r"11 Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei AUTORI:

Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA

:"'1.'"
1-"'
I
.
corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrelia
Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _
Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,
ELENA DOROBANTU
GHERGHINICA GAL
LUDMilA RACHIERU
LIANA pARVU
2008- MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU
MARIA ZAMFIR
I 2 vol.
ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9
Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare COLABORA TORI:

I nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.)

MARIANA ARDELEANU
MARIUCA IVAN
LAURA MUNTEANU
IULIANA VISOVAN
ILEANA CARMEN DINDELEGAN

II. Gal, Gherghinica

III. Dorobanlu, Elena

I .1<.
614.253.5

GHI DE URSI
'("J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y
i~
,
....•.

I
'.
CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOARE
I

NEVOILOR FUNDAMENTALE
I ,
I:
[(~--~J-0 VoL I
[ Coordonator lucrare
,(I.'.
il • LUCRETIA
, TITIRCA
::

",i:.
[ I d
1~
~

.I Redactor de carte:
Tehnoredactor:
Dr. Mihail MIHAILIDE
loan DUMITRENCO

II Tehnoredactare computerizata
~i coperta: Gina MANCIU
Corector: Constanla MARINESCU

II
r \

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck

Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131 EDI:T"URAVIATA MEDICAlA ROMANEAscA
TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80 Bucure!j)ti

i~;'
~,
l
.
-:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r.
.•~,'.-r-~-
,-.r.'
 n
c
~
m
:r:
:z
o
~C\
~~J:
c::»-
;:
~:'.

0'-0 ~ .
_c ;
~~'.

~~O !~
,.
-".V"m
c-
;,",

Z ->
c:ZZ
»~C
s:c ..••
m$",..,
:z
~ n
- fA
v.
»0-
I:;:;~Z
~C\
c
:z
•••••••••
»c
d
»
;ll:J
m
•• < ~ _ ••• ,,',..... • ••••• 'N ••• '....... •..•• .. ,,"
, ..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-'I';,~',. , , . ":'~" ... : (.1':,';' ;,,""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,•..•,.

f
'I""""'''''''~~-" <'1

I
I
NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
I Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>i
ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine

I eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru

aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i
tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor
de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor

I sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.

Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In
editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor
de nursing.

I Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/
2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a
fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai
important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.

I lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat
principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre
cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina
scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire.

I Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,

inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:
hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de
deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore.

I Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre

integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de
formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu

I
cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea
profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.
Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni
sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii.

I', Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a

sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii
(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al

I .~.

:~
~
cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor
menlionate anterior .
Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii
nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.
';j
i,

5
.1'
------------~
r
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata
I
lumii sa lie ceva mai luminoasa.
$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate
,
m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu
sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual
prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu
I
consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt
nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica
prolesioni~tilor.
De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu
nV1BINAREA STIINTEI
CU VOCATIA DE NU'RSA
I
asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea
publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale
(OMS, UNESCO, UNICEF etc.). fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile I
Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i
reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul
dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este
sanitare postliceale
Conceptul
Henderson,
de ingrijire
completa!,
$i asistenJi/or medica/i
prezentat aid
(profesori
are la baza modelul
cu e/emente dintr-o larga blbliografie
de nursing sau practicieni).
elaborat
de speda/itate.
de Virginia
Acest
I
.
urmatorul:
"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi
voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .
. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da
mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine
p.e benefidarii ingrijiri/or, sa of ere ingrijiri mai bune, individualizate,
continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul
complete $i
sanitar,
I
cu buna $tiinJa vreun leac vatamator. in formarea de baza $i continua.
Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele
$i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile
Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind
faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre
.1
familiale In timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma nursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,
voi devota celor pe care Ii lngrijesc". francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor
Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:
Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i
Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP
medicali.
Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca I
(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa
creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn
cel de Asistenta sociala.
nu am c1arificat $i aprofundat
nursing, de planul de ingrijire,
in suficienta masura noJiunile legate de procesul de
cu toate implica/iile acestora.
crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,
Este lnsa greu de I
Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-
cu nuanJe/e $1 impfica/iile for.

• {,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 11
asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui
Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In
/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cu I
I
dainuie uneori pentru todeauna. sprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i
Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei. doar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum,
i,
Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit". materia/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate
~
,i
;;~

~.
~
Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.
nu sunt sufidente
postliceale.
pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare
De aceea, am considerat
- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,
ca elaborarea unei lucrari care sa constituie
un ABC al nursingului, care sa ajute /a
I
~ Dr. Mioara MINCU, formarea $i informarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale in
•Sit.
8
medic primar,
acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor
~ director general al $colii Sanitare Postliceale
I.
i 6
"Carol Davila" sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

~'.,:,:,"..""--
.' .,:~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'".7. ,-: I. ,,>I
 • " .•....',~j;,,:, ri';,',,' ~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/, ",;.,.>,',
."~~:.;.

I Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,

ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea
pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul
prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i
modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de
independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de
I mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor
procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina
de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.
pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa
aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare
legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic

I To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele
abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze
eforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie de
de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite
ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventive
pentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din

I observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se

pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca
exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate In
rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.
Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,
limba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.
I Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu
ca singurul modelposibil.
oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic
adoptat astazi In majoritatea /arilor.
Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la
Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea
I de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor
pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional
dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea
nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i
sa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar un
comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _

I lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e

acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In
model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in
vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul
orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i
educa/ie $i formare.

I * ••

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza
timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate
renun/a.
Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini
actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.

I
,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau
Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a
"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus
De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de •• I
la simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de
ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape
I asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru
menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin
cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate
propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este
aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.
Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.

I: creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.

Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;
Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi
consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei

Ii autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un

tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.
lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata
dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea
t introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta
in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul
este doar lntredeschisa.
delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la
I~l~
i:.,.::.
i::
aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de
8
'I~ ~
 ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care
pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in
diagnosticul de ingrijire autonoma.
I
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a
diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire
logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai
I
eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.
Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu
culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie
I
deci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i
atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea
asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model
PARTEA INTAI
I
$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu
am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?
NURSA I
Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,
sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse
in manualele existente. procesul de ingrijire (de nursing] I,
Lucretia TITIRCA

I
I
~\
I
I
I
I
I
'":-:.1:':,
 ,'" _ j', •• :' -,'. :'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~

CAPITOLUL I

INTRODUCEREA IN PROFESIE

Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, cand

femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproape
de noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului
(sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpe
Nirz.h!inqalfl.- ..
-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiune
autonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $i
descris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,
rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.

1. NURSA Reproducem c~Heva definitii ale nursei:

~- OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL
1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_
-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst
aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;
-.--- ---
.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJi
-

A~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"
_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor ,. .11
Medic~;~---'-----"- .-----.-----.----- i
_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum este
definiilideconsiliul
~"'''--,~.....-,--- ---._-_. __
Asistentilor ._--"-"'~-~'--"-"-
Medicali, ._-'.....
In concordanta
.. .-. cu .

pr~g.@.r:..ea$i experi~1119_sa; .
_ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __ln.deglinirea acelor.procedurisi Ul)f1ii t
care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,
.,-....-....,.--~ --------------------------------------- .... _--------- - -
dar sa nu faca 0 procedura
• __ ___--~-~--~.-~.~-.-
pentru care nu este calificata .
•... '.- .•..._._".••. ~. '" n.'-'_''' .-.

'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea

francofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de
nursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.
"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor
(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1 milion asisten/i.
13
r-

Asistentele medicale
practica lor; supravegheaza
raspund de propria lor activitate, de
ingrijirile auxiliare $i pregatirea
2. NURSING Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:
,I""I~

elevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar

deiinTtla-- 1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_
$i pentru categoriile auxiliare. -'a.M.S. a sanatatll cuprmzand:'~-~-

2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studil1

'- - promovarea sanatatii
- prevenirea bolii I
i~nd:
. --:Erom~re~.~~JJ~L
.. --prevenirea imbolnavirilor
. I
~ ... - ingrijirea
c.~ I. de!?
ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __
te c:
tVarst~nJQate
hi!ndi:
'.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I'
-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..<
I
.

-l'"!9itiir.e~V~Jn ..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, a

definilia 2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:
celor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate
Virg1iiiei ,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnai isau
sJinatos, sa-$i afle
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata
lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru
Aenderson calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav
sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova
I
descrierea nursingului. sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,

De reJinut!
~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<;J_~__~~_em~_E:l_~
...
vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa
actioneze Tn asa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat
mai curand posibil".
I
4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiile
imp0r:!a_nt~ $i
'i:mume:
, ." 1. promovC!~anata.1iL,
2. prevenirea imbolnay,lrllor
. ._....
definilia
"A:N.A.
3) A.NA (North American Association)
definitie pentru nursingul comunitar:
da urmatoarea

Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de

I
f..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.
4'~SlJhLioJeL~
nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de a
mentine Si a stimula sanatatea populaliei.
Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata
I.
3. Nursa generalista presupune:
asupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfella
- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQ
u ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}
- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele
sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula
sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i
I
- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze) stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia
- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa
- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie)
pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie
reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre
I
pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al
I '_Important!_ -i
, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!L
r~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.-- 3.BaLU~_.
--'acestora.

Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolul

I
. - individuale NURSEI ese'nfalaEislstenteJ: m.eajc;<3.I~:
-------
- familia/e $i
- de
sanatate.
grup - la problemele actuale sau potentiale de
--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta
persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge
~iiU sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri
I
:1:'.
'i .~

\]![
Ea este ca 0 mama ce actioneaza
$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t
c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui
..mai_diverse ...De ..
I' "In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,data
avut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicala
ar fi
I
L
\\~~ trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul
acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJofe-
sionTsta". . sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -

~
Jlj,
:M.
14
,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.l
15
i..
I
~
. ',.~'"' "
I
 '~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.
__,~'~',,~i)/.::r..

{:~"I.:!
l'

I.
I!
, ~:~Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/--_.
,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~
societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: ..
nursei._-"'--"
in __ Func~ia de natura interdependenta
de natura Asistenta col~~z.a=~lJ ..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul
"-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i
I grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e'
(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e starii
interdepen-
denta
sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~
activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,.
'-EXemplu:
des{lniltate". - actiuni
Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de . social; -- ..de depistare
_~-_.- -- -----.- a tulburarilor
-- -- de argin . fizic, psihic sau
asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc
- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizare
intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte. asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are
Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.<? ..~i populatia in materie de sanatate;
psihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea, - actiunide rezolvare a problemeior psihosociale;
boala si moartea. -.---.
- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:n- unitatilor de ingrijire.
tele fizice, sociale, medicale, biologice $i umaniste (arta $i

I $tiinta).
persona~e-nursif.lg_JLLG.[ea~<\..j~.a-..gflrtene.L_alaturide
1t1t:r,.9:lo!i
d~.911~p[Qte.sLlJni.~.i ..QGLJpatii,gf?PCl~tIg.ipa.la.asigurarea
Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i
grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeaza
I
in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice

I sa..~atatiiin actiyltatUnrl,Jgite.
.' Individul $i, unde este cazul, familia sa vor trebui sa fie
implicate in toate aspectele - pentru mentinerea unei bune
medica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pe-
dagogie etc.
sanatati. (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la 0 ,~ De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul
funclii:
I ~
4.J:U~..QIm__
NURSEI
__ J -
E
reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).
£U_IJ.~@.e_.aslst~nteL(l1edicale.sunt
- inde.gendellia.
de natura:
asistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor de
natura: independenta, dependenta $i interdependenta.
Subliniem astfel:

- dependenta profesionala a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?l

I --:.~@~~9~~~!l1L_
Fu nc~iile
___
--fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta w. .~ •• .. __ • __ •• ~_ •• _
aSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qa ae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rir
ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~'
Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica". preventiva eli de
umanizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codul
I de natura
independenta
Asistenta
--== .-'~--. ~.-._--_
sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn:
asista pacientul

a) --:~D.fQ!1....atunci
dirU?XomLfLioLtiativa,
..,---,"'-'"'-' .', . ... ..tempo,a,
..."
candel nU-$i poate indeplini
.
asistentei medicale:
.- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea
- prevenireajmb.olna:\lirilor....
..s,an.atatii.
'.
independent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functie
..c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii ~i rec.LJPl'rare2,.
I de varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sau
sociale;
b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cu
.--~'-'-
- "'.".-

Aceasta...ceredin partea asistentei:

1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ ..
-.,.,~.-.-..."..
-- ._,

apartinatorii (apropiatii); 2: ~~.educe.pacLeQllL.

I c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $i

il sustine;
d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea
3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$ti
sanilara ..... .....
din sistemul sanatatii
4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.nta
.

I,
j!l:
promovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.

~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_. educativa
5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i
a cercetarrr:'.'--'
. ~.__ .~----_.-

b )!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~"
f?entr~2anii,tCite
de natura La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de Aceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .

I L
.. \.\!\.~
tratament sau de readaptare, observa la padent modificarile aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fii
.jm~ dependenta
provocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului. convingator.

I~
"
H, 17
r

Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i din

I). LOCI.&J)E I
--
relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti, 1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu
MONCA
economica
studenti (educarea personalului de nursing).

c) f(,Jnc/ia economica - de gestionare

- dispensar - urbC!O,
-
- policlinica
-,rural II'
- QestlOnarea serviciului, organizarea timpului, precizarea ..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane
prioritatilor de aprovizionare etc. - amine de batrfmi - I
Functia economicase';'eaiizeaza prin corelarea ei cu
comportamentul etic. 2. in SlaPona'Ls, e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g
'~,C_hirhJ,X9".iE;"
..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,
cologie etc.) ,
de cercetare d) funclia de cercetare
ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice, 3. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~ 19i~0..a: I
dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i morale
superioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetare
alaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activi-
tatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;i
1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1
multi sectorial a), asistenta are atributia de identificare a DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)
~_...~---------------.-
domeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta,
(Iucreaza) colaboreaza
asistenta
cu personal din alte compartimente
Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost
orientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_
I
(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi pro-
fesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-i
permite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.
-
persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_
ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;i comunitatea In care
acesta traie:;;te.
I
Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, sunt
descrise patru functii majore ale nursei.
~'utia ingrij.i.ci..IDL
Pana la jumatatea secolului al XX-lea
conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.
Ingrijirile au fost tributare mai ales I.

in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat

atribuliile :;;i responsabilitatilenursei
alte functii, precum :;;i
(Din "Dezvoltarea Nursei
Generaliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).
15~re.nce Nightingale.a
A Ins[Stat pe laptul ca:-
cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....

- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L

. I
- aceasta treb! lie
dire. --
sa cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm.
---..- ---._ .
5.~OMEN!!:::. Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista
Q.L pluridisciplinara):
(cu pregatire
I -~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine
oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; Florence
I,
- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L."
I
ACTIVITATE Nightingale descrie aceste ingrijiri.
---"---'-- - ambulatoriu
Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata.
- J~~.uJ1YLL incepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.
- Cercetare.
Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face tala

I
- Educatie
I
solicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adica
i., --$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_
(c:;Q!l2iI.U.g,eviata) realizarea lor Tn serie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul
-:Ad mi o.lli1rillLY_r '-'''' '-',
preocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe
!~,:
\iJ:
ri';
it,
im
~';
I~ri
- Demografig,
':'-!_i&-
-Igienic
pacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueaza
aceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au
contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul pe
I
~.. aspectele medicale, tehnice.
mi'
~: 18
19
 ...... , H".'.'... "I

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L, MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i
-_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~ mediul inconjurator.
-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificate DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.

I S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'....

-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit..
-g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~
. ....
.., SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie
centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.
JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza
Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.
I ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson care
a descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii in
anul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,
M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.

Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana

I ingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient -
atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acestei
2. REORIENTAREA
._ ...••.• ~"'
SERVICIILOR
.•~p..".,..._. '_."., ....,_~" ..
DE SANATATE
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutie
= ..", ~'-T""'-"_- ._."., ..••••.. ,... ,_._.__..•.• ...".,-- '_"_'-~----"~.' •• _ .. '"

conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-a specializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan international

I acordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in all
mod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa
fie astfel centrata pe PERSOANA.
responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.
Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi din
cele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie),
Astfel, asistenta: repartizate in 6 birouri regionale.
I - sit fie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJipsiLde_GQn,~tiinta
- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand
- mana pentru eel caruia i-a fost amputata
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent
50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or de
saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: .
- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida

I - sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,

Virginia Henderson).
undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiri
1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78,
primare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:'
"~Iansarea
.•_AuJ.mDe.Lapoi:,...--
strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana,
tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .
Alte concepte de nursing
I De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:
FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe
~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.
- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiec-
tive" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC'
'--4)
- -.- . .' .. "---' .--'- ..- .....
onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele din
toata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";rea

I n VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptata

uiteljQ( ~~f~:,g~.~P!e~ceie~J
.$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au 41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" .,
MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celor
ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'- .......•
,.. . -..
--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S.
considerand prioritatea nr. 1 - Comunitatea.
patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergiei

I pacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservarea

integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii sociale
a pacientului $i prin introduce rea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul
5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul in
actiune" de J. Salvage).

termenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.

I HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau in
3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)
•._....=_ .••.,_.•~,~~.,~.'s,..•"'._,.. .•.•.•...
'c"._.'7
_ •.•~••.,~..•..•.••
"~''••'r.''''' ••.•••.
n'' ....•.•
~._~ .•."..,....~_~__.••..•••
__ ._~., ••_~ __ -~~.""~ __ ,. "'~ __ "_ ,_", "'","._'0 __'_" ••• ~_ ••.• __ ,. ' ••

cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea, ~. intel.eg?l!l:.

If,
;\{
retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, King
introduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea.
- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~
- accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate
-"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ... n' .--

1:.:
BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris de ...:'cuparticiparea lor plenara. .
11
,i@;
Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea -~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii.
inductiva ;;i abordarea deductiva. I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <
- -.-.----- , 21
20
iii
I
~
r~
Defin~tia comunitalil

determinat, de care estelegalprlri'rnferese

_.
15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJ
ge.ografic
$ivalori comune, avand 0 forma de'
r--
innriiiri rle
prevemre
.
se6lii1dara
2. Prevenirea secundara urmare$te:
.- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenirea
. ~ _-~,-,_..-,-----
I'
nrstrativ~:Tar
- ....

gesti une admi rrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii. agravarii sau a complicalli!2!::.-.

-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$f
asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acestei
strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta
Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin vizite
acasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, ii
cautam noi, prin controaleperiodice etc.)
I
medicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de, Conferinta de la Alma-Ata cand: ".
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;
ingrijil:i~
~~ire
3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei
esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite I
- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-
tarii ei;
-----
te!1lara dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in
recuperarea persoanei.
- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un
executant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.
Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, ce
Atentie!
Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au
I
ne obliga sa gandim.
primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri de
in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingri-
ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,
oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS
pre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..
I
~~ -. --~"'---"-----.~
.. --'-"'-'-'-

I.P.S. - sunt denu' . io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J«:!-,perltr:.ycas.p1[gita

partlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.
---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate
Tm copartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.
~ci!!:.ja_qa
-- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.
2. Initierea personalului'sanrra~r;--a
3. Sa
.~-----~--
facem cunoscuta
cOhsum'atoriiorIn I.P.S.
.:...----~-----.
valoarea sociala $i econ~aTP.S.
- ...
I
--.,..----------_._.--
--'~-------------------.-----.-- -._-- .._._--~---_
.... ,_.,-_. --,- ... _.

I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:

..-:. p~~mov~~i~~atatii ._ --------.
1.)dentifi-
~.lGee~
Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de
caracteristici:
I
- p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.- ce inseamna - ciimatul, resurse de c!Q..a,caracteristicile populatiei, nivelul
- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente
- r.~J)P..illill.ea.... ..
- _urgentele
__
$j.QJ:>j5'n

..• _ ...-._, .....----,..........--

uite I.P.S. de educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,
ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i
f~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()r d~_
I
san~_
l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii
1) ingnJm d~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,
$i anume ....
2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$..,
~~creaz-(r
I
2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g
':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_. _ ..
__
~

Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le

j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..
sanltar si a
consumato-'--Este
Wi'--m~iu extraspitalicesc, In I
meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''!
indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii -"I' de
.. 1
. ,- -
(sustinerea familiei etc.). __~... rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.
._-~~.,-=--~----=,--
,---------- - rT)_~di
uI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt
_....

~
Nivelurile de interven1=ii:

1. Prin prevenirea primara'intelegem:

- mediu
._--~ .••••--
de mL!!l~~----:
•• " .••••••.--_.
__
?-_.,--~-._._.
ctivitatea barbatilor,
•• _' •...__,_ .• , O_".•• ..;...••.•"_.

- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~

- mediu ~colar --> copii
temeilor
u, __ .,'_-' ••• _

..,
_' ••

I
pIe\lenire
primara
- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea
imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -
- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-
Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu
populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:
- sa $tie sa asculte
,I
tatie, contraceptie etc.)
- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

22
- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)

23
I I
I';
 .... ',,:,w,".
"i:.,' .• .1

i'l - sa $tie sa utilizeze informatiile Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-
- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/
sanitare stabilite cu populatia) are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie

I I
- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de
cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariat
Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere
satisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea
necesita/ilor sale':

2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii ale

"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa

I
sanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. .
renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre . --aerrmrrao.M.S. a saaa@fL
diferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoarea
,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJn
sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii. absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' .... ~
I Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un
comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -
spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au de
.'A1fe
Cietmijil:----------
"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c
selimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf
..ute in moj:lClutonom, nu
"Sanataieaest'eostare"de'
spus. tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,-

I Important
Asistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara
comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~
In
fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aa
posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"
(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului
intern $i extern.) .

I famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij

f11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...'....
Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura,
(I()~uri de
....
"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[
.-"------~----
soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa
$icjepa$i boala."
.-.•....... .._.,...
- x
:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de
I Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,
colectivitatii $i sociqtatii. alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatie
noua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment
respingerea social a a omului din anturajul sau.
putand merge pana la
b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJe
pregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. c.u

I
lucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -
_ .. -,_.~_.......--~--~----~
5. '-~-~~~"
COMPETEN1'A
'~~~~""------'
ASISTENTEI
-' _..•......
MEDICAlE
_-~... .._ "-'.~--".,~,._ -..•.._-= '-~
3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:
noaseavaloa= ":;'"dufafa.tfn:,-pufu j' de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.- Practicarea unor Tngrijiri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente de
I rea socjala"~i
~f.~n£lmI~-:i~~-
- mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare
Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'
competen/a:
1. Cunoa$terea unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing)
2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~-- -_.~ --'-
LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c.. j

I ~~anelor , .J ,I~.X,Pf.~,_S~ce..rc~.@Q.L. In..__

._.~.
9mt,J.J.l.,
:-.~,
.. a...1UCJ.,a.tor"II,o.
care Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilor
t. s.a,n.,
de san~ta.~e.
itarj$L a
II
3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9.
1.SJIDDa~.
terea unui
I
Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te,
o imagine mentala care favoriz?,aza reprezentar€??If![1ljtatii.
"!!IQfJe[~Qil=_ conceptuaij
I 4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR
Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze
ceptu'!.L~~_.
ingrij(re
~delul-conceptual (cadrul este' '(feCi 0
dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam
"filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel,
$tiintifice. Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,

I ,
noastra),
ingrijirile
ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $i
(nursingul).
valori $i eLemente:------
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare

.'
ar fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa se
1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicel precizeze urmatoarele elemente:
psihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb aI:e ..$1 TninteractLu~,gu 7
1.~copul profesiei_
mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta.
_.~ ..----"~- --------.-~-,-. 24---"-'''-'"",-, , - . 2: telul activit~~~: ..Q~D_?F£iClr~~
It 1'\".
 3. (0"11 sau
~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe car£LS~9..c_lJP-A{sursele de
dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa de
forta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)
5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire, su-
plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
. ,6.cons~~.gei actiuni
CAPITOlUllI
I
~e!()<:'ente - cand "se- orgal)izeaza intr-o structura

2. Cunol;l-
teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul
sau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)
MODELUL
--- CONCEPTUAL
--------.-..... I
$tiin!ificfL Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..
tintele acu:.,.

.--
mulate _"
- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformarii
asistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe ,I
-S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea,
, explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-
tet7h7ee----.-.- .
Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:
- Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.n
tot complet prezent~nd.14 ~evoi
fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:---- '-' --.... . ... --
I
.:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i - copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividului
in
~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea
bolilor.
Relaponale
..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei de
..
satisfacerea acestor nevoi'
-:B: 01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea
poate sa faca singur.~-"-"
a ceea ce el nu I
.
.----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0
a stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unor
relatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaboreze
cu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-o
echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.
imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.
Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului. I
Etice 1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .
- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~i ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----.....
principii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i
care regleaza buna conduita a asistentei.
Legislative
~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~:
I
- postulate
.=- cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile
~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i a
pacientului.
'--=--valori
.------
-- elemente a):,..QQPul
,-
profesieL
~. telul activitatii (ben~J~I)
I
, ~,Cunoo{i- Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~ c) rolul activitatii
terea
de'ii1ers ulu i
de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.
Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea
d) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)
'~raacoraafa:---' --.-.. .. 1-<.
'"'$liintific ... individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la f) consecintele
continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursingul
este demersul $tiinjific.
Postulate
conceR.tuaL..£.nyJ1turi pentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!
i
I
Post! 1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJ

recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulatele

De re!inut
~ale com~nlel;-I'£Q!'~q~
---.-moael de nursing -.---.-
la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului
concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'-
---- ..- --.................... .
Re

tale
e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:
-:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_
- individul formeaza u!:!Jot,£aracterizatprin nevoi fundamen-
..--. -- '- -- - ..
I
ecadrueonce-ptuar"
_.---.~. __

• -model conceptual ..
__ ._._. -._-----~_
.
•• ~ 'C •

... ,._,,--
26
---:: candJ.lUa..QlD nevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este
"complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'- .-o.-. '---.J I
27
 "
Valori sau Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori: 5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa
.credj;,-ie-'" piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii
_-----_
.. -
..
• asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi
6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te)
• cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced€:lClZa
0
parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,- '. ' independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.
"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe
6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute -> "ameliorarea"

--
.FClr~nlJ.
.
P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici~n-aIt-perS()Pi:l1
. . ..
- -, ..,'~.'-..",.,
.." ''--.
"'-.; -. ' '

depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I"
.Elemente Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale: "scopului.
'
1. Scopul profesiei este:
~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J.??U
s.?::.~ire~lC:l~il
easca 2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.
.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poata
prlllm:!D.SUSi.~.
sa-$i satisfaca nevoile
- '-', ....._-----,,-, 0_- _.
--~-----
Generaiitati
_.------_._~'-=---".....
-,..
.- ----'"_.
de gJavoJiza
--".
vindecarea;
-----------~-~-.---~~_
....-..-~".,
- de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn. Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor
Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti, umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare.
neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitate CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~....
':!--'7.9.[ .
care au scopul de a conserva sa.u a restabili independenta necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf)
fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.
persoanelor lngrijite.
Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~
2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionale
este bene1icia~lJ~--adica.
~~~Q9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q?D,€:l_SRre,_~~~~_~ste. indreptata
blo-psiho-sociale,
.~-----.._---_.~"---"."'cull;ur~le-~i spi,rituale----
.. ..,,,.,.,
, .

l~t~;:~~;~a obiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,

Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale ale
bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturor individului.
fiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
diferita de la un individ la altul. telul prolesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa
3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?!
J)EJ.c::(m~::l
au $tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umane
..l12.e'rnbrii
profgsLeC:::-.-"'- pentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.
Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL<it;lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n:
cerinlele mai
.---,--_.~-,.,.-
u~or $i fara
--'--_.~-- hanaicap.~--
_~nacet~~ S:~~;/~~~~~~~~:
.. 1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a
2. a.bea $i a manca
3. a.elimina
.
circ_\!.lat~,

4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._

4. Sursa de dificu/tate 5. a dormi $i a se odihni
Dilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu 6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,.
QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile '.saje~s;JDJ~cauzatJi__
dsLojiP:S(L. 7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_
.- - de foria , -<~-~~------ 8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele
..=sJe vOIDIL 9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-' _~----~-~~
- de cuno$tinte 1O.Cl.fQ!!lU.nic~.
Ac-este dificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important 11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca
reliqia ~"'.~-~~~_.'~-'
de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar I.

dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de 12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii
profesiunea noastra. 13. a.se..r.e.crea....
:,'
14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea
~:\ ~'---'-_. ._--~-_.~.~
_.-." - -_ __ .._--- .
::, ?R ')0
p ~

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:
- }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica)
j2.imensiunea socio-culturalL
- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau
I\
.
-. 0 dimensiune psjhologic~
culturalffiPodanta aeG g entatieL
- 0 dimensiune sociologica
Dimensiunea spirituala (religioasa)
.;;; dim~ii"
-~
} ~ cultural-spirituala ~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc
la evrei). I
Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-
sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie
prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de
DUPA TEORIA LUI MAS LOW- I
celelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil.
Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de

diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea
sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau
I
nesatisfacenl celorlalte nevoi.
Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, dar
aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia
I
ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0
4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA
resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,
cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala: Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In stare I
-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi
- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.
de echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice.
I'
-~~
Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__
dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.
75efinijia homeostaziej: _ .
o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta
.
nevoiL.(t~....
-
a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qata
_~ ..
fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia
~ echilibru ~i de. autoreg@.re ~~ __
~lls.!?~E?~a
_InJr.e.djYj~[~~,-
'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a
.respira. Ni se pare~~
...-~-
proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la
~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-'''
AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~i de
-.._ .
I
-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: ..
• 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~
-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~
faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de
combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.
ca Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei
efmd nevoia inferioara este satisfacuta.
Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
I
de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .

di
in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia
voi.
De exemg.lu:.
eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e.
------
--.
- Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta a
acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia
de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,
I
antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului
P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~io-
culturale ~i chiar religioase (spiritual e) care pot influ~tis.facerea
Dimensiunea psihologtc8
nevoii.
aeido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana eare
nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,
I
- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite
alimente-

30
_'.
moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia
proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.
31
I
~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'" "., ,:',f~i:'"';'"
I
 ~
~~.

I lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _
iN sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E .
I Ca sa-$i mentina~un echilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atinga
un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

I .. ~ta
, la adult
.----
II'bun
.. Atingerea.
echilibru unui nive!
ace.e,.,."
fiziologic
mdee!.!Deste...Jo.Qh19ul
$i ..t.abi.!...in y_
.a. ._t.'-.'.S
.._.fCl.. fi?r:..e
P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care
Insu'iL(singur),fara
.a_..!!...
.._.... e...l.l.~.i/o...__.,(.!cJ
ajLJtorLJIunEiialte
.r. ...Iefl. _,i. '.".:

'~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai

I multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.

Pentru copii, independenla se considera $i atunci cand
nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functie
de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.
I Depende'!1~ I !neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje..
a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~! ..9-EEI,1.QLc;Cl!.e
sao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-
I NEVOIA
DE RECUNOA$TERE
- de iubire - de recuno$tinta
Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,
Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta
(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsa
- de stima - de recunoa$tere a

.~I - de respect
statutului,
a competenlei
de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru
satisfacere.a oevoilor fundamentale).

Observafie:

I -
-
NEVOIA DE APARTENENTA
nevoia de a stapani situaliile
de a apartine unui grup
'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In
vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unui
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,
- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$te

I -
-
de a avea cui Imparta$i
nevoia de putere
--------- __
I
competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

Important de tetiJE!!.:..
... '.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A I
'I - nevoia de siguranla se manifesta In cazul
nilor externe (pierderea locului de munca,
mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.
I
_~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r"
~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.are insatjSfacfie.iE~~'
ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..
gracrae
t, - evenimente sociale etc. De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$te
I .'l
\1:
'(:1'

ijJ:'
.' NEVOI FIZIOLOGICE
- (nevoi fizice $i corporale elementare)
Intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,
- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite sa

l.. .
.~.
..ru'.r,
.....
~: i
~.
:
"j! .• , •.•
absenta durerii, anularea suferintei .
- nevoia de aer, apa...
maoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,
Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa
;
recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
~ de sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera ca
~f"
. ii' Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci
cand nevoia inferioara este satisfikuta. .
este eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea este
I'.' preferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".
" ii;.i
~ IiI 32 .,.,
\ I
.
 Manifestarea Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din ImportanJa practica:
-dec.iepen- ~ -_ __'

C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate,
__
~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~-

aR~t_una _sau rrl9-LlTlulte

~~_._"'._. __ .~ ''''''_,.,'_''C, •• ,',"." .., ...•.• _•.•••..•...•• __",. ~

Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de

~;
d~ masiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile ale
iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el
insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).
masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i
urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In
urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.
I
Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze
Itel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_
Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective
punctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.
I
manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -
incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala. Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie
Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata
(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raport
cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $i
spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
I
(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara sau -:"potentiala
permanenta. -actuala _
- descrescanda
~erm..9nent~
I
Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!
• __ .~ •••••••••••••••••• ~~-..-....-.

Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_.
poate
w_' -_.
Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de
interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara. I
determina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependentaa fiecarei nevbi- Potenliala Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _
fun"damentale, dUQaurmatorul
-----_ ..• •.....-_.---------_.-
~,
tabel: ..".',,..
-----~-~_.~.~._~---- ---~-"- ca.~ia anumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 I.

dependenta PO I ENTIALA. . . _
Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

-~
Niveluri de
I
Nivel1 Nivel2 Nivel3 Nive/4 Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poate U$orsa
apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiune
I'
.E5llsoana
--~
Persoana --I?ersQana Persoana preventivil poate evita aceasta problema de dependenta.

,-
~ste prezinta 0 prezini~-o--'-
independenta
$i autonomil
-- -
d~2end~N~-dep'_e-n~:N~
moderata majora
prezinta 0
dependenta
totala
Actuala In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependenta
este ACTUALA _ -----
I
Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patru actiunile vor fi qorec,tive..
.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.b
categorii.
Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de D~- Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In
I
dependenta, astfel: canda DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEicteii sLJ.s/ine
-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~
-j' I
oplimaL@.avl0!J2!!!!e. - ,
• Clasificarea Tn--_-
patru
__ categorii de dependenla ..
~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_ --- ---
__ Permanenta Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nu
persoana
...---._----......- ..•....ind~R.eDdenta___
, ..--_.
._p~na
pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@
_._-. __ la 14 _ .._ .._-----_
= nivel 1
28 = nivel 2
padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3
- _ -
----~
poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'
gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri
I
acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i
pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____
.,- -----_._.
-
de la 43'la-S5 = nivel 4

34
de a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.
---.J I
35

I:~
UJ.'f=..... . ",".'" 'c'i(,;,!JIi"C'ii I
~'\/' .'
,r
il 6. SURSELE DE DIFICULTATE
. , -------- 4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.
ESte yorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c
•..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_

I Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol

major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale
constituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Sla
r.err9I~I:C:a@-idi!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maT
ales) asupra persoanelor in v~rsta 'saura:
muribunzi.
1. Factori de ordin fizic Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

I 2. Factori de crdin psihologJc

3. Factori de oraln social.
4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL
-lipsa de
.~
-:_,

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe:

ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area
...
unOJ:g_~QQ$.tirll?
5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)

I
c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:L
satLstac.e~J:l~vo i~~'::.
Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine,
-:-de ordin 1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te despre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltf
gJ----nosTInte
frzrc:-- ~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~" gersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..
.ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1
I .~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de la
indMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0
paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0
Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?
---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--

I: excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, a

substantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci
cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman .~
Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__
. __
manifestarilor- de dependenla.-UneonfiiSa
:3.!:JE~~L~t~..Q!1if!:J!1at~
__9jf~fL_~slJ_?$upra
._.--- --.._. __ .-_........C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgle
. . .-..... . .
IllJ~E2_po'ate-
.---.. -_.- .._-- ..
impiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sau

I: vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0

imobilizare etc.)
- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un
pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doar
asupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra,
-~ Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!i- cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursa

--
psihologlc ment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care -
pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale
(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-
dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile
dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.
anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,
perturbarea capacitatii de comunicare etc.).
de
de dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.
Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.
Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar
$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

...,.~rdin '.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__

~oQgLc.URriDQ..moble me/e
social g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1 sau, cu parten~TQJ_~~
viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft
P[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~ .tii~'CQDlu_iJitate,
Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i
economice. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului
sau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,
probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc.
Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele
genemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie sa
Ie recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa

l deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant

etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze
caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi
surse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

-:th ~7

CAPITOLUL III
-.;2 :;t~
PROCESUL DE INGRIJIRE
Prezentare generala
Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire?
• Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri
individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale
fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a de
sanatate.
e Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului
$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru a
raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa
administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitati
presupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.
Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificata
a Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire
u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $i
spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor
surse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat
posibil).
Etapele procesului de ingrijire
Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1. Culegerea de date
Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a
38
ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra
starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
I
2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele
specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea
I
"diagnosticului de Ingrijire".
3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A:
a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis'
I
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea
rezultatelor).
I.
4. Executarea, aplicarea interven/iilor
Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I
5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .
adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In
evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara
reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).
I
Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii
ingrijirilor?
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e
I
fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada
situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient
considerat ca 0 persoana diferita $i unica In sine.
I
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare.
o alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa
I
foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe de
Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,
coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l
1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA
prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire
Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care
Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,
I
In sensul ca pe tot parcursul muncH sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de
a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.
Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui
initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe tot
I
parcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e
de ingrijire.
39
I
I)
 <,:...J,~",j:,;i";,~.ra';'

-I Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de
autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sau
a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un
neacceptarea rolului etc.
spirit deschis.

I Tipuri de informalii cu/ese

Informatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient
A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un
proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In
munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la
satisfacerea nevoilor.
_- date $ubiective - expuse oe pqcient

I
>'''-C
o

- date continand informatii trecute - -Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i
- date conti nand informatii actuate constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care
- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutia

I, de mediu/ Tnconjurator.
Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or
noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate
starii pacientului.

rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de Surse de informa~ie

I Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:
- cunoa;;terea deficientelor pacientului
- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse de
informatii, astfel:
- Ingrijirea

Ii - sanatatea
- spitalizarea sa
- sursa directa, primara: pacientul
- surse secundare sau indirecte:
- familia ;;i anturajul pacientului
- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.

I, o
Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i
potentiale.
Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:
- membrii echipei de sanatate
- dosarul medical - actual - anterior
...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:
hemodializa) . ~.

1: 1:
- date relativ stabile
- date variabi/e

Date relativ - /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.
Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile
Indoiala urmatoarele:
dorite sunt fara

a) observarea pacientului
stabile - Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie
b) interviul pacientului
etc.
c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)
- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.
- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,
sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ . • -'c,._ Observarea .."k'-~,.
I

- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite

senzoriale, proteze, alergii etc. Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistenta
- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc. pe parcursul activitatii.
Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prin
I Date varia bile Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0 intermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite
Observarea este un proces mintal activo
detalii).
constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate
de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina
respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, marea sa "fragilitate".
mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $i
emotivitate.
intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.
Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres, Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am
confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa
fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).
40 41
,..-

Implicarea simt;urilor
Interviul
In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,
vedere, auz, atingere ~i miros.
Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
GeneralitaJi:
/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul
I
unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In
semne ~i simptome
I
asemenea, asupra anumitor care traduc 0 nevoie intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.
insatisfacuta, 0 problema de sanatate:
Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari
- fata trista saLJdenotand suferinta
de dependenta pe care Ie determlna. ."
- agitatie sau descurajare
Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor
- eruptii ale pielii, ictere etc.
(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).
Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele
- intonatia vocii
- gemete, vaicareli, plangeri
- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze
CondiJiile
pentru
Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:
- alegerea momentului oportun pentru pacient
I
interviu - respectarea:
Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i
ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,
caJdura membrelor etc.)
- orei de masa
- momentelor de oboseala ~i de repaus
- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
I
Mirosu/ permite:
- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada
- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului
-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat
- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)
un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se
exprime In ritmul sau
I
- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile
Utilizarea observat;iei
Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa faca
tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i de
confortul pacientului
- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0
I
comunicare eficace $i clara
abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i
asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie
- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un cornportament care sa reflecte:
- atitudine de acceptare
I'
sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de
- capacitate de ascu/tare
vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot
- adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.
- atitudine de respect
- capacitate de empatie
I
E/emente de evitat Asistenta demonstreaza acest comportament prin:

I Asistenta trebuie sa se 'fereasca de:

- subiectivism
- judecati preconcepute
"'. '-' ,,' - mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina
fetei - surazatoare (dupa caz)
- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului
a 1

I
- rutina $i superficialitate dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.
- !ipsa de concentratie $i continuitate

Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegerea

Abilitati ale
asistentei de
Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/
Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul
I
datelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito- a facilita acestui Indrumar.
rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte
important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite
o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de
interviul Vom enumera cateva:
a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate
I
Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.
ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii
medicale.
---
42
intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau
"nu". I
43
 ~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'" <",,', """1'",..,,',) t.n~I"I<.~'" .' ~, •••..•.•• , 1

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns Tipuri - structurat

monosilabic). I de interviu - pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient
Ex.: "Cum va numiti?"
I fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.
Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema
care v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta
"Cu ce va ocupati?"
- semistructurat
" dumneavoastra In legatura cu somnul?" - condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate

I
"i"" ,,', -' '", -,
, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri: Ex.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".
- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme mai va
creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut" Etapele a. inceperea interviului
- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $i
I, (desfa$urarea unui eveniment).
- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra de
a proceda").
interviului
explicand scopul interviului
Ex.: "Bunil ziua die ... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dori
- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodata sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. de
Ii
I':
carne?").
b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu
sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi
vor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"
, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei - pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

I, ,
sale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-i
sa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.
c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-
b. desfa$urarea inferviului
- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale caror
raspunsuri vor forma "profilul" pacientului
atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa mult - pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe
I(! digestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre
somnul dv. ?").
d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-ati
rand, emitator $i receptor
Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;a de oxigen pe peretele
de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gray

I,',,',',,'
povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti bolnav?"
iH din cauza nervozitatii dv."). Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele din
e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi: aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-
- prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului, talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,
- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntul daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram ra-
pacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati ca pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"
Intelegeti ceea ce el simte (traie$te). Pacientul: "Nu, eram doar curios".
Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE? Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lte probleme care
pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa . va nelini$tesc?" .. .
$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub Pacientul: "Da".
tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute. este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului
interviului
Seop - Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata de Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina In
schimbul de informatii, idei $i emotii doua minute".
.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale
pacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala c. concluzia interviului
- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia - la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului
sa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari".
- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa puna "Am Inteles care va
sunt problemele".
Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea "Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planific
Ingrijirilor Ingrijirile".

.1..1. Af;:
r-

Profilul pacientului Fi~a de interviu I

Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de STAGIU PRACTIC
baza urmaloarele: SPECIALITATEA '-----

InformaJii
generale
/- nume, prenume
-sex
-----
ELEV
$COALA _
I
ANUL DATA _
" "",I - sl-are civila -;-
- ocupatie
- religie
-
"';,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slarea
I
- surse de sustinere civila~ nr. copii __ ' religia profesia _
Antecedente
medicare
- bolile copilariei, vaccinari
- lraumalisme
- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1
stalutul social-
DOMICILlUL: Localitatea
ocupatia
casa
Iocul de munca
camere
LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.
_
_
I
rioare)
- interventii chirurgicale
- alergii medicamentoase
OBI$NUINTE DE VIATA
I
Antecedente
- utilizarea lralamenlelor empirice
- boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familie
ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.
DROG: dalnu/denumirea
CAFEA: dalnu/ocazional.
mod de administrare_______ I
familiale Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _
Puis __ /min.; Semne particulare _
Mod de viaJa, - utilizarea de alcool, tutun, droguri Alergii cunoscute: reactia _
obi~nuinJe - obiceiuri de munca, somn, alimentatie
- practicarea exercitiilor fizice
- STAREA DE DEPENDENTA I
Probleme de
sana tate
actuala
- apari!ia simptolilelor:
- natura lor
- caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)
Aulonom serniindependent
Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara;
Stimulator cardiac/din anul __
dependenl

; Lentile de contactlochelari - dioplrii

_

;
I
- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.) Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/
I
- masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora altele ~ _
- cLino~tinte despre sanatate
Mediul
ambiental
- factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)
- securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii)
-
ALTE PROBLEME DE SANATATE
Spitalizari anterioare pentru la dala _
I
Profilui Iimbavorbita, etnie Operatii/interventii Iadata _

I
I ~ ,~-
-

psiho-social, ::-ccapacitaticognitive Tratamente preserise urmate: daJ"1u.

~i cultural - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface- Impresii din spitalizarea anterioara _
rea nevoilor

I
- probleme generate In raport cu familia, anturajul
PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):
Il!INOTA: Data aparitiei
In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenul Motivele internarii _
sistemelor ~i aparatelor:
- examenul fizic
- investigatii radiologice ~i endoscopice
Probleme de sanatate (dependenta - P -)
Sursele de dificultate (etiologia - E -) _
_
I
Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) _
- explorari func!ionale
- examene de laboralor

46
Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47
I
I
I 2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELOR - caracterul schimbator al unui mare numar de date
a doua etapa a procesului de ingrijire
I,.
j:':
Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate
- subiectivitatea persoanei care culege datele
- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.
Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoie
este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupune este nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate
i,: identificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeaza , (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).
I':
::1:;
orice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp be
nevoia de a face zilnic dU$ este personala, particulara pentru 0 anumita persoana.
o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.
Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele
conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-
I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a
Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiile
I ii'il"
:,:1:,
'l:':'}
etc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participarea
pacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi
datelor.

particulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

H\, Departajarea intre manifestarile de independen~a
I 1:1'1
'L',','t,'"
l!,i'

ll\i:
ANALIZA $1 INTERPRETA REA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL
AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$i manifestarile de dependen~a
,

$1 CLASIFICAREA LOR Exemplu

I
~:I i

••',:.,.i,.,: Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului care

!ii! Ana!iza Analiza datelor se face prin:
,\::,i favorizeaza satisfacerea nevoilor nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor
'hi, - examinarea datelor
Ei - clasificarea datelor: date de independenta - acelea care - i$i ia masa regulat cu poM; - lipsa poftei de mancare;

lIi! i'i!.
I'i:
~'!\!
permit satisfacerea autonoma a nevoilor
-date de dependenta
- stabilirea problemelor de Ingrijire
-~
- alimentatie variata care respecta nor-
mele;
- nici 0 alergie alimentara;
- greutate la stomac atunci cand
manaflCa;
- dificuitate in a dormi de doua zile;
lf - recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor). - hidratare In jur de 2000 ml/zi. - spune ca nu simte gustul alimentelor
I l,n
j'ii Ii
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la
fiecare din cele 14 nevoi.
pentru ca este prea nervos $i se
gande$te cum va fi la Intoarcerea lui

I~I'; 'W:

Interpretarea
Regruparea permite identificarea resurselor individuale.
Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explica
acasa.

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, in

originea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini general. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,
sursele de dificultate.
I ,~~',
. datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoie
de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'
De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta.
diagnosticului de Ingrijire.
Exercitiu:
Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow, M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare
Gordon, pe sisteme = sistem respirator, sistem cardiovascular etc.). ,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii
Complexita- drepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia sa
Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcina
tea analizei ~i complexa. este superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentru
a interpreHlrii a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,
Diticultatea provine din:
poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlina
(diticultate) - numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)
scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$eala
- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,
la nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in pat
eehipa de ingrijire etc.)
ajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1 ora zilnic, se simte in general
anxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,
48 An

comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat un
televizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza
,::.
satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intre
manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$ura
exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.
Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta
- respiratie superficiala ritm 24/min
- partea dreapta imobilizata
- are nevoie de ajutor pentru a-$i taia
alimentele $i pentru sustinerea mainii
sale
- nu poate sa-$i retina scaunul mult
timp - incontinenta de fecale $i urina
- ro$eata la nivelul sacrului
- anxios In momentul cand se' ridica: Ii
este frica sa nu cada
- dificultate In a articula cuvintele, se
piictise$te, se simte singur.
Diagnosticul de ingrijire (de nursing)
Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de
dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un
diagnostic de Ingrijire.
Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza
munca asistentei, pentru ca se c1arifica sensul interventiei sale.
Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri
despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru
profesia de asistenta.
In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabilln materie de responsabilitate.
Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta
- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.
Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
forma grupul de studiu pentru c1asificarea diagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.
Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din
asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acest
grup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica.
.A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"
50
--..,
== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza I
A.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).
In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular
I
(In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta lista
de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru
Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).
Dif~rite
definitii ale
l Reproducem dif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire: I
diagnos- 1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa care
ticului de
ingrijire
descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0
problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazata I
pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la plani-
ficarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom
al asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: Louis
Grondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
I
2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau
potential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,
regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoire
I
des Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala sau
potentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lor
sunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Le
I
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul
I
uman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unui
mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe care
asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot
I
prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau
; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J.
Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre de
I'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
I
5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de
i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):
"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
I
sanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a ale
unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Le
diagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",
Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).
I
Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de
Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila. '1
51
I
 .',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:

0""

I Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)

. .
Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia
E = din cauza imobilitatii
Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:

I 1. Problema de dependenta a persoanei

2. Cauza problemei de dependenta
3. Semne :;;i simptome
S;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.

Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:

- diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente,

I 1. Prima
parte a diag-
nosticului
Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,
problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, un
comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau
lobservabile; ,O'

- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne;

- diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu este

I
satisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema de sigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa se
dependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordin prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire
bio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.
fundamentale care se manifesta prin semne observabile.

I Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma

analizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).
Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;i
Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire
frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio- Actual Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt 1
rare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare. validate $i cauza identificabila.
Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0 Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;
conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele. depresive': •
De exemplu:
- alterarea starii de con$tienta... Potential Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, de
- atingerea integritatii pielii . risc.
- a/terarea integritajii fizice . Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauza
- a/terarea mobilitajii fizice imobilitatii':
- a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie
Posibil Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e
2. A doua A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul

I
certa), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de
parte a diag- cauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate. date va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbarea
nosticului Reamintim ca sursa de dificultate po ate fi definita ca 0 posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea
piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tor I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".
I, :'Ii
nevoi fundamentale.
Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e
autonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia
It
Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sau asistenta poate sa ac{ioneze.

IIlj,!':ii"",
r:
o insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;i Artexa 4.
Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S.
1. Probleme de sanatate Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonome
Ik'I'"
l<"": 2. Etiologia . si/sau
. interventii
. de colaborare
I
~;:'i:'
~! i ;'~1il
3. Semne :;;i simptome
Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile
P E S
,i,li): culese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema
Probleme de Etiologia sau cauza Semnele prin persoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies
pilL dependenta care se
:i!iJP 'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
manifesta In acest sens redam mai jos $i alte exemple:
i~Wii
'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'
I""'"
1~,1I::il t;~
 ~

Exemplul1
Ell:emple L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua
tipuri de probleme utilizand doi termeni ~i anume:
- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i
I
Date culese: Diagnostic de rngrijire:
- amputatie de gamba stanga;
- refuza sa-~i priveasca bontul;
- i~i ascunde bontul sub cuvertura;
Alterarea imaginii corporale din cauza
amputatiei gambei, manifestata prin...
-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).
Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii
I
patologice sau iatrogene.
- e!<primasentimente negative fata de
, aceasta operalie;
- vorbe~te putin.
Problema
conexa
Problema conexa este definita astfel:' n.
- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)
I
corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui
Exemplul2

Date culese: Diagnostic de fngrijire:

- sta toata ziua la televizor, nu-I inte-
reseaza alte lucruri
- se apropie putin de alte persoane,
spune ca se simte singur ~i se
plictise~te, prime~te putini vizitatori.
Exemplul3
- sedentarism din cauza /ipsei de
motivatie de a face alte activitati sau
exercitii
- sentiment de inutilitate din cauza
lipsei de activitate sau
- sentiment de singuratate din cauza
izolarii sociale
traumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-
sabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in
I
colaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele sa
identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de
colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ). I
A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:
hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,
iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei de
infarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie
I
etc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,

Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale

dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizand
conforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.
I
pacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice: Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina
Diagnostice
1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...
problema $i cauza):
- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice din
cauza conditiei sale cardiace.
I
2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin ...
3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii
controlului sfincterian manifestata prin...
- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.
- Anxietatealegata de frica de moarte. I
4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata Precizare
prin... .---- '''''-''
5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)
-- ",: , . ---c. ", •• --

6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in

in formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta
I
articularea cuvintelor - de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum ali

Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu

obiectivul bine precizat.
Problema conexa (de colaborare)
Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu
medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa
constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa
vazut fn exemplele de mai sus.
in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).
I
Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0
sursa de dificultate sau invers.
Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de
I
dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, de

54
asemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.

55
I
I
 ..•.. ~~. --'-"-

I Exerci1=ii AtenJie:
1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile de dependenta $i

I, Cazul nr. 1
M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange
frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fara
problemele de dependenta - vezi pag. 33 $i 34
2. Nu este obligatoriu sa utilizam to ate (sau numai) diagnosticele din lista
NANDA sau alte c1asificari adoptate.
rost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem

I !}[,rlsiohar, el este'iipsltde
reunind problema :;;i cauza sa.
ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l
Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $i
formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre
PROBLEMA DEDEPENDENT}., SURSA DE DIFICUL TA TE aplicarea practica a Ingrijirilor).

I Stare depresiva
Sentiment de izolare
Doliul neacceptat Inca
Pensionar,fara ocupatie

Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor

I manifestate
SEMNE

prin ... (vezi textul).

Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati
formularea diagnosticului - avand urmatoarele date:
cea mai potrivita pentru

I Cazul nr. 2
M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.
Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa,
1. Date culese
- lipsa familiei sau a prietenilor
- comunica putin, este retras
Probleme
1) Alterarea comunicarii verbale
2) Izolarea sociala

I
e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne, - se simte singur $i Inlaturat 3) Anxietate
cartofi, paste tainoas.e :;;i produse de patiserie. - arata ostilitate 4) Alterarea procesului de gandire
PROBLEMA DE DEPENDENT}., R=2

I,.
SURSA DE DIFICUL TA TE
J.i,l;.;...• Constipatie Dieta saraca In fibre
0~: Lipsa de mi:;;care 2. Date culese Probleme
i~:'

; Lipsa de cuno:;;tinte Pacientui se exprima In felul urmator: 1) Modificarea imaginii corporale

i"
- "eu ilu mai va/orez nimic acum"

I
2) Perturbarea interrelatiilor sociale
');
I:: SEMNE - "eu nu voi mai ajunge sa ... " 3) Perturbarea cronica a stimei de sine
.. ~ - "altadata eu puteam sa fac fata
manifestate prin ... (vezi textul). 4) Perturbarea situationala, a stimei de

I~::~1'~
: ".

Cazul nr. 3
""'.::'.-: .. situCltiil()E.c~lor mai dificile pe.
cand acum ... "
,I sine

1.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial). R=4
I;;:: ~:.'
~l~: EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale
'~I::!~:I~ speciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile. Prezentare de cazuri
.i'h
"\;
i8 PROBLEMA DE DEPENDENT}., SURSA DE DIFICULTATE Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista,
ginerele sau.
locuie$te cu fiica sa $i
Problema de cuplu Modificarea schemei corporale
Sentiment de rU$ine fata de ... Noua imagine corpora/a Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe.
Perturbarea imaginii de sine Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste la
Din cauza schemei corporale
concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este
t obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i
SEMNE if spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!
manifestate prin ... (vezi textul) .. j deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i
ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.
56 ,.,. ..•
 ~,
~1
. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru
sintetizarea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;
r;
r.i-

f[
~:.
Exerciliu/ nr. 2
Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i
I
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:
2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;
3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;
4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i
asuma rolul (pianista);
I{
~,
~;.
a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomiei
b) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietate
c) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)
I
e" Stabiliti prioritatile.
5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei,

Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca
R =3 !r
~
.... ,.:l'P'

Exerciliul nt". 3
Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi
I
putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici ;i diagnostic.
pierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta
noaptea.
Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se
~;:
'j
~
a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibre
b) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipata
c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei
I
scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa :! Stabiliti prioritatile.
sa-$i faca siesta.
Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia)
R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a
[:
(r

..
Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire I
$i diagnosticul medical
urina $i a diminuarii mobilitatii.

Criterii care permit stabilirea unor priorita~i

Diagnosticul de ingrijire
1. Tine cont de starea pacientului
Diagnosticul medical
1. Tine eont de problema de sana-
I
intre problemele de dependen~a care traie$te 0 problema de depen- tate 'in sine, descrie procesul, exemplu:
Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuie
avuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)
denta $i de reaclia sa fata de aceasta
stare.
2. Identifica un raspuns umah spe-
artrita reumatoida, AVe

2. Identifica un proees anume de

I
homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja.
cific la un procent de boala particular,
I
Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai: boala 'ill legatura cu patologia unor
1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a conditie sau situatie. organe $i sisteme specifice.
pacientului; 3. Se schimba 'in functie de modifi- 3. De obicei ramane constant 'in
2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie; carile raspunsurilor pacientului. decursul bolii (de$i mai poate fi adaugat
3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;
4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;
5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
4. Nu exista 0 terminologie anume
desemnata $i acceptata de comuni-
tatea profesionala de nursing pentru a
$i un alt diagnostic).
4. 0 terminologie anumita a fost de-
semnata $i acceptata de comunitatea
I
nevoj' profesionala medicala pentru a descrie
6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacere vatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului;
7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It
(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta);
~

::
c
descrieJeaetiavmana. '=='.-v'
5. Tine cont de sursele de dificultate
(sau de factorii care contribuie) care
procesele specifice .debpala. e'"

5. Formularea sa nu impliea, 'in ge-

neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.
I
cauzeaza problema de sanatate.
8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, e
afazic, sa comunice cu cop!ii).

Exerc;.tiu/ nr. 1
;:'
~
;;
Ex.: Aport caloric (excedent) 'intre-
cand nevoile organismului, legat de
inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.
I
6. Serve$te ca ghid 'in determinarea 6. Serve$te ca ghid Tndete~minarea
Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'
dumneavoastra:
Operata 'in ajun pentru vezica biliara
a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii
tipurilor de interventii nursing care vor
asigura ca 'ingrijirea acordata, furnizata
de arice nursa, sa promoveze reactii
cursu lui obi$nuit al tratamentuiui me-
dical pentru promovarea 'insanato$irii. I
sanatoase $i un trai de calitate.
b) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventiei
c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

58
7. Orienteaza asistenta spre inter-
ventii autonome.
7. Orienteaza practicianul spre trata-
ment medical. -.-J I
59
I
 3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR* sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucram
impreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $i
a treia etapa a procesului de ingrijire de fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu «p" $i
I Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de
actiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reduca
«f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 idee buna?"
In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborarea
problemele de dependenta. pacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sa

I Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,

prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e
luate.
se comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveie
propuse. Aceasta in cazul in care exista
riscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative.

Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se

I" De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de

interventie cuprinde doua componente:
a. obiectivele de ingrijire
b. interventiile
stabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,
o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:
Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare,
temperatura, confort fizic)
I' Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a
problemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa
Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca.
Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica)
Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei
fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.) .
Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i de

I participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificarii

problemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna a
actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse.
Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg
cu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de
diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.
Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de

I catre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument de
comunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.
a. Obiectivele de ingrijire -
prima componenta a planificarii ingrijirilor

I,
Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $i
'". capacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind interven-
liile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivul
principal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independenta
Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pe
care-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urma
interventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, un
comportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reaclii

I
,'!
in satisfacerea nevoilor proprii. specifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest proces
::i:' Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cu de formulare a obiectivului.
persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor.

I '.:.;:
ii,
(':
Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde
$i sa-i solicite acordul.
Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiunea
P?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii).
. lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial
paralizat:
n
'1: De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mult Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)
i: timp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicati sau
I1 l,ll
i:(

1
:
din pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemele
respiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nu
Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele
sunt afectate), intr-o buna poziJ/e anatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:
"asistenta va verifica la fiecare 3 ore".
ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sau
'nl
I ir"'
'l".
:i';i
:. unui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat,
i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale.
Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv.,
Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire

,ll putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?"
Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care

IJ~
J~!

! Ii ~
Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea
• "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"
sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera sa
Ie obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul
(familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat.

.'i!
1;1,1
~n ~1
 it
~
~
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~.
S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.
~
Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului
de stomie de fiecare data".
II
51 I
Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~' sau
1\;
r~ "Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate
S specificitate: cine face actiunea?
= iii' minute".
P performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
=
1= implicare: cum se face actiunea? ~
[;'
R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?
I
~;

2.~.

0= observabil: cand? Specificitate I

II
~.
Performanta
Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici: I
w
Ca dna X... Implicare
Realism
Specificitate - sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Ca ~~ Observabil
dna x...'~
~'

u;
rik

I
fX
Performanfa - actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana. [~,~

It:' Specificitate Perforrnanta

pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sa m CINE face actiunea?
in/eleaga $i sa efectueze ... " ~:
:~;:
CE FACE?
Activ Pasiv
~~
CE se face CE se face
I
~~;
Nota:
de catre pentru
in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea
pacient? pacien!?
asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala -
avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'
in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are
intotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri t
se va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &
it
/ I
Tntrebari la care
supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'

Implicare - nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur

~~,

i:~:,
un obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda I
/
sau cu ajutor). ~
Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...••
sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"
.~
I
Realism ..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice. Irnplicare I Obs.ervabil !I
'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,
trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al :: CUM?
•• c •• '-'T~.~:A~~~ent -. 11'0"1_-_
capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~. Tnce fel face se face actiunea?
disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~ pacientul actiunea?
"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;
principiile inva/ate'~ I
Nota:
Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe
pacient principiile de lngrijire a unei stomii.
I Realism
iN CE MAsURA
se poate face actiunea?
I
Observabil - comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" [,i
obserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie.

62
~
l;'
63
I
I'
 . .4"
,~-

I Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand

orbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara
Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batrani
cu fraetura vindecata $; tara complicatii.
$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni de

Ii interventii executate de asistenta:

Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze sunt
obiective/e permanente.

.', Exemplu: - Asigurarea confortului (pat comod etc.)

- Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizarea pacienty111J "ltc.)
Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

I I::
:.:!'
j;:
ii'
i)
- Ameliorarea microclimatului...

Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni de

. De fefimJt: .:"t-"-

Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/

momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau
i "a se eva/va /a trei zi/e" etc.
I. Ii:
!\
i.il :
comportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventii
executate de asistenta (sau alta persoana).
De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul ce
i\I' poate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil Exerci~iu de elaborare a obiectivelor

I iiI,
lir
ill
de realizat 100%).
Obiective/e pot fi:
1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile
Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:
1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta; I
2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma
ili' 2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta
l iill:, " 3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni

Exemple:
74 ani);
3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de
mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.
O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi

I.. '.'i'{.:..'•..••.,
Ji!i! :,,:,}
!Iil',+,
(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)
O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
8ugeram urmatoare/e raspunsuri:

Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se va

I\~:i,,:
capabila sa tricoteze In termeD de 0 luna. preciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide).
R2 =Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii
!!I~';"J.":',
:\;
i~;
\::~
..
:. Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective. respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.
!',1, "I,' Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,.

I lilli'"''
llit~!!.fr.:
)
pe termen mediu.

Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexie
marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore.

i]l!::.:t"
"'d~!,:!::~,; I a-degetelor b. Interven~a -
II I!.''l!~'j"
$i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa
preseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu). a.doua componenta a.:plal1ificarii ingrijiriior'"
Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen

II • :II~;:";'.''.:. '.

ill oJ,..
::j,.[:
I;I'!.".:
lung = peste 0 luna sa tricoteze.
In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat ca
obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta In
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru
a corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul
nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de
planul de Tngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tind independenta a pacientului .
iiIQ:,J:jl eforturi/e comune.
Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca la

I....',li
I'i
11 i."
,.1,...•..
i".,.•. interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
: :ili'ji Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$i
:l! I parase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!. Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,
1
....
; .1.1:
masurabile (evaluabile).

Ii" -ll:'~'iI::iiilIIJI
Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fie
. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
II capabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcini '
zilnice obi$nuite. Ii. - sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa
l: baie etc.);
64
~"
1'"''
 f F
in procesul de ingrijire I
-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.); ~1
- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei ~/
Exerci1=iu- pentru integrare
f;
sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea). ~ (tara evaluare)

4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -

~
~ Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru
probleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies din
I
apatra etapa a procesului de ingrijire
Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a
~
V
~;'
.~, I
culegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0
bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t:
In a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putma
l'k;, durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.
interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica a
~ Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuni
actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete ~1
independenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica a
interventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia
g

;
putin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oara
ocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului. I
(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.
~
Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce
cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;ura
I
Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii ri demersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.
(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..) f.;
;f
Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]
Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19i manifesta
empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului.
Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.
rt:
~
ft'
~,~
rr
Nevoia Date care Diagnostic de Obiective Interventii
I
~ demonstreaza ingrijire
Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.

ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor

~
f.\:

~
I---
ASE
dependenta

- Dificultate In a Alterarea mobili- Ca Intr-o sapta- Se fac exercilii

I
(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U mi$ca se deplasa; talii din cauza se- mana el sa fie pasive $i active
- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;
urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g:
l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poate
- Durere la nive-
lui gambei;
- Are nevoie de
ehelei unei frac-
turi manifestate
prin... (vezi nota
capabil sa se de-
plaseze pentru a
merge la toaleta
ale membrelorin-
ferioare de doua
ori pe zi. Se
I
ajutor pentru a de la sfar$itul determina pa-
sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala
postliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete
acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.
umbla planului) cientul sa mear- I
ga cu ajutor de I
trei ori pe zi, einci
I
pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ce
minute la Inceput I
prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'--
Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".
Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii
r' ... .-., ,
'$iapor=descand'
un rninutln lie~
care zi
~-'I
pacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important ca
interventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:
- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)
- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)
U'
~i:
::'.
~:~
A co-
munica
- Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cu
ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand
- Nu suna decat dejena rnai multa Indra.z- suna; Ii subliniez
I
~ foarte rar neala (a se disponibilitatea
- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila
- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.
Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~
~~ evalua la trei zile) asistentei pentru
a-I ajuta I
A eli- - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica paci-
abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore"
Semm1tura: Maria Pop

66
ti
I:
f;

m
mina mai frecvente; schemei urinare bileasca 0 sche- entului

67
neee-
I
f:

.1
 • • •••• ».~ .• :.~~:.-:;,,~.'f"
••iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;

I - Incontinen)a 0- (u$oara incon- ma urinara nor- sitatea de a urina ~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjie
cazionala; tinen)a) din cau- mala o,a, de atunci cand simte ineficace;

I - Dureri (uneori)
In partea infe-
rioara a abdome-
za dificulta)ii In a
se adapta pentru
mobilizare
eliminare Intr-o
saptamana
aceasta senza)ie
pentru a evita
incontinen)a. Se
_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor
d-voastra;
_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.
nului va conduce la

I toaleta la doua
ore. Se lasa uri-
narul la Inde-
Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt
In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea
mana pe timpul

I' A se 1-Se hidrateaza Insuficienta Ca el sa bea

nop)ii.

Se lasa porjia de
nevoilor fundamentale.
pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spre
ca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabila
hidrata pu)in; nu bea hidratare, legata 1500 m! de Iichid apa la Indemana.
I, lichideIntre mese de frica de a fi 0-
bligat sa mearga
In 24 ore (a se
evalua zilnic)
Se explica nece-
sitateade a bea
de disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituie
un climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.

la toaleta cel pujin un Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,
pahar de apa ~
I, Intre mese. Se
ofera pacientului
un pahar de suc
~,

~
~
pedagogica $i terapeutica.
• functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene
• pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll
~

1..
'"
'.':"'

,
. ".
la ora 10, la ora
14 $i la ora 20.
~.

~
(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihie
a pacientului
• terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:
flf
Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treia -- acceptare reciproca

I'.'
componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa, - atitudine de: respect, caldura
~ - Injelegere empatica faja de pacient.
:1.: consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi. ~
"r. ~
"
t~>

,I
In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "
;;~
Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu: asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii
;r
- Intervenjii constante: ~i: $i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.
Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. .. Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,
~.:~
- Elemenle de-supravegheat: re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijie

1 iii;}W
'ii,;!
i!~::,n:
!1]1'; • comportament
• reacjii la medicamente
~~.
:;- a calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~
Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este
propice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degraba
ilL::' • funcjii vitale elc.
'llil;
I 11.",,),
'11"";1

~i:il,:.'.":..'.i i.-.• '

- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.
centrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazul
~:~ pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta este
.~
supraaglomerata.
1 Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este mai
~ critica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,
1..:.."
I'
1\1
:1.. \',.' ,.1'... '...
••..

- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj

ij

de supon $i Injelegere din partea asistentei.

I iid' \': .1"

a$teptat; ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau
:W'

Ilii..•"~":ilil,'
h - Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie
r <,
$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze

I
'1\
, ,1'1'"
I-'::'!\
,,]'!l culegere specifica de date);
h~
~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.
W c:n
 In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple
circumstante:
- atunci cand aceasta ajunge la spital
- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date
_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-i
explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despre
exameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc.
Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare
terapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul
concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei
forme de comunicare.
Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,
care trebuie sa fie in aten~ia asistentei
I Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte
persoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a
nelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, ale
tensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuie
sa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentru
acesta.
Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EI
se manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologic
provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala
$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul de
a nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru.
Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic
(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitor
nevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenienta
streslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul
(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i
prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la
care ea acorda ingrijiri.
Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pe
care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie sa
minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventii
sau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana
ingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta
$i de a-I asigura.
Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte
ale organisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie
I importante.
70
etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iar
intrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, dar
I
putem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolul
asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol
delegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, dar
comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica.
I
$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanele
in var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent
experienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care se
I
regase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiinta
umana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care
persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale
care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.
I
Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la
deteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana
singuratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,
de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi
I
persoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i
intelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te la
I
pacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie sa
tina cont. Astfel, mai amintim:
Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii
$i stimei de sine).
. ~'>..
I
instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care
sesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, de
nelini$tea lor, de capacitate a lor de decizie, de dreptul lor la informalie, de
preferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
I
Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $i
constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate sa
faca nimic mai mult pentru el.
I
I
. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, I
obezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate' sa
producc:\.la unele~persoane
perturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boala
1
deformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante
(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, care
ating schema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac pe
acesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea Increderii
I
In sine.
Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantaj
creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.
I
Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este
0 pierdere cu repercusiuni
-I
71
I
 .".:, ,",' ..' ~~'''''.~'
,." "." " •.,.•.. ,~- ..'- .--"~.-..

I Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiri
potrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldura 1. Rezultatul ob1=inut
sufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati.

I Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor,

toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii. ;~
Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat
prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.

De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient, asistenta I. De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii

I trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele
persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine.
Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vrea
... :.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia
primului pansament dupa mastectomie".
Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in
sa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupra
I' tratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire
vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai
odihnita, 0 va asculta, 0 va stimula sase exprime, va manifesta empatie, va
incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine.
esential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientul Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna
I' sa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice.
!nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintele
pacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari.
ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cu
pacienta.

ii putem spune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti, chiar daca Exemp/u de evaluare "

I ele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti ca
sunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va par
neinsemnate."
Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este
descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cum
se vede, rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0 noua Incercare
de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins.
I 5. EVALUAREA iNGRiJUllLOR
a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire
Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu va
e
mai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii teama pentru relatiile sale cu
sotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta.

I Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere

pacientului in raport cu interventiile asistentei.
(0 judecata) asupra progresului
Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, dar
apar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cu
evaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0
Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a

1 .•. '~.
planificate nu $i-au atins scopullor, atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatul
scontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia.
persoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate,
sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii daca
este cazul - proces ciclic. .
''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-' .C.o; .,"- ,="._,,~" ; ~
..
Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~
I Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectiv
indica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea.
s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile de
ingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de la
De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore" prima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile).

I sau ..in 3 zile" - atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.

Ce se eva/ueaza?
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Ea
prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam In
permanenta.

I
1-
I-
Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem
sa evaluam doua aspecte:
1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului la
2. Satisfac1=ia pacientului

Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$i

ingrijiri;
timp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0
I
!
2. Satisfactia pacientului insu$i.

72
buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$i
beneficiaza de 0 ingrijire excelenta.

:1
 ~

Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceasta

evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vad
rezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se produc
I
numeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),
pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi. I
Cum se face el'aluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este
obiectivul de Ingrijire.
I
De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzime PARTEA A DOUA
poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de la
acest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei
probleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistreze
I
observatia, sa indice data $i sa semneze.
Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.
NEVOILE I
Precizare FUNDAMENTALE
Planurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate
In seama.
ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire I
Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,
pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,
ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard -
I
scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientul
nostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate.
I
Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i de
interventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptia
medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome. I
"'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia
activitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru
aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile
.:"

"I
medicale referitoare la:
- limitarea activitatilor fizice
- restriclii alimentare
c- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.
I
I
74
I
I
 .' ._,~.•_."'Jo1jN'./' .• tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~
~••

I r .•..

I :"

I" "Respiratia coree/a es/e Ie fel

de necesara ca $i hrana'~
(Vechi proverb hindus)

Ii ~
. ~ 1. NEVOIA DE A RESP!RA
,
. .
,.

$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE

~!:
it~

I ..,
i
t

~)t!
~, A.RESPIRATIA
c.t:

~:.;, ~j
;'f,

I !:i/,'
,
W
~
g1.
Defini~ie
A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul
f~ inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidul

lil". ':::;',:1
~
~;'
de carbon rezultat din arderile celulare.

'.'
I"
'
. 1
Ii
t:i
~.
I. Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respira
Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor
~ respiratori, de functionarea lor efidenta.

i
q~
,l, Etapele respiratiei:
c-;;: '". ~.~ ~. ~~
..• .'~-: I.' "~~=-:.
~.;:}'=,_,~",;:_~_
;:;~
f""
"a) Venti/alia' -r€prezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $i
~;; eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $i
expiratia; ea este influentata de:
.l,~ ~.

~:
- permeabilitateacailor respiratorii;
- concentratia oxigenului in aerul respirat;
I. ,r.,""
'.,!' •.•.."',....
iF' ~
;.

~,
\t':
- maturitatea centrului respirator bulbar;
- expansiunea cutiei toradce;
- functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.

1
... !. 1::\1":,1
~ b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare
;.jl It.
1/
1"\' trece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
1 Illi i~'
Este influentata de:

fl'lt - diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge;

~;
if - starea peretelui alveolar;
t{

Ij1iMl" [~ - marimea suprafetei alveolare

1 .. 1" if; 77
I.• I}
 c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi I.~ Manifesta,; de independenta ~I'
$i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~:
Este influenlata de:
- _----,.-----------------------
Frecvenla - reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influenlata de varsta $i sex
- cantitatea de hemoglobina din sange; respiraliei
- debitul cardiac;
- numarul de hematii; r~.
la nou-nascut
la 2 ani
la 12 ani
- 30-50 r/min
- 25-35 r/min
- 15-25 r/min
I
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
adult
I
d) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu -16-18 r/min
,-' '-~.~;-
ajutorul unui sistem enzimatic complex. varstnic -"15-25 r/min
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
Amplitudinea - este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din
plaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedere
Factorii

Factori
care influen1=eaza satisfacerea nevoii de a respira

- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare Ritmul

respiratia poate fi profunda sau superficiala;
- reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este
I
biologici ca la adult; ritmica;
- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei
respiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limita
minima;
Zgomotele
respiratorii
- normal, respiratia
zgomotoasa (sforait);
este Iini$tita; in somn, devine mai I
- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe
minut este mai mare decat la persoanele inalte;
- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai
scazuta dedit in timpul starii de veghe;
5imetria
ml~carilor
respiratorii
- ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i
coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei; I
- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea
plamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira
in ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeaza
respiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractia
Tipul de
wspiraJie
- sunt trei tipuri de respiratie:
- costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului
I
corespunzatoare a diafragmei; anteroposterior in timpul inspiratiei;
- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailor
respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna
funclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului
lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marirea
I
- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. per-
diametrului vertical al cutiei toracice;

I I
soanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai mic
decat cele antrenate; Mucozitali - mucoasa respiratorie este umeda, secretii redus8,
---------------- transparente, dense;
Factori - Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I
-
'psihOlogici

Factori
aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,-

- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din

Tusea -teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,din
caile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului, I
sociologici aerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat
cu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu
Interven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei
in satisfacerea nevoii
I
confortabil;
- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura
determina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;
- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
-invata pacientul:
- sa fad\. exercitii respiratorii
I
vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului, - sa faca exercitii de mers, de relaxare
determina cre$terea frecventei;
- LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devine
un mediu nefavorabil bunei respiratii;
- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese
copioase)
I
78 79

L. I