CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

În lucrarea de față, s-a studiat calitatea ouălor de palmipede comercializate în piețele

agroalimentare din Municipiul Iași. Ouăle au fost stocate timp de 45 zile la parametrii fizici
următori:
- temperatura ambientală: 0°C÷4°C;
- umiditatea relativă a aerului: 90-95%.
În acest context relatat s-au obținut datele experimentale arătate în continuare.

1. Cu privire la caracteristicile organoleptice

Examenul organoleptic a demonstrat faptul că probele de ouă corespund principalilor
indicatori organoleptice, cu mici abateri de la standardele în vigoare, spre finalul cercetărilor.
2. Cu privire la caracteristicile morfologice
Greutatea ouălor de palmipede analizate a scăzut treptat de la 3 zile la 45 zile de control,
de la o valoare de 74.93 g la una de 74.25 g, pentru ouăle de rață, respectiv de la o valoare de
154.65 g la una de 153.91 g pentru ouăle de gâscă. Procentul, aceste pierderi au reprezentat
5.89% pentru ouăle de rață și 7.77% pentru ouăle de gâscă.
Indicele formatului a avut o valoare de 62.56% la ouăle de rață, respectiv de 65.48% la
ouăle de gâscă.
3. Cu privire la caracteristicile fizice
Indicele albușului (Ia), a prezentat o scădere de la 3 zile la 45 de zile, de la valoarea de
7.62 la valoarea de 6.68 pentru ouăle de rață, respectiv de la valoarea de 8.88 la valoarea de 7.94
la cele de gâscă.
Indicele gălbenușului (Ig) a prezentat scăderi pentru ouăle de rață de la o valoare de 36.21
la 36.43 și pentru ouăle de gâscă de la o valoare de 35.21 la una de 35.42.
Indicele Haugh (UH) a avut scăderi, de la valoarea de 75.23 UH la 3 zile la una de 69.34
UH la 45 de zile pentru ouăle de rață, iar de la valoarea de 73.18 UH la valoarea de 65.02 UH
pentru ouăle de gâscă.

66
 4. Cu privire la caracteristici chimice
Conținutul în apă din ouăle de palmipede a scăzut nesemnificativ de la 3 zile la 31 de zile
de stocare, astfel pentru ouăle de rață valoarea inițială a fost de 70.06% și pentru cele de gâscă de
70.28%, ajungând după 31 de zile la valoarea de 70.00%, respectiv 70.26% cele de gâscă.
Conținutul în substanță uscată din ouăle de palmipede a înregistrat o creștere pe perioada
de depozitare, rezultând valori inițiale de 29.94% pentru ouăle de rață și de 29.72% pentru ouăle
de gâscă, crescând până la 30.00% pentru ouăle de rață, respectiv 29.74% pentru cele provenite
de la gâscă.
Conținutul în proteine din ouăle de palmipede a înregistrat o creștere pe durata stocării,
pentru ouă de rață a crescut de la 13.06% la 13.1% iar pentru ouă de gâscă a crescut de la
13.93% la 13.97%.
Conținutul în grăsimi din ouăle de palmipede a înregistrat pierderi minore, de la 14.47% la
14.46% pentru ouăle de rață și de la 13.34% până la 13.32% la cele de gâscă.
Pe baza acestor date obținute, putem concluziona faptul că ouăle de palmipede studiate și-
au păstrat calitățile inițiale chiar și după 31 de zile de depozitare. Între 32 de zile si 45 de zile de
depozitare, au apărut schimbări mai accentuate la ouăle de palmipede, și deși nu sunt
semnificative, se impune valorificarea imediată a acestora.
5. Cu privire la caracteristicile microbiologice
În examenul microbiologic efectuat atât pe melanjul cât și pe coaja ouălor de palmipede nu
s-a detectat prezența bacteriilor din genul Salmonella.

În urma cercetărilor efectuate, recomand consumul de ouă de palmipede comercializate în

piețele agroalimentare din Municipiul Iași, dar cu o atenție deosebită deoarece sunt purtătoare de
bacteriile din genul Salmonella.

67