UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

BUCUREȘTI

SUBIECT
RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE
Numele şi prenumele:
CRISTEA ANA-IRINA
Anul II IFR
BUCUREȘTI
2019
 Judeţul Suceava: Prezentare generală, oferta turistică

Prezentarea generală

Judeţul Suceava se află în nord-estul României şi are graniţa la nord şi est cu Ucraina, la sud cu
judeţele Neamţ şi Mureş, la sud-est cu Iaşi, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa. Judeţul Suceava are
o suprafaţă de 8.553 km 2 (3,6% din suprafaţă ţării) fiind al doilea ca marime din ţara. Dealurile şi munţii
sunt formele de relief predominate. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 53% din cea a judeţului,
ocupând din acest punct de vedere primul loc pe ţara.

Capitală a Moldovei din 1388 şi până în 1566, centru cultural şi comercial

important, Suceava a fost şi este o adevarată "Cetate ".
Oraşul Suceava se numară printre cele mai vechi şi mai importante
aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu şi puternic o autentică viaţă românească.
Timp de două veacuri, resedinţa principală a statului Moldova, oraşul
a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris
în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în constiinţa neamului. Datorită
rolului jucat ca fostă capitala a Moldovei, oraşul Suceava apare ulterior menţionat în numeroase izvoare
documentare ale vremii.
 Oraşul Suceava face parte din vechile oraşe ale ţării. Prin complexitatea şi caracterul divers al
elementelor componente, specifice structurii urbane, prin pastrarea lor de-a lungul veacurilor, prin
tradiţiile de bază în arhitectură, prin caracterul de continuitate, ca şi prin monumentele înnoirii sale, istoria
oraşului Suceava, atât cea trecută, cât şi cea prezentă, este direct legată de istoria ţării. Desigur, creatiile
arhitecturale, ca şi întreaga cultură urbană a Sucevei s-au realizat în decursul veacurilor într-un cadru
general dat, care îşi are limitele sale geografice, etnice şi de timp.
Astăzi, oraşul Suceava are o imagine nouă, ce contrasteaza cu cea a vechiului târg multisecular.
Căi de acces in judeţ:
- aeriene: Aeroportul Internaţional "Ştefan cel Mare" situat la 14 km de oraşul
Suceava, cu posibilităţi pentru traficul internaţional şi asigurare, la cerere, a
serviciilor de vamă-graniţă. Aeroportul Floreni situat la 10 km de oraşul Vatra
Dornei, 4 helioporturi în localitatile Putna, Voroneţ, Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.
- rutiere: drumul european E 85 Bucureşti - Suceava - Cernauţi şi drumul
european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.
- feroviare: magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia - Moscova. Calea
ferata Cluj - Suceava - Iaşi.
Prima atestare documentară scrisă despre Suceava datează din 11 februarie 1388. Concentrarea de
aşezari în aceasta zonă a dus, pe plan politic, la constituirea formaţiunii statale de tip feudal şi mai apoi la
formarea statului feudal.
Odată cu domnia lui Petru Musat (1375-1391) statul feudal Moldova se consolidează. Apar
construcţii impunătoare din piatră, în primul rând cetăţile, dintre care, se evidenţiază, cele de la Siret,
Scheia şi mai ales Cetatea de Scaun a Sucevei. În aceasta perioadă, capitala a fost mutată la Suceava, care
a devenit, centru politic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a
Moldovei.
Domnia lui Alexandru cel Bun a facut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare
şi dezvoltare sub toate aspectele.
Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanţă
artistică şi de o remarcabilă originalitate, multe dintre ele -Baia, Voroneţ, Putna, etc.- aflându-se pe
teritoriul judeţului.În perioadele care au urmat a fost continuată tradiţia marelui voievod, atât în politica
interna, cât şi în cea externa, de apărare a independenţei şi suveranităţii.
În anul 1775, în urma razboiului ruso-turc, Imperiul Otoman fiind învins, Bucovina a fost trecută
în stapânirea Imperiului Austriac timp de un secol şi jumătate, până în anul 1918, când şi-a recăpătat
independenţa şi s-a reintegrat, prin proprie voinţă, României Mari.
Prin pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat în anul 1940, partea de nord a Bucovinei a trecut în
componenţa fostei Uniuni Sovietice, în prezent fiind inclusa în teritoriul Ucrainei.

Relieful

Relieful cuprinde două mari unităţi de relief: regiunea muntoasa şi regiunea de podiş. Munţi:
Obcinele Bucovinei (spectaculos sistem de culmi muntoase), Rarău-Giumalău (1.857 m), Stânişoarei,
Bistriţei, Călimani (munţi vulcanici). Între munţi se află Depresiunea Vatra Dornei. Regiunea de podişş
este reprezentată de Dealul Marginea-Ciungi, Podişul Dragomirna, Podişul Suceava-Fălticeni.
Ca unităţi de relief mai importante se remarcă regiunea montană, integrata în lanţul Carpaţilor
Orientali, Rodna, Rarău şi Giumalău- şi regiunea de podiş care coboară, prin Obcinile împadurite ale
Bucovinei spre văile Moldovei, Sucevei şi Siretului.
 Armonia şi frumuseţea peisagistică, prin marea varietate şi bogăţie a formelor de relief: munţi,
depresiuni intramontane, culuare întinse, dealuri molcome, podişuri, câmpii, văi, terase, lunci, etc., prin
diversitatea şi proportionalitatea retelei hidrografice, a tipologiei solurilor şi a mozaicului geologic, prin
resursele şi bogaţiile naturale, prin tezaurul forestier.
Clima

Clima este continental-excesivă cu variaţii mari în functie de relief. Ninsori abundente iarna şi ploi
reci primavara şi toamna. Temperatura maximă înregistrata a fost de 39,8 grade C (iulie 2000), minimă
absolută -37,2 grade C (1957 Carlibaba). Clima este una temperat continentală.
Venind dinspre vest, masele de aer îşi pierd treptat din umezeala în timpul traversarii Carpaţilor
Orientali, încât în partea estica a judeţului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare.
Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primavara şi toamna.
Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger şi viscole
iarna. Temperaturile minime coboară uneori până la - 38,5°C, iar temperatura cea mai ridicată a fost de
39,8°C (iulie 2000).

Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică este formată din râuri, pâraie, lacuri, iazuri, mlaştini şi importante rezerve de
ape subterane. Toate apele care dreneaza teritoriul judeţului sunt tributare râului Siret. Devin astfel,
principali afluenţi râurile Suceava, Moldova, Bistriţa, Dorna care îşi au zonele de obârsie în coroana de
munţi înalţi de la Vest şi Nord - Vest, în timp ce afluenţii mai mici îşi au izvoarele în regiunea deluroasa.
Reţeaua hidrografică are o densitate care depaşeşte frecvent 1 km/kmp în zona de munte, scăzând sub 0,5
km/kmp în zona de podiş.
Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care dreneaza împreuna cu afluenţii
săi 35% din suprafaţa judeţului. Urmează ca marime Bistriţa (30%), Suceava (30%), Siretul (10%). Apele
stătătoare sunt sub formă de lacuri antropice, iazuri pentru piscicultură, acumulări industriale, mlaştini.
Cele mai importante acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare, între care
şi vestitul lac "Nada Florilor". Teritoriul judeţului înglobează cantităţi inepuizabile de ape minerale şi
mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase şi clorurate. Numai în Depresiunea Dornelor există peste
40 izvoare minerale, renumite fiind deja, cele din Vatra Dornei, Saru Dornei, Poiana Negri, Cosna ş.a.
Nepuse în valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Broşteni, Gura Humorului, Solca.

Flora şi fauna. Rezervaţii

Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabila frumuseţe şi atractivitate. Ponderea

vegetaţiei o alcătuiesc pădurile care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului, cu o compoziţie de 79,4%
raşinoase şi 20,6% foioase.
Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacan şi o mare
diversitate de arborisuri. În amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scorusul şi mai rar tisa.
Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul, măceşul şi merişorul. Exista şi câţiva arbori ocrotiţi: Stejarul din
Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).
Fauna, bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şi cerbul
carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacan,
fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe.
Râurile de munte adapostesc specii rare de peşti - lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana,
cleanul, scobarul s.a. Sub egida Academiei Romane sunt protejate şi ocrotite peste 20 de rezervaţii
naturale:
• Rezervaţii geologice - Cheia Moara Dracului; Stratele geologice de la Pojorita; Clipa triasica de
pe paraul cailor - Fundu Moldovei.
• Rezervaţii forestiere - Codrul multisecular de la Slătioara; Pădurea multiseculara de pe masivul
Giumalău; Pădurea de la Zamostea; Tinovul mare de la Poiana Stampei şi Saru Dornei.
• Rezervaţii floristice - Fânetele seculare de la Ponoare - Bosanci; Fânetele seculare de la Frumoasa-
Moara; Fânetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarău; Mestecanişul pitic de la
Lucina; Strugurele ursului de la Benea - Moldova Suliţa; Complexul de nuferi din Salcea.
• Rezervaţii mixte - Complexul natural-geologic de la Zugreni; Complexul geologic din Calimani;
Turbaria de la Gradinita.

Civilizaţie. Cultură
Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes intern şi internaţional, creaţii reprezentative ale
geniului românesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate în expoziţiile şi colecţiile unor moderne
şi remarcabile unităţi muzeale, care atrag an de an tot mai numeroşi vizitatori din ţară, din străinătate
precum şi personalităţi din diferite domenii de activitate şi din toate colţurile lumii.
Între aceste adevarate sanctuare ale spiritului, amintim:
▪ Muzeul Naţional al Bucovinei şi Muzeul Etnografic din Suceava,
▪ Galeria Oamenilor de Seamă şi Muzeul de Artă "Ion Irimescu" din Fălticeni,
▪ Muzeul Apelor Fălticeni şi Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Rădăuţi,
▪ Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc,
▪ Muzeul Etnografic din Gura Humorului,
▪ Muzeul Cinegetic şi Muzeul Etnografic din Vatra Dornei,
▪ Casele şi fondurile memorial-documentare "Simeon Florea Marian" din Suceava, "Nicolae Labiş"
din Malini, "Ciprian Porumbescu"- la Stupca, azi Ciprian Porumbescu,
 ▪ Casa muzeu Solca, Colectiile "Cornel Ciornei"- Suceava, "Ion Tugui" - Câmpulung Moldovenesc,
"Toader Hrib"-Arbore, etc.

Turismul şi obiectivele turistice ale judeţului Suceava

Judeţul Suceava este un pământ al legendelor, locul de naştere a unei vechi civilizaţii, cunoscut
sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezentă în pământul îmbibat de glorie.Una din trăsăturile
de bază ale acestei zone este faptul că, pe o suprafaţă restransă se gasesc un mare număr de atracţii turistice,
se găsesc facilităţi pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru pescuit şi vânătoare, dar mai ales pentru
odihnă şi recreere.
Munţii judeţului Suceava au un potenţial deosebit, fiind variaţi şi pitoresti. Drumul ce trece prin
masivul Căliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslău şi Rarău. Privelişti minunate oferite de cheile
râurilor Bistriţa, Moldova şi Suceava, apele învolburate prăvălindu-se peste rocile din albii.
Puncte de interes turistic: Cetatea Princiară Suceava, Mănăstirea Sf. Ioan din Zamca, Biserica Sf.
Dumitru şi Biserica Miruli. Muzeul Naţional Bucovina cu exponate arheologice şi istorice valoroase.
Zona Dornei poate fi considerată una din cele mai frumoase îmbinari intre natura şi creaţia umană,
rezervaţiile naturale, printre care şi pădurea seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabilă privelişte a
naturii desfăşurate, monumentele pictate incluse de UNESCO între capodoperele de arta ale lumii.
Printre aceste monumente se distanţează Mănăstirea Voroneţ (1488). La mica distanţă una de alta,
se gasesc mănăstirile ortodoxe: Humor (1530), Moldoviţa (1532), Suceviţa (1584) vizitate de iubitorii de
artă şi cultură. De asemenea se mai gasesc Mănăstirile Dragomirna (1609), o broderie în piatră, Putna
(1469) construită de Voievodul Ştefan cel Mare, care adaposteşte mormântul acestuia.

Turismul cultural
Ţinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente unice
şi meştesuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanenţă spirituală şi istorică a locuitorilor
acestor meleaguri.
Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturile exteriore
şi interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Marul de Aur” acordate de Uniunea
Internaţionala a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism).
Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor
Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneţ”,
„verde de Suceviţa” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafică, scene care descriu scene
importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la
Humor, Geneza la Voroneţ, Scara virtuţilor la Humor, etc.).
Turismul cultural în România este în general de natura religioasă, practicat în cea mai mare măsură
de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încarcatura cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri,
biserici, muzee, etc.). Această formă de turism comportă o latură informaţională, turiştii fiind motivaţi de
ideea de a învata şi de a cunoaşte lucruri noi despre aceste locuri.
 Agroturismul
Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul
zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile
învecinate mănăstirilor.
Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi: dintre cei
mai importanţi factori am putea aminti:
Calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioase. La acestea se
adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerală. Un element cheie este
ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.
Datorită unui exces de spaţiu în gospodăriile ţărăneşti (mai ales în zona de munte a judeţului) există
posibilitatea găzduirii turiştilor în gospodărie, acestora oferindu-se camere aranjate şi mobilate în stil
bucovinean tradiţional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită.
Demn de reţinut este faptul că în cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turiştii au ocazia să
servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanţi sau compuşi chimici sintetici.
O caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în întregime
produsele realizate în gospodărie.
Ceea ce este, însă, specific, este reprezentat de faptul că turistul are posibilitatea să servească din
preparatele culinare şi băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Mulţi turişti se reîntorc pe
aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse.
Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute şi apreciate, curele de produse alimentare naturale,
curele de plante medicinale.
Un alt element de atracţie pentru turismul rural este artizanatul, tradiţiile şi obiceiurile locale.
Totuşi, pentru turismul rural se manifestă înca o cerere relativ scăzută, această situaţie fiind determinată
de lipsa mijloacelor financiare (în rândul turiştilor români) şi de insuficienta promovare (în rândul
turiştilor străini).

Turismul în scop terapeutic

Un loc important îl ocupa apele minerale, renumite de multă vreme datorită efectelor lor
terapeutice într-o gamă de afecţiuni ale organismului uman. Între acestea se remarcă apele carbogazoase,
în Depresiunea Dornelor existând peste 40 de izvoare.
Zona Vatra Dornei este bogată, de asemenea, în ape carbonatate-feruginoase, ceea ce a facut din
localitatea cu acelaşi nume una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute staţiuni balneare din Carpaţii
Orientali.
Apele de suprafaţă cuprind o bogată reţea de râuri, dintre care mai importante sunt Moldova,
Bistriţa, Siretul şi Suceava. Reţeaua hidrografică a judeţului este completată de lacuri mici, iazuri şi
numeroase izvoare.
 Turismul sportiv
Vânatoarea şi pescuitul şi-au găsit din totdeauna condiţii, datorită varietăţii formelor de relief,
desimii reţelei hidrografice, gradului mare de împadurire a suprafeţei judeţului.
Suceava deţine cel mai mare fond de vânatoare din ţară:
▪ Munţii Bistriţei;
▪ Rarăul;
▪ Giumalăul;
▪ Călimanul;
▪ Suhardul.
În podis, se vâneaza (pe lânga unele rapitoare), iepurele şi în ultima vreme fazanul (Patrauti).
Judeţul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe ţară.
Râurile judeţului oferă condiţii deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte, locul
principal îl ocupă păstravul şi lipanul, iar în cele de podiş cleanul, mreana, crapul, avatul şi ştiuca.
Calaria se practică la herghelia din localitatea Rădăuţi, situată pe strada Bogdan Vodă. Vizitatorii pot
încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă. Pe hipodromul de lângă crescatorie se
organizează concursuri hipice.
Sporturile de iarnă se practică pe tot cuprinsul zonei, dar în special în staţiunea balneo-climaterică
Vatra Dornei, care fiind avantajată de poziţia sa (la o altitudine de 802 m ), dispune şi de pârtii de schi şi
saniuţe amenajate (pe pantele munţilor Dealu Negru, Runc şi Bârnarel). Aici se gasesc pârtii atât pentru
începatori, cât şi pentru avansaţi.

Obiective turistice

Staţiuni
VATRA DORNEI

Vatra Dornei, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, se află în

ambianţa bogatelor păduri de conifere şi de foioase ce acoperă dealurile şi masivele muntoase ce o
înconjoară. Staţiunea este aşezată în Depresiunea Dornelor, la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa, la o
altitudine de 800m.
În statiunea Vatra Dornei se pot practica sporturile de iarna: schiatul şi săniuşul se pot practica pe
Dealul Negru, Runc şi Bârnarel. Aici se găsesc pârtii pentru începători şi avansaţi. Pe Dealul Negru este
construit un telescaun cu o lungime de 3 km. De-a lungul traseului sunt amenajate 3 pârtii de schi şi o
trambulină. Din Vatra Dornei se pot organiza excursii cu autocarul către Pasul Mestecaniş, către
Ciocăneşti şi Cârlibaba, către Cheile Zugreni. Se pot efectua trasee turistice în Munţii Suhardului, în
Munţii Rarău-Giumalău, în Munţii Bistriţei, în Munţii Călimani.
Cazarea curanţilor şi a turiştilor în staţiunea Vatra Dornei se poate efectua la hoteluri, vile şi
pensiuni turistice.
Climatul zonei în care se afla staţiunea Vatra Dornei este de depresiune intramontană, cu veri
răcoroase şi ierni geroase. Temperatura medie anuală este de 5°C, temperatura medie în luna ianuarie de
-6°C, iar cea din luna iulie de 15°C. Precipitaţiile însumeaza aproximativ 650 mm/anual. Numărul mediu
anual al zilelor cu zăpadă este aproximativ 120.
În cele două baze de tratament ale staţiunii (Complexul balnear Dorna şi Hotel Căliman) se pot
efectua băi calde cu ape minerale în vane, împachetari calde cu nămol şi parafină, electroterapie
(diadinamice, galvanoionizări, ultrasunete, ultraviolete), hidroterapie (afuziuni, duş-masaj, duş
subacvatic, băi de plante, băi ascendente), băi de lumina, masaje, gimnastică medicală, sauna, inhalaţii,
etc. Pentru cura internă cu ape minerale sunt amenajate buvete. Apele minerale sunt utilizate atât pentru
cura internă, cât şi pentru cea externă.
Vatra Dornei este recomandată pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare (stări dupa infarct
miocardic în stadiu de postconvalescenţă, cardiopatie ischemică, insuficienţă mitrala aortică compensată,
valvulopatii, hipertensiune arterială, varice, sechele după flebită, arteriopatii periferice ateroscleroza,
boala Raynaud), afecţiunilor reumatismale (spondiloze cervicale, dorsale şi lombare, artroze, poliartroze,
tendinoze s.a.), neurologie periferice şi centrale (pareze uşoare, sechele minore după polineuropatii,
sechele vechi după semipareze sau după pareze), ale celor post-traumatice (stări după entorse, luxaţii şi
fracturi), endocrine (stări prepubertale la copiii hiperreactivi, hipertiroidie benignă, boala Basedow în
stadiu incipient), ginecologice (sindrom ovarian de menopauză), respiratorii (nevroze respiratorii),
metabolice şi de nutriţie, digestive etc.

GURA HUMORULUI

Staţiune balneoclimaterică aflată în judeţul Suceava, Gura Humorului se află la o altitudine de 472
m. În apropiere se află Mănăstirea Voroneţ şi Pietrei Pinului. Din Gura Humorului se pot organiza excursii
la Mănăstirea Humorului (1530), Mănăstirea Voroneă, monumentul natural de la Piatra Pinului şi parcul
dendrologic de pe malul râului Moldova.
Climatul staţiunii Gura Humorului aparţine tipului de climat de dealuri, sedativ-indiferent.
 Gura Humorului are izvoare de ape minerale carbogazoase slab sulfuroase şi oligominerale. Aceste
izvoare cu ape minerale curative sunt folosite pentru tratarea diferitelor maladii.

SOLCA
Localitate în judeţul Suceava, Solca dispune de factori care ii conferă un ridicat potenţial balnear.
Staţiunea Solca oferă spre vizitare mai multe obiective turistice. Dintre acestea se remarcă: biserica
fostei mănăstiri Solca (ctitoria lui Ştefan Tomsa, 1622-1651), Casa Cotrubaşi (secolul al XVII-lea), Piatra
Muierilor (943 m).
Localitatea Solca a devenit în 1866 staţiune balneoclimaterică, cu stabilimente şi instalaţii pentru
tratament. Acestea au fost distruse în timpul primului razboi mondial şi nu au mai fost refacute. Mai exista
în localitate şi un sanatoriu TBC. Localitatea este atestată documentar pentru prima dată într-un act emis
la cancelaria lui de Alexandru cel Bun (1418).
Staţiunea Solca dispune de izvoare cu ape minerale sulfatate, calcice, hipotone si aluminoase.

SARU DORNEI

Localitate balneoclimaterică, Saru Dornei se afla în judeţul Suceava, la 10 km de staţiunea

balneoclimaterică Vatra Dornei
Cazarea turiştilor în staţiunea Saru Dornei se poate face la pensiuni turistice.
Aflată la o altitudine de 903 m, staţiunea Saru Dornei beneficiază de un climat de munţi mijlocii,
tonic-stimulent.
Apele minerale existente în staţiunea Saru Dornei prezintă mai multe concentraţii de minerale,
fiind calcice, clorurate, arsenicale, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipertonice. Aceste ape
curative au valoare terapeutică, fiind folosite pentru tratamente balneare ale unor anumite afecţiuni. Apa
minerala îmbuteliata este transportată şi valorificată în comerţ.
 CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Staţiune balneoclimaterică şi oraş în judeţul Suceava, Câmpulung Moldovenesc se află la

altitudinea de 600-650 m.
Localitatea Câmpulung Moldovenesc oferă spre vizitare mai multe obiective turistice, precum:
Casa Gramada (1817), Casa de Lemn Prudeanu (secolul XIX) etc.
Climatul caracteristic este de depresiune intramontana, tonic-stimulent.
Staţiunea Câmpulung Moldovenesc are izvoare de ape minerale carbogazoase.

Vestigii istorice
Cetatea de scaun
Situată pe un platou înalt, în partea de est a oraşului, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a
voievodului Petru I Musat, menţionată pentru prima oara într-un document din anul 1388; construită din
piatră, a fost întărită ulterior de Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de aproape 4 m.

Hanul Domnesc
Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi construcţii civile din Moldova, parterul şi pivniţele
datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Clădirea a fost destinată mai
întâi adăpostirii dregătorilor şi negustorilor sosiţi în zonă, iar mai apoi, în perioada secolului al XVII-lea
şi al XIX-lea a servit ca han, casă domnească, casă de vânătoare pentru împaratul Franz Josef.

Monumentul de arhitectură medievala Mirăuţi

Biserica Mirăuţi este cel mai vechi monument religios din Suceava, operă a domniei lui Petru
Musat I. Odată cu crearea Mitropoliei Moldovei şi aducerea în 1402 de către Alexandru cel Bun a
moaştelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava, lăcaşul devine catedrală mitropolitană şi implicit loc de ungere a
viitorilor domni ai ţării. Distrusă de turci, probabil la 1476, Ştefan cel Mare o reclădeşte dându-i o nouă
înfăţişare.
 Muzeul de artă populară
Funcţionează în clădirea fostului han Domnesc, construcţie de la sfârşitul sec XVI; adăposteşte
colecţii de etnografie şi artă populară.

Muzeul de istorie
Înfiinţat în anul 1900, expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte
eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un interes
aparte îl reprezintă "Sala tronului", în care, mobilierul, costumele şi alte obiecte reconstituie atmosfera de
la curtea lui Ştefan cel Mare.

Parcul central
Aflat în inima oraşului, adăposteşte două lucrări de artă: bustul compozitorului Ciprian
Porumbescu (operă din anul 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) şi bustul voievodului Petru Rareş (realizat
în 1977 de sculptorul Gavril Covalski).

Ruinele Palatului Domnesc

Se află la numai câţiva zeci de metri de biserica Sf. Dumitru. Odată cu stabilirea reşedinţei
domneşti de la Siret la Suceava, Petru Musat I construieşte în extremitatea vestica a aşezarii o casă
domnească şi un turn - locuinţa din piatră pentru supravegherea drumului de acces în oraş, prin includerea
vechilor clădiri de zid, dar şi prin noi construcţii definitivează ansamblul Palatului Domnesc prin care
Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen din întreaga Moldova.

Statuia ecvestra a lui Ştefan cel Mare

Operă a sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelită în anul 1977, amplasată pe înăltimea de unde
Cetatea de Scaun domină oraşul.

Casa muzeu Solca

Situată pe drumul de acces spre mănăstirile Arbore, Humor este un monument reprezentativ în ce
priveşte arhitectura tradiţională şi cultura şi civilizaţia populară bucovineană. Casa este de tip cameră-
tindă-cameră cu foişor şi prispa lutuită. Bucătăria are un cuptor tradiţional cu vatră şi plită reconstituit
după tipologia mijloacelor de încălzit din zonă.

Casa muzeu Bilca din zona etnografică Rădăuţi

În localitatea cu acelaşi nume fiind reprezentativă pentru aşezările din zonă. Interioarele sunt
amenajate cu mobilier tradiţional poliţe, laiţe, blidare, ţesăturile de interior (scoarţe, lăicere, grindăraşe)
înfrumuseţând pereţii din căsuţă şi din casa mare. Obiectele din lemn şi ceramică, de uz casnic
completează inventarul casei.Casa a fost donată de către George Muntean şi Adela Popescu.

Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei,pune în valoare

patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din Ţara de Sus. Cel mai tânăr dintre muzeele în aer
liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut când satul bucovinean dispunea
de nenumărate monumente de arhitectura populară dar din păcate activitatea – concretizată prin transferul
mai multor obiective şi reconstruirea a trei dintre acestea – a fost întreruptă.
 Casa memorială Simion Florea Marian
Situată în centrul municipiului Suceava, “câştigată cu condeiul” de marele etnograf si folclorist,
cum scrie pe o placă memorială, cumparată cu banii proveniţi din premiul acordat, în anul 1883, de
Academia Română, pentru lucrarea “Ornitologia Poporană Romana”.

Casa memorială Ciprian Porumbescu

Sat Ciprian Porumbescu, com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava Casa Memorială “Ciprian
Porumbescu “, inaugurată în 1953, este adapostită într-o anexă originală – singura care s-a păstrat – a
fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu ) , locuită de familia preotului, scriitorului şi
militantului român din Bucovina, Iraclie Porumbescu, între anii 1865 – 1883.

Casa memorială Nicolae Labiş Sat Mălini , com. Mălini Jud. Suceava
Inaugurată în 1975, Casa Memorială este amenajată în locuinţa din centrul satului Mălini, care a
aparţinut părinţilor poetului şi unde acesta a trăit un timp din scurta şi fulgeratoarea sa viaţă, zămislind
aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moşteniri poetice.

Muzeul Ciprian Porumbescu

Sat Ciprian Porumbescu, com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava Muzeul Memorial “Ciprian
Porumbescu“, inaugurat în 1971, este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (datează
de la începutul sec.XIX), ci şi prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.

Edificii religioase

BISERICA DE LEMN A MĂNĂSTIRII PUTNA

Primul care menţionează acest vechi şi important munoment religios este Nicolae Costin (1660 -
1712). În "Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601", el arată mai întâi ca despre
"Domnia lui Dragos-Voda, a scrie pre largu cu anevoie iaste", deoarece nimeni "den vecii de atunce nemic
n-au insamnat... nice ce s-au lucrat in zilele lui... nice unde au murit".
 BISERICA SFÂNTA TREIME SIRET

Siretul, aşezat în zona de coline a podişului moldovenesc, este unul dintre cele mai vechi oraşe
ale Moldovei, contemporan, probabil, ca data de întemeiere cu Baia şi Rădăuţi. Situat pe unul dintre marile
drumuri ale ţării a fost totdeauna loc de popas pentru negustori străini veniţi din îndepartate meleaguri, iar
uneori şi loc de aşezare.

BISERICA SFÂNTUL NICOLAE BALINEȘTI

Biserica Sfântul Nicolae din Balineşti este unul din monumentele istorice reprezentative pentru
arta Moldovei din cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea. Arhitectura acestei biserici este singulară
în epoca şi exprimă convingător gustul ales şi sigur al ctitorului Ioan Tautu.
 MĂNĂSTIRI BUCOVINA

Datorită picturilor murale care împodobesc atât pereţii interiori cât şi cei exteriori ai bisericilor,
Bucovina este deţinătoarea unor locaşuri de cult unice în întreaga Europă. Mănăstirile se armonizează cu
natura înconjurătoare şi amintesc de timpurile marelui domnitor Ştefan cel Mare şi cele a urmaşului său
Petru Rareş. Razboaiele purtate în această perioadă pentru păstrarea independenţei culturale şi politice în
faţa expansiunii otomane sunt imortalizate prin scenele pictate pe pereţii bisericlor.

MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA

Moldoviţa se individualizează prin câteva elemente de ordonanţă iconografică, prinstilul picturii

şi prin tonalitatea cromaticş dominanta roşu-brun, faţă de albastrul Voroneţului şi verdele Arborei sau de
roşu-ocru al Humorului.

MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA

Construită cu patru secole în urmă,din poruncă domnească, ca o cetăţuie în care să nu poată

pătrunde picior de păgân, Mănăstirea Suceviţa, cu zidurile şi turnurile sale, cu biserică şi sutele de picturi
care-i acoperă pereţii exteriori,este una dintre bijuterile Bucovinei şi culme a artei feudale moldoveneşti.
Legenda locului spune, pentru a motiva misterul unei porţiuni de zid lăsata nepictată, că ea a rămas aşa
din timpul ctitoririi lăcaşului, când schela s-a prăbuşit, iar zugravul a murit îngropat sub resturile acesteia.

MĂNĂSTIREA VORONEŢ

Nu departe de oraşul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicată acum mai
bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase mănăstiri. Frescele care decoreaza exteriorul şi
interiorul, originalitatea picturilor şi nu în ultimul rând culoarea albastră - atât de albastră - denotă
genialitatea artiştilor moldoveni care cu un acut simţ artistic au facut din Voroneţ simbolul Moldovei.

MĂNĂSTIREA PUTNA

Despre Mănăstirea Putna se ştie că este prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Mai mult, domnitorul
a vrut ca ea sa fie locul de veşnică odihnă. Astfel, la fel ca Bogdan I şi Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare
a dat ctitoriei sale menirea de necropola domnescă. Prin numeroasele danii facute, Domnitorul Ştefan cel
Mare şi-a arătat preţuirea faţă de biserică.
 Muzee şi case memoriale
MUZEUL APELOR "MIHAI BACESCU" FĂLTICENI
Bun pedagog, cu dragoste faţă de mediul înconjurator, profesorul emerit Vasile Ciurea a întemeiat,
în 1914, primul muzeu din Fălticeni. Unul dintre elevii profesorului Vasile Ciurea este academicianul
Mihai Bacescu care nu şi-a uitat niciodată primul iniţiator în tainele naturii, dar nici locurile natale. Astfel,
la 17 August 1982 lua fiinţă la Fălticeni, în "semn de iubire şi recunoştinţă” profesorului Vasile Ciurea,
Muzeul de stiinţe naturale.
Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes ştiinţific. Astfel, preţuind
tradiţiile muzeistice fălticenene, în doua săli rememorăm aspecte ale primului muzeu din localitate, câteva
exponate rămase evocând natura pasiunilor şi preocupărilor înaintaşilor noştri, în special ale ctitorului de
muzeu, Vasile Ciurea.

MUZEUL DE ARTĂ "ION IRIMESCU" FĂLTICENI

Inaugurat la 10 Februarie 1975, Muzeul de Artă "Ion Irimescu" din Fălticeni conţine 313 lucrări
de sculptură, peste 1.000 de lucrări de grafică, la care se adaugă şi biblioteca personală (peste 1.500 de
volume) şi o colecţie de pictură şi grafică în dezvoltare.Muzeul este o instituţie unică în România, prin
faptul că e cea mai bogata colecţie de autor din ţară.

MUZEUL DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI CINEGETICĂ VATRA DORNEI

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi Cinegetică prezintă într-o formă expoziţională interesant,
exemplare din flora şi fauna zonei Dornelor, precum şi valoroase trofee cinegetice recoltate de-a lungul
anilor din această regiune a Carpaţilor.
Muzeul oraşului, înfiinţat în 1954, în prezent deţine trei secţii: arta plastică contemporană, ştiinţele
naturii şi cinegetică. Secţia de artă este amenajată în impunătoarea cladire a primăriei, construită în 1896-
1897 pentru a comemora succesul obţinut de dorneni în procesul purtat timp de un secol cu autorităţile
austriece, secţia de ştiinţele naturii este axată pe prezentarea faunei şi florei dornene: peşti şi batracieni
din bazinul Bistriţei, păsări, mamifere.

MUZEUL SATULUI CIOCĂNEŞTI sat Ciocăneşti, judeţul Suceava

Chiar dacă Ciocăneştiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au făcut din comuna lor un adevărat
obiectiv turistic. Călătorii care au trecut pe aici au ramas impresionaţi de Muzeul Satului, o casă veche
care aparţine bătrânei Leontina. Între zidurile decorate cu motive populare sunt aşezate la loc de cinste
covoare, carpete şi ştergare lucrate într-o viaţă de ţăranca. Micul muzeu cuprinde şi costume populare
tradiţionale din zona Bucovinei, păstrate cu grijă de gazda.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceava

2. https://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai-frumoase-locuri-din-judetul-
suceava/

3. https://judetulsuceava.ro/locuri/obiective-turistice/

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Monumente_istorice_din_jude%C8%9Bul_Suceava

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Muzee_din_Suceava

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:M%C4%83n%C4%83stiri_din_jude%C8%9Bul_Suceav
a

7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Biserici_din_jude%C8%9Bul_Suceava