Prof.

Sorin Dan GRIGORESCU

 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

Cuprins
Capitol 1 Evoluţia instrumentaţiei numerice
Capitol 2 Principiile instrumentaţiei numerice
Capitol 3 Arhitectura instrumentelor numerice
Capitol 4 Aplicaţiile AO în achiziția de date
Capitol 5 Semnale în lanţul de măsurare
Capitol 5 .2 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare
Capitol 6 Analiza Fourier a semnalelor periodice
Capitol 7 Discretizarea semnalului de măsurare
Capitol 8 Convertoare Analog-Numerice
Capitol 9 Multimetre numerice
Capitol 10 Comunicații pentru măsurări numerice
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

SEMNALE ÎN DOMENIUL TIMP

 nestaţionare - cu proprietăţi medii dependente de timp;
 staţionare - cu proprietăţi medii invariabile în timp, măsurarea unei astfel de proprietăţi nedepinzând de momentul
ales pentru măsurare;
 tranzitorii - cu o anumită lege de evoluţie în timp (ex: semnalul treaptă, descărcarea unui condensator etc.);
 deterministe - cu valoarea instantanee predictibilă în fiecare moment (ex: semnalul sinusoidal);
 aleatoare - cu proprietăţi statistice cunoscute (ex: valoare medie , varianţa etc.);
 periodice - frecvenţele ce compun aceste semnale sunt toate multiplii ai unei frecvenţe fundamentale;
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

 cvasiperiodice - semnale la care raportul a cel puţin două frecvenţe componente este un număr iraţional (ex:
compunerea a două seturi independente de armonici)

x(t )  x(t  kT ) ; k ,

Oscilaţia armonică - semnal sinusoidal continuu în timp: xt   X cost   

fiind un semnal este complet caracterizat de trei parametri:
 amplitudinea X a sinusoidei;
 pulsaţia ω - exprimată în radiani pe secundă (rad/s);
 faza iniţială  exprimată în radiani.
În funcţie de frecvenţa f=ω/2

xt   X cos2ft   
Aceste funcţii de periodicitate sunt valabile şi pentru clasa semnalelor exponenţiale complexe:

xt   Xe j t  

 j
Se verifică cu identitatea lui Euler: e  cos   j sin 
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

Prin definiţie, frecvenţa este o cantitate fizică pozitivă. în unele cazuri, din necesităţi matematice, este
necesar să se introducă frecvenţe negative. Pentru a vedea acest lucru reamintim că un semnal sinusoidal
poate fi exprimat astfel:

xt   X cost     e
X j t   X  j t  
 e
2 2
Semnale mediate în domeniul timp

valoarea medie se defineşte ca fiind:

T 2

xt   xt dt

1

T T 2
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

valoarea medie semnale neperiodice

T 2

x t   lim x t dt
1
T  T 
T 2

De notat că, spre deosebire de semnalele repetabile identic, semnalele aleatoare (de exemplu,
zgomotul alb) au valoarea medie tinzând la zero. Medierea devine astfel o soluţie de separare a semnalului
util înecat în zgomot.

valoarea efectivă (RMS – Root Mean Square)

 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

T 2

x t dt
1
 
2
x RMS
T T 2

Relaţiile de mediere sunt subclase ale unui proces mai general de corelare.

Puterea instantanee

u 2 t 
pt  
R
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

Normare: R = 1Ω

pt   x t 2

Energia normată:

 
E  pt dt   t dt
2
x
 

Semnal de energie finită:

 2

Ey   y(t )

dt
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

Puterea acestui semnalului este:

 2
1
Py  lim
   2  y(t )

dt

Semnalul periodic are energie infinit, putere lui:

2
1
Py   y (t ) dt
T (T )
 Prelucrarea semnalelor in lanțul de măsurare

De remarcat că există semnale neperiodice, fără energie finită, pentru care puterea nu poate fi definită. De
exemplu, semnalul rampă.