Jurnal de pre-dovadă

Nanoparticule de argint •i aur ca sonde chimice ale prezen•ei ionilor de metale

grele

Anna Modrzejewska-Sikorska, Emilia Konował

PII: S0167-7322 (19) 35750-2

DOI: https://doi.org/10.1016/j.molliq.2020.112559

Referinţă: MOLLIQ 112559

Pentru a apărea în: Journal of Molecular Liquids

Data primirii: 16 octombrie 2019

Data revizuită: 16 ianuarie 2020

Data acceptată: 22 ianuarie 2020

Vă rugăm să cita•i acest articol ca: A. Modrzejewska-Sikorska •i E. Konował, Nanoparticulele de argint •i aur ca
sonde chimice ale prezen•ei ionilor de metale grele, Jurnalul de lichide moleculare ( 2020), https://doi.org/10.1016/j.molliq.2020.112559

Acesta este un fi•ier PDF al unui articol care a suferit îmbunătă•iri după acceptare, cum ar fi adăugarea unei
pagini de acoperire •i a metadatelor •i formatarea pentru lizibilitate, dar nu este încă versiunea definitivă a
înregistrării. Această versiune va fi supusă copierii, compunerii •i revizuirii înainte de a fi publicată în forma sa
finală, dar oferim această versiune pentru a da vizibilitate timpurie a articolului. Vă rugăm să re•ine•i că, în timpul
procesului de produc•ie, pot fi descoperite erori care ar putea afecta con•inutul, precum •i toate excep•iile legale
care se aplică jurnalului.

© 2020 Publicat de Elsevier.

 Jurnal de pre-dovadă

Nanoparticule de argint și aur ca sonde chimice ale prezenței grele

ioni metalici

Anna Modrzejewska-Sikorska *, Emilia Konował *

Universitatea de Tehnologie din Poznan, Facultatea de Tehnologie Chimică, Institutul de Chimie

•i Electrochimie Tehnică, Berdychowo 4, 60-965 Poznan, Polonia

*
Autori coresponden•i:
anna.modrzejewska-sikorska@put.poznan.pl ( AgNPs )
emilia.konowal@put.poznan.pl (AuNPs)

Abstract:

ă
ad
Ca reducere •i stabilizare a fost utilizat lignosulfonatul de sodiu tehnic, un polimer natural

agent pentru o sinteză simplă •i ieftină de nanoparticule de argint •i aur (AgNPs •i

ov
-d

AuNPs) în solu•ie apoasă la temperatura camerei. Mai mult, au fost utilizate AgNP-uri •i AuNP-uri
re

detectarea spectrofotometrică a ionilor de metale grele selectate (Cd) 2+, cu 2+, co 2+, Pb 2+ •i Ni 2+)
ep

în solu•ii apoase model. AgNP-urile •i AuNP-urile ob•inute au fost caracterizate prin UV-vis
d

spectrofotometrie, distribu•ie de mărime (DLS) •i microscopie electronică de transmisie (TEM).

al

rezultatele indică clar că coloidele de argint •i aur primite pot fi utilizate ca sonde chimice
rn

a prezen•ei ionilor de metale grele dacă interferen•a altor specii este exclusă.
Ju

Cuvinte cheie:

Lignosulfonat; Nanoparticule de argint; Nanoparticule de aur; Detectarea metalelor grele

1. Introducere

Nanostructurile metalice de tranzi•ie pot fi ob•inute prin multe metode, oricât de biologice

metodele sunt cele mai ecologice, rapide •i mai ieftine. Unele bacterii, ciuperci sau

plantele pot fi utilizate în acest scop.

1
 Jurnal de pre-dovadă

Este cunoscut faptul că metalele sunt toxice pentru un număr semnificativ de diferite

microorganisme. Pe de altă parte, în natură, există unele bacterii rezistente la anumite

metale, adică argint •i aur. Nu sunt sensibili la efectul nanosilverului •i sunt capabili să

reduce-l, inclusiv bacteriile Pseudomonas stutzeri AG 259 sau Proteus mirabilis PTCC 1710

[1].

Datorită u•urin•ei de bioacumulare a metalelor •i formării de legături, ciuperci cum ar fi

Verticillium •i Fusarium oxysporum au fost, de asemenea, utilizate în sinteza AgNPs. În func•ie

pe tipul de ciuperci utilizate, procesul de sinteză poate avea loc relativ repede - chiar •i în interior

câteva minute. În plus, s-a dovedit că Aspergillus flavus ciupercile sunt eficiente

instrument biologic pentru biosinteza extracelulară a AgNPs stabile, care la rândul lor pot fi utilizate ca •i

ă
ad
un aditiv la multe grupuri de antibiotice (de exemplu gentamicină, vancomicină •i ciprofloxacină),
ov

care nu sunt încă ineficiente împotriva anumitor bacterii [2-3].

-d

Cu toate acestea, cercetătorii au cel mai mare interes pentru metoda de ob•inere a nanosilverului
re

folosind extracte de plante, adică extracte de pere, papaya, cafea, ceai sau crizantemă [4-
ep

6]. Este o metodă destul de economică •i nu foarte complicată, în care con•in extracte de plante
d

substan•e care simultan pot reduce •i stabiliza nanoparticulele produse. Aceste

al

substan•ele includ, printre altele, acid citric, polifenoli sau flavonoide. Folosirea frunzelor de ceai
rn

extractul a permis ob•inerea nanostructurilor foarte stabile din epruvete de aur de argint cu mici
Ju

diametre - respectiv 30 •i 10 nm, care au fost ulterior utilizate ca pigmen•i antibacterieni adăuga•i

la •esături de bumbac [5].

Polimeri naturali, cum ar fi amidonul, dextrina sau lignosulfonatul, un produs secundar format în

prelucrarea lemnului poate ac•iona, de asemenea, ca reducători •i stabilizatori eficien•i ai AgNPs •i AuNPs

[7-9]. În timpul produc•iei de hârtie folosind metoda sulfitului, se formează acizi lignosulfonici,

care reac•ionează cu săruri sau baze formând săruri de calciu, sodiu, magneziu •i amoniu.

Lignosulfonatii rezulta•i sunt polielectroli•i anionici, deriva•i ai ligninei, care con•in o

2
 Jurnal de pre-dovadă

număr mare de grupe sulfonice. Con•inutul de sulf elementar în lignosulfonate este mai mare

decât în ​alte linii tehnice •i se ridică la 4-5% greutate / greutate [10]. În timpul acestui proces, lignina este

sulfonat, degradat •i produsele de reac•ie sunt solubile în apă. Lignosulfonatii sunt

produs în toată lumea într-o cantitate relativ mare, aprox. 1 milion de tone de materie uscată per

an. Proprietă•ile structurale •i chimice caracteristice ale lignosulfona•ilor sunt relativ

greutate moleculară mare (15000-50000 g · mol- 1), un grad ridicat de polidispersitate, solubilitate în

apă •i un con•inut relativ ridicat de cenu•ă [11]. În solu•ii apoase, datorită prezen•ei

lan•uri hidrofobe •i numeroase grupări func•ionale hidrofile în structura lor, acestea au

proprietă•i active la suprafa•ă •i au o puternică tendin•ă de agregare [12]. în mod special lignosulfona•i

con•in în structura lor un număr mare de diferite grupuri func•ionale, cum ar fi carboxilul,

ă
ad
fenol, sulfonă •i alte grupări care con•in sulf [13-15]. Aceasta implică numeroase poten•iale
ov

aplica•ii industriale [16,17], cu toate acestea, produsele tehnice iau forma sărurilor din
-d

cationii prezen•i în stratul de pulpare uzat în procesul de extrac•ie. Aceste cationi afectează
re

reactivitatea ulterioară a lignosulfonatelor. Prezen•a unui cation de amoniu generează

ep

majoritatea lignosulfonatelor reactive, în timp ce lignosulfonatele cu un cation de calciu prezintă cele mai slabe
d

reactivitate. Reactivitatea lignosulfonatelor de sodiu •i magneziu este secundară

al

importan•ă [18-20].
rn

Datorită efectelor toxice ale metalelor grele asupra componentelor individuale ale mediului •i
Ju

bioacumularea lor în lan•urile alimentare ale oamenilor •i animalelor, aceste metale prezintă a

amenin•are semnificativă pentru mediu. În ultimii ani, au fost efectuate o serie de studii

efectuate pe sursele •i emisiile de metale grele în apă, sol, atmosferă •i

felul în care intră în mediu. Metalele grele apar sub formă de metal pulverizat sau oxid,

în timp ce în sol, apele de suprafa•ă •i sol, ele iau o formă ionică. Activită•ile umane au un

cre•terea impactului asupra circula•iei acestor elemente în natură. Acest lucru se datorează tehnologic

3
 Jurnal de pre-dovadă

dezvoltarea, extragerea •i procesarea resurselor naturale, precum •i extinse

consum de produse fabricate.

Drept urmare, se formează cantită•i uria•e de de•euri, din care sunt emise prafuri •i gaze

în atmosferă, apele reziduale sunt evacuate în apele de suprafa•ă, iar de•eurile sunt colectate în localită•i

sau depozitele de de•euri. În ape, plante •i straturi de suprafa•ă a solului, metalele grele suferă diverse substan•e chimice

•i transformări biochimice. Acest lucru are un impact asupra mediului. Consecin•a

fenomenele de mai sus reprezintă o cre•tere a concentra•iei de elemente •i substan•e chimice

compu•i din hidrosfera, atmosferă •i straturile de suprafa•ă ale litosferei. In ciuda

cercetări efectuate cu privire la utilizarea •i neutralizarea solurilor •i sedimentelor contaminate

cu metale grele •i îndepărtarea lor din apă •i canalizare, ele vor fi încă considerate ca fiind

ă
ad
problematică pentru mediu pentru mul•i ani care urmează.
ov

Scopul cercetării efectuate a fost de a dezvolta argint •i aur nanostructurat

-d

participarea lignosulfonatului de sodiu •i apoi utilizarea lor suplimentară pentru spectrofotometric

re

detectarea ionilor de metale grele selectate (Cd) 2+, cu 2+, co 2+, Pb 2+ •i Ni 2+) în model apos
ep

solu•ii. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că nanostructurile AgNPs •i AuNPs apar•in
d

grupul de nanocromofori, iar caracteristica lor caracteristică este o bandă de absorb•ie la

al

lungimea de undă (λ max) 400-450 nm pentru nanosilver •i aproximativ 530 nm pentru nanogold [21,22]. Din cauza
rn

adăugarea ionilor de metale grele, se observă o schimbare a culorii probelor. Aceasta este
Ju

înso•ită de o schimbare în spectrul UV. Apare a doua trupă extinsă, care

indică formarea agregatelor de ioni de metale grele Ag (Au) NPs.

2. Experimental

2.1. materiale

Sarea de sodiu a acidului lignosulfonic a fost utilizată ca agent de reducere •i stabilizare în sinteză

de AgNPs •i AuNPs. A fost prezentată descrierea sării de sodiu a ac•iunii acidului lignosulfonic

4
 Jurnal de pre-dovadă

în detaliu în lucrarea Milczarek •i colab. [23]. E•antionul a fost furnizat de Borregaard

LignoTech (Sarpsborg, Norvegia). Acest lignosulfonat este un derivat al ligninei solubil în apă,

supusă procesului de ultrafiltrare, cu un con•inut de zahăr sub 0,1%.

Solu•ia de amoniac de nitrat de argint (I) a fost utilizată ca sursă de argint în

amestec de reac•ie. Acesta a fost ob•inut prin combinarea unei solu•ii apoase de AgNO 3 •i amoniac

(atât grad reactiv, POCh, Polonia). Sarea de potasiu cu clorură de aur a fost utilizată ca sursă de

aur •i a fost cumpărat de la Sigma-Aldrich.

2.2. Sinteza agro coloidalelor și a nanoparticulelor Au

În cadrul acestui studiu, solu•ii de argint •i aur cu o concentra•ie de

ă
ad
1 g · L- 1 au fost utilizate pentru studiu. Sunt prezentate câteva detalii despre prepararea coloidelor
ov

de mai jos:
-d

- concentra•ia •i volumul de AgNO 3 - 1 g · L- 1, 2,5 ml,

re

- concentra•ia •i volumul de amoniac - 25%, 7,5 pL,

ep

- concentra•ia •i volumul de KAuCl 4 - 1 g · L- 1, 2,5 ml,

d

- concentra•ia •i volumul de sare de sodiu a acidului lignosulfonic - 12,5 g · L- 1,

al

1 ml.
rn

Mai multe detalii referitoare la prepararea coloidelor aplicate sunt discutate în autorii
Ju

lucrare anterioară [22, 24].

2.3. Utilizarea suspensiilor colloidale de argint și aur în detectarea metalelor grele

ionii

Testele au utilizat săruri care con•in Cd 2+, cu 2+, co 2+, Pb 2+ sau Ni 2+ ioni (din Chempur, Polonia,

toate de grad analitic, utilizate fără purificare suplimentară). Au fost pregătite o serie de

concentra•ii în intervalul 0 ÷ 4 mM · L- 1 pentru fiecare dintre săruri •i apoi 25 uL de AgNPs

5
 Jurnal de pre-dovadă

suspensia sau 60 µL de suspensie AuNPs au fost adăugate la solu•iile sărurilor individuale (2

ml).

2.4. metode de analiză

Au fost efectuate examene fizico-chimice ale colloidelor de argint •i aur ob•inute

folosind o analiză de distribu•ie a mărimii prin metoda NIBS (metoda de împră•tiere înapoi neinvazivă)

Spectrofotometria UV-Vis •i imagistica TEM. Mărimea particulelor hidrodinamice a fost

determinat folosind un instrument Zetasizer Nano ZS (Malvern Instruments Ltd.). Optica

spectrele de absorb•ie au fost determinate cu un model Ocean Optics UV-vis spectrofotometru

USB4000. Imaginile TEM au fost realizate folosind un microscop Jeol 1200 EX2 care func•ionează la 80kV.

ă
ad
ov

3. rezultate si discutii
-d

3.1. Distribuția mărimii particulelor și imaginile TEM

re

Prima etapă a studiului a implicat o analiză a distribu•iei mărimii particulelor în

ep

a ob•inut nanoparticule de argint •i aur. Mărimea particulelor pare a fi crucială pentru stabilitatea
d

aceste solu•ii AgNPs sau AuNPs. Este bine stabilit că particulele mai mari tind să se sedimenteze
al

după un timp scurt, în timp ce particulele mai mici pot rămâne stabile luni întregi.
rn

Tabelul 1 rezumă intervalele diametrelor de particule observate la probe,

Ju

diametrul dominant al particulelor în fiecare, împreună cu ponderea procentuală •i indicele de polidispersitate

(PdI), care indică omogenitatea probelor.

Nanostructurile de argint rezultate (AgNPs) au un diametru cuprins între 21 •i 106 nm,

cu particule cu un diametru predominant de 33 nm. În cazul nanostructurilor din aur

(AuNPs), s-au remarcat două game de diametre ale particulelor: 6-12 nm •i 51-106 nm, cu particule

de 8 nm în diametru predominant. Ambele probe sunt caracterizate de valori similare ale

6
 Jurnal de pre-dovadă

indicele de polidispersitate, care dovede•te omogenitatea particulelor, care este 0,239 •i 0,268,

respectiv [25].

Au fost înregistrate imagini TEM ale nanoparticulelor coloidale. Fig. 1A prezintă majoritatea AgNP-urilor

să aibă o formă sferică, dar au fost •i un anumit număr de nanohexagoni coexisten•i

observate. În cazul AuNP-urilor (Fig. 1B), imaginea prezintă forme triunghiulare •i sferice

nanoparticule.

Distribu•ia mărimii particulelor de nanostructuri de argint •i aur corespunde

diametre măsurate prin metoda NIBS. Dimensiunea dominantă a particulelor AgNPs este de aproximativ 30

nm, în timp ce diametrul dominant pentru AuNPs este de aproximativ 10 nm. În cazul nanostructurilor de argint,

imaginea TEM prezintă dimensiuni de particule similare cu cele măsurate de Zetasizer Nano ZS, care a fost

ă
ad
confirmată de indicele PdI determinat (tabelul 1). Pentru nanoparticule de aur, imaginea TEM
ov

prezintă dimensiuni de particule u•or mai diverse, de aceea indicele PdI este pu•in mai mare.
-d
re

3.2. Utilizarea suspensiilor colloidale de argint și aur în detectarea metalelor grele

ep

ioni - analiză UV-vis

d

Formarea nanoparticulelor coloidale a fost verificată prin UV-Vis

al

spectrofotometrie. Conform literaturii, o solu•ie care con•ine nanoparticule de argint are un

rn

banda de absorb•ie caracteristică în intervalul 400-450 nm •i o solu•ie con•inând aur

Ju

nanoparticulele au o bandă de absorb•ie caracteristică în intervalul de aprox. 530 nm.

Fig. 2 •i Fig. 4 arată efectul ionilor de metale grele selectate asupra spectrelor de absorb•ie

din nanoparticule de argint •i aur. După cum este vizibil, în prezen•a acestor ioni metalici intensitatea

a benzii plasmonice originale (420 nm pentru AgNPs •i 530 nm pentru AuNPs) este redusă de-a lungul

cu apari•ia unei noi benzi largi de absorb•ie la lungimea de undă peste 550 nm (pentru AgNPs) •i

650 nm (pentru AuNPs) [26].

7
 Jurnal de pre-dovadă

Efectele vizuale ale formării agregatelor sub formă de complexe metalice Ag (Au) NPs sunt

prezentate în Fig. 3 •i Fig. 5. În cazul AgNPs, prezen•a unei a doua benzi de absorb•ie

în spectrul UV-Vis pentru ionii de cadmiu (Fig. 2A) s-a observat pentru concentra•ii de mai sus

1 mM · L- 1, pentru ionii de cobalt (Fig. 2C) - 2 mM · L- 1. Pentru ionii de nichel această concentra•ie a fost

3 mM · L- 1 ( Fig. 2D). În cazul ionilor de cupru (Fig. 2B), numai o reducere a benzii

indicând prezen•a AgNPs a fost observată, în timp ce pentru ionii de plumb nu a fost observată nicio modificare

(Fig. 2E).

Pe baza evaluării vizuale a solu•iilor model de metale grele (Fig. 3), poate fi

văzut că adăugarea de coloid AgNPs a provocat o schimbare a culorii probelor care con•in

diferite concentra•ii de ioni de cadmiu, cobalt •i nichel (u•or). Totu•i, detectarea

ă
ad
pragul acestor metale grele a fost variat •i nu a fost observată nicio schimbare de culoare pentru plumb
ov

ioni. În cazul ionilor de cadmiu, a avut loc schimbarea culorii în raport cu proba de control
-d

pentru solu•ii cu concentra•ii peste 0,75 mM · L- 1. Pentru ionii de cobalt o schimbare de nuan•ă de la
re

s-a găsit galben până la gri pentru concentra•ii de peste 2 mM · L- 1, iar pentru ionii de nichel schimbarea
ep

de culoare până la verde-maro a apărut pentru concentra•ii peste 1,5 mM · L- 1. Pe de altă parte,
d

pentru ionii de cupru, o u•oară schimbare de culoare a avut loc la o concentra•ie mai mare de 3 mM · L- 1 ( în
al

în acest caz concentra•ia de Cu 2+ ionii trebuiau mări•i).

rn

Analiza spectrofotometricelor UV-Vis ale spectrelor care con•in diverse

Ju

concentra•iile ionilor de metale grele •i nanogoldul stabilizat de lignosulfonat (Fig. 4) au fost confirmate

formarea aglomeratelor în func•ie de raportul reciproc dintre metalele grele •i nanogold

Concentra•iile.

Tipul de metale grele testate afectează această dependen•ă. Formarea aglomeratelor,

manifestată prin prezen•a unei a doua benzi de adsorb•ie extinsă, pentru fiecare dintre

testate metale grele Prezen•a unei a doua benzi de adsorb•ie în spectrul UV-VIS pentru

cadmium (Fig. 4A), cupru (Fig. 4B) •i cobalt (Fig. 4C) au fost raportate pentru concentra•ii

8
 Jurnal de pre-dovadă

care depă•e•te 0,375 mM ∙ L- 1. În cazul plumbului (Fig. 4D), formarea aglomeratelor a fost

observate pentru concentra•ii peste 0,250 mM ∙ L- 1, în timp ce în cazul nichelului (Fig. 4E), aceasta

concentra•ia a fost 0,500 mM ∙ L- 1.

Pentru nanostructuri aurii, schimbarea culorii probei de la rubin la albastru sau

incolor este înso•it de deplasarea spectrului UV de λ max •i o a doua, extinsă

banda care indică formarea de agregate (de exemplu, nanofire) apare sub forma AuNPs-

complexe de ioni de metale grele.

În cazul AgNPs bazat pe o evaluare vizuală a solu•iilor model de metale grele

(Fig. 5), se poate observa că adăugarea de coloid AuNPs a cauzat •i decolorarea

probe care con•in diferite concentra•ii de ioni de metale grele. Pragul de detec•ie pentru

ă
ad
metalele grele (similare cu suplimentul AgNPs) nu au fost întotdeauna acelea•i. În cazul plumbului,
ov

cupru •i cadmiu, schimbarea culorii în raport cu proba de control a avut loc pentru
-d

solu•ii cu concentra•ii peste 0,25 mM ∙ L- 1. În cazul nichelului •i cobaltului, nuan•a

re

a fost schimbat de la ro•u la albastru pentru concentra•ii peste 0,375 mM ∙ L- 1.

ep

Referindu-ne la literatura de specialitate - există mai multe publica•ii despre detectarea greută•ilor
d

ioni metalici. Cu toate acestea, doar câ•iva dintre ei folosesc o metodă simplă •i ieftină pentru a ob•ine coloidal
al

suspensii, similare cu cele prezentate în manuscris. De exemplu, Bankura •i colab. [8]

rn

a folosit nanostructurile de argint ob•inute în prezen•a dextrine pentru a detecta ioni de cupru.
Ju

autorii au examinat posibilitatea detectării colorimetrice a Cu 2+ ioni în raza de ac•iune

0,050-0,200 mM.

Mai departe Sugunan •i colab. [27] raport de strategie pentru utilizarea nanoparticulelor de aur acoperite cu

chitosan pentru detectarea ionilor de metale grele - Zn 2+ •i Cu 2+. În acest articol este bine documentat

proprietă•i chelatoare ale chitosanului au fost angajati Această proprietate a chitosanului a fost

utilizat eficient pentru a demonstra detectarea concentra•iilor de zinc (II) •i cupru (II) cu

9
 Jurnal de pre-dovadă

AuNPs. În studiile men•ionate mai sus, concentra•ii de 2-20 mM pentru ionii de zinc •i

1-5 s-a utilizat mM pentru ionii de cupru.

Hua •i colab. [28] sa concentrat pe tema detectării cationilor de cupru, de asemenea, folosind citrate din

procesul de reducere a acidului cloroauric. În această lucrare autorii arată că culoarea coloidelor de aur

se schimbă de la ro•u la albastru în prezen•a ionilor de cupru cu o concentra•ie mai mare de 50

pM. Schimbarea de culoare a testului de detectare pentru Cu 2+ cationi de la rosu la violet a fost

observată pentru o concentra•ie mai mică de 50 pM. Autorii sus•in, de asemenea, că este liniar

rela•ia poate fi derivată din trasarea absorban•ei la 663 nm fa•ă de [Cu 2+] revelator

Există un poten•ial pentru această metodă de a oferi atât dependen•ă cantitativă de absorb•ie

•i o limită de detec•ie cu ochiul liber de numai 1,8 µM.

ă
ad
Similar, Guan •i colab. [29], a investigat răspunsurile Au au func•ionalizat citrat
ov

nanoparticule la diver•i ioni de metale grele la o concentra•ie de 200 pM (de exemplu cadmiu (II),
-d

plumb (II), cobalt (II), cupru (II), fier (III), mangan (II), nichel (II) •i ioni de zinc (II) sub
re

valori diferite ale pH-ului de la 6,7 ​la 11,3 cu absen•a sau prezen•a a 0,04 M KCl ca
ep

electrolit. S-a adăugat solu•ia de electroli•i pentru a reduce repulsia electrostatică printre
d

Au-NP-uri încărcate negativ. Răspunsul la Pb 2+ ionii au fost selectivi •i nu au fost interfera•i de

al

completările Fe 3+, cu 2+ •i Zn 2+ ioni la nivelul pH-ului investigat. S-a observat că

rn

adăugarea de electrolit a scăzut limita de detec•ie a ionilor de plumb (II) de la 200 pM la 5 pM.
Ju

Mai mult, detectarea ionilor de metale grele a depins strict de pH-ul analizat

soluţie.

concluzii

Pentru a rezuma efectul ionilor metalici selecta•i pe spectrele de absorb•ie ale AgNPs •i

AuNPs, în prezen•a acestor ioni metalici, intensitatea benzii plasmonice originale este

redus odată cu apari•ia unei noi benzi largi de absorb•ie. Aceste rezultate indică clar

10
 Jurnal de pre-dovadă

că coloidele de argint •i aur pot fi utilizate ca sonde chimice ale prezen•ei metalelor grele

ioni dacă interferen•a altor specii este exclusă.

Confirmare

Această lucrare a fost sus•inută de Ministerul •tiin•ei •i Învă•ământului Superior din Polonia (grantul nr.

03/31 / SBAD / 0379).

Referințe

[1] N. Samadi, D. Golkaran, A. Eslamifar, H. Jamalifar, MR Fazeli, FA Mohseni,

Biosinteza intra / extracelulară a nanoparticulelor de argint printr-o tulpină autohtonă de Proteus

ă
ad
mirabilis izolat de de•eurile fotografice, J. Biomed. Nanotechnol. 5 (2009) 247–253.
ov

[2] SZH Naqvi, U. Kiran, MI Ali, A. Jamal, A. Hameed, S. Ahmed, N. Ali, Combinat
-d

eficacitatea nanoparticulelor de argint sintetizate biologic •i a diferitelor antibiotice împotriva

re

bacterii rezistente la multidrug, Int. J. Nanomed. 8 (2013) 3187–195.

ep

[3] P. Rauwel, S. Küünal, S. Ferdov, E. Rauwel, O recenzie asupra sintezei verzi a argintului
d

Nanoparticulele •i morfologiile lor studiate prin TEM, Adv. Mater. Sci. Eng. (2015) 1-9.
al

[4] JT Huang, XX Yang, QL Zeng, J. Wang, Un simplu traseu verde pentru a pregăti stabil
rn

nanoparticule de argint cu suc de pere •i o nouă metodă selectivă colorimetrică pentru detectarea
Ju

cisteină, analist 138 (2013) 5296-5302.

[5] S. Onitsuka, T. Hamada, H. Okamura, Prepararea aurului •i argintului antimicrobiene

nanoparticule din extracte din frunze de ceai, Colloide Surf. B: Biointerfe•e 173 (2019) 242–248.

[6] S. Arokiyaraj, MV Arasu, S. Vincent, NU Prakash, SH Choi, YK Oh, KC Choi,

KH Kim, Sinteza verde rapidă a nanoparticulelor de argint din pământul de crizantemă indicum

efectele sale antibacteriene •i citotoxice: un studiu in vitro, Int. J. Nanomedicine 9 (2014) 379–

388.

11
 Jurnal de pre-dovadă

[7] A. Hebeish, Th.I. Shaheen, ME El-Naggar, sinteza în stare solidă a argintului acoperit cu amidon

nanoparticule, Int. J. Biol. Macromol. 87 (2016) 70–76.

[8] K. Bankura, D. Rana, Md.MR Mollick, S. Pattanayak, B. Bhowmicka, NR Saha, I. Roy,

T. Midya, G. Barman, D. Chattopadhyay, sinteza mediată de dextrină a AgNPs pentru

teste colorimetrice ale Cu 2+ ion •i AuNPs pentru activitate catalitică, Int. J. Biol. Macromol. 80

(2015) 309–316.

[9] A. Modrzejewska-Sikorska, E. Konował, A. Cichy, M. Nowicki, T. Jesionowski, G.

Milczarek, Efectul sărurilor de argint •i al lignosulfonatelor în sinteza lignosulfonatului

nanoparticule de argint stabilizate, J. Moll. Lich. 240 (2017) 80–86.

[10] NE El Mansouri, J. Salvadó, Caracterizarea structurală a ligninelor tehnice pentru

ă
ad
producerea de adezivi: aplicare pentru lignosulfonat, kraft, sodă-antrachinonă, organosolv
ov

•i procedee de etanol lignine, Ind. Crop. Prod. 24 (2006) 8–16.

-d

[11] MN Belgacem, A. Gandini (editori), Monomeri, polimeri •i compozite din

re

resurse regenerabile, prima edi•ie, Elsevier (2008).

ep

[12] X. Qiu, Q. Kong, M. Zhou, D. Yang, Comportamentul de agregare a lignosulfonatului de sodiu în

d

solu•ie de apă, J. Phys. Chem. B 114 (2010) 15857–15861.

al

[13] Y.-X. Pang, X.-Q. Qiu, D.-J. Yang, H.-M. Lou Influen•a oxidării,
rn

hidroximetilare •i sulfometilare pe proprietă•ile fizico-chimice ale calciului

Ju

lignosulfonat, Coloid. Suprafaţă. A 312 (2008) 154-159.

[14] M. Yan, D. Yang, Y. Deng, P. Chen, H. Zhou, X. Qiu, Influen•a pH-ului asupra comportamentului

de macromolecule lignosulfonate în solu•ie apoasă, Colloid. Suprafaţă. A 371 (2010) 50–58.

[15] XQ Yonhong Deng, Yuan Wu, Yong Qian, Xinping Ouyang, Dongjie Yang,

Comportamente de adsorb•ie •i desorb•ie a lignosulfonatului în timpul autoasamblării

multistraturi, BioResources 5 (2010) 1178–1196.

12
 Jurnal de pre-dovadă

[16] A. Vishtal, A. Kraslawski, Provocări în aplica•iile industriale ale ligninelor tehnice,

BioResources 6 (2011) 3547–3568.

[17] R. Vanholme, K. Morreel, J. Ralph, W. Boerjan, inginerie Lignin, Curr. Opin. Plantă

Biol. 11 (2008) 278–85.

[18] S. Laurichesse, L. Avérous, Modificarea chimică a ligninelor: Spre biobase

polimeri, Prog. Polym. Sci. 39 (2013) 1266–1290.

[19] VK Thakur, MK Thakur, P. Raghavan, MR Kessler, Progresul în polimerul verde

compozite din lignină pentru aplica•ii multifunc•ionale: o recenzie, ACS Sustain. Chem. Eng. 2

(2014) 1072–1092.

[20] R. Singh, A. Shukla, S. Tiwari, M. Srivastava, A review on delignification of

ă
ad
Biomasă lignocelulozică pentru îmbunătă•irea poten•ialului de produc•ie de etanol, reînnoire. Sust. Energ.
ov

Rev. 32 (2014) 713–728.

-d

[21] H. Nishi, S. Kobatake, Pregătirea facilă a nanoparticulei de aur cu diaryleten

re

polimeri de malat disodic •i proprietă•ile sale optice fotoreversibile, coloran•i Dyes 92

ep

(2012) 847–853.
d

[22] E. Konował, A. Modrzejewska-Sikorska, M. Motylenko, Ł. Klapiszewski, M.

al

Wysokowski, V. Bashenov, D. Rafaja, H. Ehrlich, G. Milczarek, T. Jesionowski,

rn

Func•ionalizarea silicei modificate organic cu nanoparticule de aur în prezen•a

Ju

lignosulfonat, Int. J. Biol. Macromol. 85 (2016) 74–81.

[23] G. Milczarek, T. Rębiś, J. Fabiańska, Sinteza cu un pas a lignosulfonat-stabilizat

nanoparticule de argint, Coloid. Suprafaţă. B 105 (2013) 335–341.

[24] G. Milczarek, M. Motylenko, A. Modrzejewska-Sikorska, Ł. Klapiszewski, M.

Wysokowski, V. Bashenov, A. Piasecki, E. Konował, H. Ehrlich, T. Jesionowski, Depunere

de nanoparticule de argint pe silice modificată organic în prezen•ă de lignosulfonat, RSC

Adv. 4 (2014) 52476–52484.

13
 Jurnal de pre-dovadă

[25] A. Anwar, A. Masri, K. Rao, K. Rajendran, NA Khan, MR Shah, R. Siddiqui,

Activită•i antimicrobiene ale nanoparticulelor stabilizate cu gume sintetizate verzi, încărcate cu

flavonoide, Rapoarte •tiin•ifice 9 (1) (2019) 3122.

[26] AR Vilchis-Nestor, V. Sánchez-Mendieta, MA Camacho-López, RM Gómez-

Espinosa, MA Camacho-López, JA Arenas-Alatorrec, Sinteză fără solvent •i optică

proprietă•ile nanoparticulelor Au •i Ag folosind extract de Camellia sinensis, Materiale Scrisori 62

(2008) 3103–105.

[27] A. Sugunana, C. Thanachayanontb, J. Duttaa, JG Hilborn, Senzori cu ioni de metale grele

folosind nanoparticule de aur cu capac de chitosan, •tiin•a •i tehnologia materialelor avansate 6

(2005) 335–340.

ă
ad
[28] C. Hua, WH Zhang, SRM De Almeida, S. Ciampi, D. Gloria, G. Liu, JB Harper, JJ
ov

Gooding, O nouă cale de detectare a cuprului (II) folosind „click” agregarea indusă de chimie
-d

nanoparticule de aur, Analist 137 (1) (2012) 82–86.

re

[29] J. Guan, L. Jiang, L. Zhao, J. Li, W. Yang, răspunsul dependent de pH-ul de citrat plafonat Au
ep

nanoparticula la Pb 2+ ion, coloizi •i suprafe•e A: Physicochem. Eng. Aspecte 325 (2008)

d

194-197.
al
rn
Ju

14
 Jurnal de pre-dovadă

Figurați legendele

Fig. 1. Imagini TEM de (A) argint •i (B) coloizi de aur ob•inu•i cu sulfonat de sodiu sub formă de

reductor •i stabilizator.

Fig. 2. Efectul ionilor de metale grele (0 ÷ 4 mM) asupra spectrelor UV-vis ale AgNPs pentru

cadmiu (A), cupru (B), cobalt (C), plumb (D) •i nichel (E).

Fig. 3. Schimbarea de culoare a solu•iilor de argint coloidal AgNPs datorită adăugării de metale grele

ioni pentru cadmiu (1), cupru (2), cobalt (3), plumb (4) •i nichel (5) în concentra•ii: (a) 0

ă
ad
mM, (b) 0,125 mM, (c) 0,25 mM, (d) 0,375 mM, (e) 0,5 mM, (f) 0,75 mM, (g) 1 mM, (h) 1,5
ov

mM, (i) 2 mM, (j) 3 mM, (k) 3,5 mM, (l) 4 mM. Cantitatea de coloid de argint din probă
-d

a fost 25 µl / 2 ml de solu•ie de metale grele.

re
ep

Fig. 4. Efectul ionilor de metale grele (0 ÷ 2 mM) asupra spectrelor UV-vis ale AuNPs pentru
d

cadmiu (A), cupru (B), cobalt (C), plumb (D) •i nichel (E).
al
rn

Fig. 5. Schimbarea de culoare a solu•iilor coloide de aur AuNPs datorită adăugării de ioni de metale grele
Ju

pentru cadmiu (1), cupru (2), cobalt (3), plumb (4) •i nichel (5) în concentra•ii: (a) 0 mM,

(b) 0,1 mM, (c) 0,125 mM, (d) 0,25 mM, (e) 0,375 mM, (f) 0,5 mM, (g) 0,75 mM, (h) 1 mM,

(i) 1,5 mM, (j) 2 mM. Cantitatea de coloid de aur din probă a fost de 60 μl / 2 ml de metal greu

soluţie.

15
 Jurnal de pre-dovadă

Tabelul 1. Distribu•ia mărimii particulelor AgNPs •i AuNPs.

Diametrul dominant
Diametrul probei (nm) / maxim PdI [-]
(Nm)
volum (%)
AgNPs 21 ÷ 106 33 / 19,4 0.239
6 ÷ 12 51
AuNPs 8 / 32,1 0.268
÷ 106

ă
ad
ov
-d
re
d ep
al
rn
Ju

16
 Jurnal de pre-dovadă

Contribu•ii ale autorului

Anna Modrzejewska-Sikorska •i Emilia Konował au conceput •i proiectat experimentele •i au scris lucrarea:

Anna Modrzejewska-Sikorska a contribuit la prepararea nanoparticulelor de argint; Emilia Konował a contribuit la

prepararea nanoparticulelor de aur.

ă
ad
ov
-d
re
d ep
al
rn
Ju

17
 Jurnal de pre-dovadă

Declara•ie de interes concurent

Autorii declară că nu au cunoscute interese financiare concuren•e sau rela•ii personale care ar fi putut
părea să influen•eze lucrările raportate în această lucrare.

ă
ad
ov
-d
re
d ep
al
rn
Ju

18
 Jurnal de pre-dovadă

Repere:

• O metodă simplă •i ieftină a particulelor de nanosilver •i nanogold

produc•ie în prezen•ă de lignosulfonate.

• Caracterizare fizico-chimică •i morfologică detaliată a argintului

•i nanoparticule de aur.

• Coloidele de argint •i aur sunt indicatori buni ai prezen•ei grele

ioni metalici.

ă
ad
ov
-d
re
d ep
al
rn
Ju

19
figura 1
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Figura 5