slabă
spre chioşc şi mi zice cu o .-oce de
vădită m â n d r i e ; iată a m v o n u l meu!.,.
Nici p i e o t 1 care trecu nu v e d e că
între p r e d i e a r e a iui şi a m e a e a-
ceeaş distanţă care există ir.ire praş­
tia d e o d n i o a r â şi între mitralierele
cele mai m o d e r n e , i\ici ei ou ved ;
poţi să o on taţi şi iu părinte. Ai
văzut cum trecu şi p r e o ; i r â să
privească, îngrozit, chioşcui care
zilnic, b a apr J pe în fiecare oră-i
răpeşte s u f e t e . chiar şi s i e micilor
copii, r ă s c u m p ă r a r e cu sângeie C e -
luiala t . .
Ba m a i m It A luat şi el z i a r u 1
meu Şi el îmi este un client.
Şi Satana avu odată frică.
— Atunci... zice... mi-a fest cam
frică.. C â n d a m văzut că au alungat
p e călug ri din şcoii, că au prădat
ţoale b u n u r i l e Bisericii, ml-a-.u zis :
atenţiune ! N u IR p o a t e s l nu o b ­
serve creştini» e n o r m e l e s u m e jert­
fite p e n r u presa de. politicieni şi
g u v e r n e , să n u o b s e r v e lucrarea
uriaşă a cotidienelor citite d e u n
p o p o r întreg; sa nu vadă că p o p o ­
rul este ai aceluia care-i v o r o e ş t e ;
mi-a fost frică, g â n d i n d u - m ă că uşor
ar p u t e a întoarce i m p o r i v a m e a
această a r m ă teribilă, presa.
Atunci a n întreit vă ui , şi fur­
t u n a a trecut. P e î n e c u l creştinii,
resemnaţi, au j r»fit încă odată tot
cu infuinţd şi cu mih anele sate.
Diavolul continuă planurile sale
fără a fi observat.
Safana-şi d r e g e cu un gest d e
s u p e r b i e r n o n o o u : — Eu, îngerul
întunerecului, t u nu a m văluri l i
o c h i . , eu văd l i m p e d e şi încerc tot
cec ace creştinii n u preţuiesc î n d e a ­
juns... d i ! ziarul, cotidianul m e u ,
de câte cri la sf .rşiiul a n u m i t o r zile
mari nu l-am strâns la inimă 1?..
C ă c i el este secerişul cel m ,i rod­
nic a cuvân u; mieu. Acest cuvânt
este auzit deia uşa redacţiei mele şi
trece d m chioşc în chioşc, vorbeşte
în toate cartierele cap talelor, năpă­
deşte gării , p r t n d e toate trenurile,
toate vapoarele; în d r u m u l său cer­
cetează toate şcoaleie, m e r g e d n
o r a ş în oraş, d m sat în sat, din că­
tun în cătun, din cârciumă în câr­
ciumă, din colibă în col bă, şi nu
se o p r e ş t e decât atunci când nu
mai a r e nici u n suflet de pierdut.
El mobiliz ază în slujba m e a chiar
şi copiii. Eu şi pentru tî a m p a g ' n i
p trivite, Ei vezil... acest succes
creştinii n u l o b s e r v ă , au vălul m e u .
presă creştină;.
congres
Si sperăm că într'o zi vor vedea,
limpede şi creşim.
A m ajuns la uşa sărac ăctoa ei
săli de a d u n a r e u n d e se ţine con­
gresul presei c n ş t n . S a t a n a m i - o
arată cu un ne p u ; dispreţ în ozh<:
Aceasta i ? !.,,
Eu î n - ă nm privit pe Qoliat în
faţă şi « a n zis: Localul Cin i celei
de taină era şl mai mic R s p u n s u l ? .
Un blestem groaznic,
iar .(u am c o n t u u a t : In b i r u l a-
devărului tău r u ş t n . s , pentru trium­
ful tău real, eu cred, Sal n o , in
victoria Aceluia, c « e are cuvintele
vieţii de veci. Eu cred că Sf. Spirit
va sufla şi -.restmij v o r vedea cîsr «
Şi aceazj, o h ! acea zi lî. N u p o a e
fi d e p « m i T r e b u e s i vină /
d u p ă trad P. A ie A Pop
Milioane d e suflete
m e r a în iaci
1
T o ţ i cei ce nu vrea:. să creadă
In jertfa Mântuit ruiui pe Sfânta
C r u c e şi să primească iertarea p ă ­
catelor tor prin Sfânta S p o v e d a n i e ,
vor m e r g e îndată u p ă m o a r t e in
focul veşnic,, gătit diavolului şi slu­
gilor .ui. (Matei, 2 5 , 41 ; 2 >, 46).
1
N u eşti şi tu dintre a c e ; ia, frate
drag ?
Cra se pot mântui sufletele ?
'învăţătura M â n t u i t o r u l u i este cea
mai puternică lumină e.-.te cea mai
s c u m p a c o m o a r a , este cea m. i dulce
de.f.itare p e care o m u l o poate
dobândi.
Pr n C u v â n t u l D o m n u l u i ni se
deschide calea care d u c e la b u c u r i a
cea veşnică, in Împărăţia lui D u m ­
nezeu.
De aceea datori suntem, toţi iu­
bitorii de H n s t o s , să p u n e m toată
căldura inimii şi a graiului nostru
in siujba răspândirii C u v a n t u l u l u i
D u m n e z e u a t u t u r o r scrierilor care
c u p r i n d învăţăturile dreptei o .sire
credinţe.
C u m »ă facem acest lucru ?
S u n t multe cnipur.le în cure ne
p i t e a face dat -na ace as. a, *tât de
Doga â în r o n d . s fleteşti şi a d u c ă -
t o a t e d e .tât d : multă fericire în
t
lume-
t, Prin biblioteci de împrumut.
Fiecare creştin ar trebui sâ aib t o
b . b h o t e c l d i cărţi şi tipărituri fo­
lositoare de suflet şi să citească a-
d e s e o n dm ele, atât dânsul, cât şi
;o.i vecinti şi c u n o s uţ».
Dacă dai o pâine celui sărac, îi
vei face un m a r e b i n e ; d a r , p o a t e ,
mâine n a va avea ce să m ă n â n c e
şi va fi iarăş nefericit. Dacă îi dai,
însă, o carte cu hrană sufletească,
o t a r t e care i a atâ calea spre viaţa
pu-.ă în s-ujba lui D u m n e z e u şi spre
fericirea veşnică, a c - a , t â h r a n ă îl
va putea fdee să şi s c h i m b a în în­
t r e g i m e viaţa, sâ p r i m e a s c ă astfel
daruriie nesfârşite ale lui D u m n e ­
zeu sii i e bmecuvintezB pururea
$j sase roage mereu pantru tina.
2. Prin vânzare de foi şi cărţi
sfinte pe care o face cineva fără
sâ-şi lase îndeletnicirea lu» o b i ş n u ­
ita, Fiecare creştin e d a t o r să răs­
p â n d e a s c ă în jurul său, l u m i n a în­
văţăturii sl n t e . El f a g i Juie>te ace ;t
lucru în fiecare zi când s p u n e in
psalmul 5 0 ; luv&ţa-yoi4 pre o e i
§
Pag. 3
fărădelege c ă i l e T a l e şi cei ne--
credincioşi
toarce".
la Tine s e v o r fn-
Sunt, deci, vrednici de laudă
creştinii care c u m p ă r ă cărţi şi foi
r e l i g i o n e şî le v ncî şi ei altora,
cu g â n d u l de a ajuta cât mai mult
la r ă s p â n d i r e a şi p r o p o v ă d u î r e a în­
văţăturilor D u m n e z e e ş t i .
3, împărţirea cărţilor religi­
oase tn dar. Şi în acest fes se
obţin m i n u n a e r o a d e în lucrarea
creştină. Dar d e multe o r i strădania
d e a împărţi g atuit cărţi d l r o a d e
proaste sau nu aduce niciun folos,
fiindcă, de obiceîu, o m u l nu p u n e
m a r e preţ pe cartea pe care o p r i -
meş e în dar şi nu se sileşte s'o
c r e a s c ă . Apoi d u p ă ce s'au î m p ă r ­
ţit cărţile în dar, a d e ea nu se mai
g l s e s e bani cu care să se tipărea­
scă aite'e
Răspândirea scrisului creştin
cu ajutorul îndemnurilor făcute
prin viu grai.
Sâ ne facem deci, şi noi datoria,
cu toată d r a g o s t e a , sfătuind în ori­
ce t'snp şi în o t i c e loc pe toţi fra­
ţii noştri p e fiecare suflet, să se
hrănească prin cetirea cărţilor cu
învăţături sfinte. în felul acesta, căl­
d u r a graiului v a trezi multă l u m e
din somnul şi nepăsarea în care stă
faţă de cele duhovniceşti.
Atunci când ci itorul n u vine la
cartea rei gioasă. trebuie să v i n i
csrtea la Cititor, iată aic«, câteva
mijoace :
a) îndemnuri tămte în sfânta
Bimică. Unii preoţi r ă s p â n d e s c
cărţi sfin P , cttinJ cuprinsul lor, cu
lămuriri date de ei, d u p ă S anta
Liturghie. în Dumineci şi sărbători.
Toţt cei ce iau parte la Sf. Slujbă
îşi c u m p ă ă foile sau r ă t i c e ' e l e r e -
c o m a n d a t è (imi şi iau mai multe
d e acelaş iei) şi le d u c şi ei mai
departe, în l u m e .
b) Răsrândirea de cărţi prin
împărţirea parohiei la mai mulţi
râs pânditori (coloortoti). Se d a u
u n u i creştin mai zelos, în seamă,
20 p â n a la 3 0 case de pe uliţa sau
strada pe care loeu este d a n s 1 I
se d a u in fiecare s ă p t ă m i n ă cărţi
şi foi religioase şi a n u m e , unele
sunt pentru v â n z a r e şi unele p e n r u
împrumulat El trece d i n casă în
casă, aiată cărţile, citeşte d i n ele
cu d r a g o te şi î n d e a m n ă pe oameni
s i le citească şi să le c u m p e r e , iă-
m u r i n d u le cu caldura, cât de m a r e
folos a l u c e cetirea lor. Celor să­
raci, el le î m p a r t e cărţi gratuit, sau
n u m a le î m p r u m u t ă . T o t aşa şi
celor care n u au d e s t u l ă d r a g o s t e
ca să le c u m p e r e , d a r e n ă d e j d e
că se v o r s c h i m b a .
C Răspândita rii {colportorii)
ca merg din sat în sat şi au
numai înie'etnieue* a c e a s t a . A-
ceştia lucrează în m a i multe f e l u r i .
A. Dia cssh" în casă. Sfântul
A p o s t o l Pavel s p u n : Efesenilor ;
. P r i e g h i a ţ i deci, a d u c â n d u vă a-
minîe că trei ani de zile, zi şi
n o a p t e , cu lacrimi n ' a r i încetat a
sfătui pe fiecare din re v o i " . ( F a p t e
20, 31).
Iată, deci, c u m lucrau Sfinţii A-
postoli : nu n u m a i prin cuvân ări
ţinute în mulţime, ci şi prin sfaturi
stăruit are, pline d e evlavie, î n ­
dreptate către f ecare suflet în p a r t e .
Chiar viântui orul ne a dat cea
dintâi pildă pentru acest fel de lu­
crare c â n i a dat atâtea lămuriri
pentru suflet S a m t r i n e n c e i păcă­
t o a s e Şi din tCeastâ femeie, care
r â n ă atunci a f st d e 5 ori r e c ă ­
sătorită, iar acuì» trăia fără c u n u n i e ,
Mântui orul face pe cea dintâi m i ­
sionară a S a ,
T o t aşa t r e b u e să lucrăm şi n o i .
Sâ ne î n d r e p t ă m n u n u m a i c ă t r e
^continuare In pagina <U
 Cam se pot mântui sufletele ?
(Urmare din Pagina 3)
toţi oamenii in obşte ci şt către
fiecare suflet in parte.
B. In gări, în tren, în auto­
buse, în tramvai, în piaţă şi în
alte locuri u n d e sunt adunaţi mat
muiţî o a m e n i , Aici răspânditorul
lămureşte t u t u r o r cuprinsul unei
cărţi r e c o m a : d â n i - o . O foarte reu­
şită cale de r ă s p â n d i r e a cărţilor în
ace s e locuri este aceasta :
C, C o l p o r t o r u l îi î n d e a m n ă pe
toţi ascultătorii să ia foaia sau car­
tea r e c o m a n d a t ă , chiar dacă nu au
bani, in acest din u r m ă caz îi sfâ-
toeşte să dea costui m a i târziu, la
oricâte Sfântă Biserică sau la săraci.
Ceilalţi care plătesc, văzâ .d acest
fel d e răspândire, d a u de obicei
mai mult şi în felul acesta se a c o ­
p e r ă costul t u t u r o r celor împărţite.
C ă l d u r a viului grai, in acest ch p,
î m p r e u n ă cu c e a a cuvântului scris,
pot îndsepta şi p o t a d u c e ia D u m ­
nezeu şl la a d e v ă r , în scurtă v r e m e ,
u n neam î n t r e g .
lată, deci, iubite cititorule, câteva
chipuri in care se pot împărţi as­
tăzi Cărţi cu învăţături folositoare
d e suf.et. Şi cred că ştii bine c a
milioane de suflete m e r g în iad, în'
fiecare cupă şi că v o m d a seama,
înaintea lui D u m n e z e u , că n'am a-
jutat cu nimic la s c ă p a r e a lor. Şt
să nu s p u i : „ A u d o a i ă eu sunt p ă ­
zitorul fratelui m e u ? " Căci aceasta
a fost vorba lui Cain, d u p ă ce a
ucis p e Abel (Facere, 4,9).
începe, deci, şi frăţia ta, să ajuţi
cum vei putea, in fiecare zi, la răs­
p â n d i r e a foişor şi Cărţilor cu învă­
ţături sfinte, creştineşti şi D u m n e z e u
îţi v a răsplăti osteneala făcută cu
această faptă d e milostenie sufle­
tească. . Inţinde-mi
Fiecare creştin, P r e o t sau Mirean,
are o sfântă datorie, de a s e m ă n a
C u v â n t u l Iui D u m n e z e u şi al Sfin­
tei Biserici, pentru a d u c e r e a tuturor
la D r e a p t a Credinţă.
P o r u n c a Sf Biserici s p d n e : „ P r e
noi înşine şi unii p r e alţii şi toată
viaţa noastră lui H r i s t o s D u m n e z e u
să o d ă m " . D e urmarea acestei p o ­
runci a dragostei creştine, v o m
r ă s p u n d e fiecare la Dreapta J u d e ­
cată. La canonul pentru deslegarea
păc telor se p o a t e lua şi grija îm­
părţirii d e cărţi folositoare, creşti­
neşti, p e n t r u sufletele ce au nevoe
d e ele.
N o i înlesnim această u r m a r e prin
foaia aceasta şi prin cărticelele ce
tipărim şi vă p u n e m la î n d e m â n ă
cu preţuri mici.
C ă u t ă m să ne facem în chipul
acesta, o mică p.-rte din datoria ce
o a v e m în faţa lui D u m n e z e u . T i
părirea acestora, în v r e m e a d e azi,
când e aşa d e s c u m p ă şi hârtia şi
lucrările d e tipografie, e o adevă­
rată m i n u n e dela D u m n e z e u , p e n
tru care nu suntem vrednici să
mulţumim.
Cărţile cu învăţături sfinte ves­
tesc p e o a m e n i ca s u n t pe calea
g r o z a v ă care duce spre iad şi îi
c h e a m ă în împărăţia fericirii veş
nice. Şi cartea poate p ă t r u n d e m a i
lesne aco o u n d e cuvântul nu poate
ajunge.
Apoi e u v â m u l e, adesea, uitat
Deci cartea creştină e o armă pu­
ternică pentru mântuirea sufletelor.
Acest lucru a fost d o v e d i t prin n e
n u m ă r a t e experienţe (încercări) şi
mărturisiri.
Ajută-ne, frate drag, în această
mare luptă î m p o t r i v a diavolului şi
a iadului.
P u n e m aici, ca încheere, şi un
c u v â n t el Sfântului A p o s t o l I a c o b /
„Cei ce va întoarce pe un păcă­
tos dela rătăcirea căii lui, va mân-
lidaetoï responsabil Pr» GUINDÉIS
Otrava iadului...
Florile cerului
Curmare din p a g . 1)
paţi-vă de Sf. Scriptură — după
cum zice sf. Gr. Nasianul — şi
cu inima şi cu gura. Luaţi e-
xemple dela englezii crescuţi
în religia creştină, care în fie­
care zi fac lectură din Biblie.
Luaţi pildă dela locuitorii Da­
nemarcei, care duc Sf. Scrip­
tură cu ei la munca câmpului
şi în clipele de repaus îşi pleacă
ochii spre rândurile ei.
Citiţi cu dragoste şi luare
aminte Cartea Mântuirii, sau re­
petaţi dorinţa Sf. Bonifaciu:
, Daţi-mi cartea în care am citit
mai mult şi mai adesea: crucea',
cu ea îmi încheiu viaţa",
ANTON CR1ŞAN
R u g ă
Vino, din cer, lumină lină,
asupra mea, încet, coboară,.,
lovit mi-e sufletul de patimi —
întinde-mi mâna Ta, Fecioară.
Vreau lumi ce nu le pot cuprinde
cu ochii trupului de zgură...
— un înger mic, trimite-mi,
1 Poliţia din Berlin a descoperit în
Doamne,
să-mi pună viselor măsură.
mâna Ta, Fecioţtrăj
la mine 'n suflet astăzi vinii,
aprinsă-a patimii văpa e
vei stînge-o Tu, lumină lină,
EMIL AL. MtCLE
AVIZ
Anunţăm p e toţi abonaţii s a u cei
cari ar dori d e a c u m să se a b o n e ­
ze că în c u r â n d v o m da adrese e
pentru a se tipări.
Deaceia acelora ce pânS a c u m
le-am trimis gazeta cu adresă scrisă
cu mâna sau la maşină, sau chiar
acei ce au deja adresă tipărită şi
s'ar fi întâmplat să o' fim scris g r e ­
şit, îi r u g ă m să ne c o m u n i c e cât
de urgent pentru a î n d r e p a orice
greşală.
D e a s e m e n e a îi r u g ă m şi p e acei
cari ne-&u scris că se a b o n e a z ă p e
3 sau 6 luni, dacă a b o n a m e n t u l şi-1
vor p r e l u n g i , dacă nu să nu ie nici
tipărim a d r e s a căci e foarte costisi­
tor şi n u merită pentru un t i m p
scurt ci o v o m mai scrie Ia maşină
R u g ă m să ne c o m u n i c e şi acei că­
r o r a s'ar fi întâmplat ca N r , 1 ai
gazetei de p r o b ă l-am trimis cu a-
dresâ tip irită, iar dupâce şi a r e -
înoit a b o n a m e n t u l i-am scris-o cu
m â n a sau Ia maşină, p e n t r u ai
căuta adresa ca să nu o m a i tipă­
ri m.
Dacă în t i m p d e trei s ă p t ă m â n i
d e l a p r i m i r e a acestui număr, dela
acei cari n u a m primit scrisoare, le
v o m c o n s i d e r a adresa b u n ă şt că
prin a c e a s t a consitnţesc la prelun­
girea a b o n a m e n t u l u i .
tui sufletul său din m o a r t e şi va
acoperi o m u l ţ i m e d e păcate (Sf.
Iacob 5 ; 1 9 - 2 0 ) ,
D u p ă Păr. T, Oherasimescu şi
O. V. Ungureanu.
• P. S. S. Nîcolae Coîan, episcopul
Clujului a împlinit 10 ani d e l a aşe­
zarea in scaunul viădicesc din Cluj.
Ii zicem: „La mulţi a n i " P r e a Sfin­
ţite S t ă p â n e ! şi multe alte aniversări.
Monseniorul Garai P a t r i c k O'Hara
va fi numit nunţiu apostolic la Bu­
cureşti,
S'a fixat preţul găleţilor galva­
nízate la 20.085 bucata.
La fabrica „Romltol" din Timi­
şoara s'a întâmplat un furt de S50
milioane lei.
Baia „Griviţa" d i n Bucureşti a
suferit u n incendiu şi p a g u b e l e se
ridică Ia 4 0 . 0 0 0 . 0 0 0 Iei.
Preţul unui a u t o m o b i l în F r a n ţ a
este d e 2 5 0 0 0 0 franci francezi.
D o u ă s p r e z e c e mi! de k i l o m e t r i
străbătuţi în ajutorul omenirei su­
ferinde, au făcut m a i mulţi delegaţi
ai Crucii Roşii J n t e r n a ţ i o r d e .
Fosta s e c r e t a r ă a lui H t l e r a
e v a d a t în timpul c â n d e r a c o n d u s ă
ia N u r e m b e r g
D e s p ă g u b i r i l e ce t r e b u ' e să cerem
Ungariei de pagubele provocate
prin ocupaţie şi prin r ă . b o i u se r i '
dică la 48.944 520 9 4 2 iei, scrie
ziarul Adevărul.
diverse părţi ale oraşului, m e m b r e l e
mai multor femei tăiate în bucăţi.
In jud, Covurlui se simte mare
lipa» dâ.p'Q»ie.
La Oradea s'a descoperit medica­
m e n t e dosite în valoare d e o suia
milioane Iei.
La 1 Septemvrie v a avea loc
plebiscitul in O r e c i a asupra „ î n a p o
îerii Regelui G e o r g e " .
Dl Enrico de Ncola a fost ales
preşedinte al repubiicii italiene.
Bomba a t o m i c ă o m o a r ă 2 0 . ( 0 0
p e r s o a n e şi răneşte 43.000 pe o milă
pătrată.
P r a ţ u j g r â u l u i din n o u a recoltă
se c r e d e ca se v a stabili la 8 —9
milioane lei v a g o n u l .
Un soţ beţiv d i n B u c u r e ş t i işi
o m o a r ă nevasta ciopârţindu-o cu
CUiitUl.
406 miliarde pentru refacerea r e ­
ţelei d e C . F . R,
T o ţ i b ă r b a ţ i i dela 2 1 - 6 0 ani
sunt obligaţi s ă facă d o u ă zile d e
m u n c ă p e an la Stat.
Un b ă t r â n din G e o r g i a a împlinit
vârsta d e 151 a n i .
Averea Elenei L u p e s c u va întră
in stăpânirea Statului.
O r g a n e l e poliţiei din Cluj au [a-
restat 5 foşti a g . n ţ i din poliţia h o r -
tis.â din Ciuj
Tribunalul poporului din Ciuj j u ­
decă în prezent pe autorii m a s a c r e ­
lor d i n S ă r m a ş - G u j , cari au m ă c e ­
lărit în vara anutui 1944 un n u m ă r
de 125 r o m â n i şi evrei.
Cu o c a z i a e x e c u t ă r i i g e n e r a l u l u i
u n g u r Buszkay Rasenberger, c o n ­
d a m n a t Ia moaite ca c r i m i n a l d e
r ă z b m u , au fost împuşcaţi şi 7 oa­
meni d i n muljimea c e se î n g r ă m ă ­
d e a in curtea închisorii Marko din
Budapesta.
In unele p ă r ţ i ale Ţării au înce­
Tipografii „VIEAŢA CREŞTINA* Cilii
put secerişul care se prezintă foarte
bine din p u n c t de v e d e r e al calită­
ţii. D e a s e m e n e a şi p o r u m b u l p r o ­
mite o recoliâ bună.
Proectele de lege electorală sunt
în discuţia Consiliului de miniştrii.
Ţ a r a n o a s t r ă v s fi reprezentată
la conferinţa d e pace d u p ă cum spun
ziarele, d e o d e l e g a ţ i e specială In
frunte cu dl Tătărăscu.
Populaţia lumii creşte în fiecare
zi cu peste 100.0CO o a m e n i .
Toţi militarii fosifprizonieri sunt
c o n s i d e r a , ! în d i s p o m b litiie
Un ziar din Londra, anunţă că
recolta d i n A n g l i a va fi c e a mai
slabă din cauza că este ameninţată
de ploile cari au căzut neintierupt
ti t p de 18 zile
Stagiul militar p e n t r u contigen-
tul 1946 va fi d e un an, — scrie;
ziarul „ S e m n a l u l " , t
America de Nord a d a t publici­
tăţii un tratat c re p r e v e d e dezar­
m a r e a Japoniei p e un t e r m e n d e .
25 ani. ţ
Ministerul de Agricultură şi Qo-
;
manii a hotărât ca lucrările de re-S
formă a g r a r ă să fie t e r m i n a t e p a n i i
la l A u g u s t . ?
Se a n u n ţ ă , că recolta de mere*
va fi m a r e . I
Redacţionale
R ă s p u n d e m In unele s c r i s o r i : l
Sima Va8ile C i u b a n c a . A m pri­
mit banii. Cartea d e cântări e sub;
tipar N e b u c u r ă m că răspândiţi;
gazeta, \
Pr. Cernuc n Z a l h a . Cronica?
Sinodului din tractui S u r d u c dela
11 Iunie a apărut în T r i b u n a noua,
N o i încă nu pute*m tipări în ex­
tensiune mai m a r e . M u l ţ u m i m dt
bunăvoinţă p e n t r u c o l a b o r a r e .
I. S a e i u - V a l e a L a r g ă M a i târziu
v o m tipări şi din poeziile trimise,
Petru Sescu ('Păduraru) — Sâ<
b î o a n i R o m a n . Felicitările in ver
suri de ziua n u m e u i P ă r . A m o r
B. ( 1 3 Iunie) şi loan G h (?A Iunie)
deşi sunt frumoase, fiind prea lungi
( 2 2 strofe) nu s'au putut publica
Miolea Garril-Dv&gu. N e bucu
răm de propagandă
Gh. iS/jiru-Mârşova. Deocamdati
nu a v e m pentru desfacere decât a
ceasta gazetă.
Nistor Gal Chişlar. Scrii bine
Se păstrează, Se v o r publica oii
târziu.
P. I. faeofi-Bilbor. M u l ţ u m i m di
articol, E f b u n . N ' a putut apâtei
Ia t i m p . Scrieţi şi alte subiecte, da
scurte,
S S a s u - C ă p l e n i . Scrii minunai
Rezervăm p e n t r u ocazie p o m v i t ă .
1. D a n j i u Trestia. N e anunţi s
vestim a d u n a r e a dela 2 0 — 2 1 luiii
Noi a ş t e p t a m ca să ni se ceară i
ceasta de câtră fr. preoţi, cari toi
d e a u n a t r e b u e să fie d e faţă 1
adunările religioase. Numai eretici
se a d u n ă fără ştirea şi conducere
preoţilor. Dela v o i î n s i a v e m vesf
b u n ă c ă sunteţi fii credincioşi <
Bisericii şi c r e d e m că preoţii i
p o a r t ă d e grijă.