CAPITOLUL 9

Aplicaţia20: Fie (X, Y) v.a.b.d. cu repartiţia dată de:

Y -2 1 pi
X
1 2p2  0
2  p  0
qj 6q  0 4q  0 1

unde  , p, q  ℝ.

a) Să se completeze tabelul şi să se scrie repartiţiile marginale.

b) Să se calculeze covarianţa (sau corelaţia) v.a. 3X + 2Y şi Y – 2.
c) Să determine media condiţionată M(|Y| | X = 2).

Rezolvare:

a) Pe coloana „pi”, urmărim verificarea proprietăţilor (P1) şi (P2), unde:

(P1) [2p2  0, ceea ce este evident adevărat; p  0]  [p  0];

1 1 8 1 9 1 3
(P2) 2p2 + p = 1  2p2 + p – 1 = 0  p1,2 = = = 
22 4 4
1 3 2
(2
1 1  3 4
( 4
 p1 = = = ; p2 = = = -1.
4 4 2 4 4

Discuţie:

1
(I) p = p1 = ;
2
(II) p = p2 = -1.

1 1
(I) p = convine, întrucât verifică relaţia de la (P1), conform căreia: p =  0.
2 2

(II) p = -1 nu convine, întrucât nu verifică relaţia de la (P1), conform căreia: p  0. La

noi: p = -1 nu este  0.

Deci:

2
1 1 1 1 1
p = 2 (  2p2 = 2  2  = 2 4 = 2 = 0,5; p = 2 = 0,5).
1
p
2

Pe linia „qj”, urmărim verificarea proprietăţilor (P1) şi (P2), unde:

(P1) [6q  0, 4q  0] (  [q  0]);

1
(P2): [6q + 4q = 1]  10q = 1  q = = 0,1 valoare ce convine, deoarece verifică
10
relaţiile de la (P1) (sau  relaţia de la (P1)), şi anume:
300 Cap.9

6q q  0 ,1 = 6 x 0,1 = 0,6  0,
4q q  0 ,1 = 4 x 0,1 = 0,4  0.
1
(sau  q = = 0,1  0)
10

Deci:

1
q= = 0,5.
2

Tabelul din enunţul problemei devine:

Y -2 1 pi
X
1 a = 0,1 +  b = 0,4 -  0,5  0
2 c = 0,5 -   0,5  0
qj 0,6  0 0,4  0 +1 / 1+

În interiorul tabelului, urmărim verificarea proprietăţilor (P1), (P2) şi (P3), unde:

(P1) a, b, c,   [0; 1);

(P2) a + b + c +  = 1.
(P3) L1: a + b = 0,5;
L2: c +  = 0,5  c = 0,5 -  (  [0; 1));
C1: a + (0,5 -  ) = 0,6  a = 0,6 – 0,5 +  = 0,1 +  (  [0; 1));
C2: b +  = 0,4  b = 0,4 -  (  [0; 1)).

Verificare:

L1: (0,1 +  ) + (0,4 -  ) = 0,5  0,5 = 0,5, ceea ce este evident;

(P2): (0,1 +  ) + (0,4 -  ) + (0,5 -  ) +  = 1  1 = 1, ceea ce este evident.

Pentru ca repartiţia v.a.b. (X, Y) sau repartiţia comună a v.a. X şi Y sau tabelul
anterior să aibă sens trebuie ca „a” să verifice relaţiile de la (P1), de mai sus, şi anume:

a = 0,1 +   [0; 1),

b = 0,4 -   [0; 1),
c = 0,5 -   [0; 1), (1)
  [0; 1).
Repartiţiile marginale sunt repartiţiile v. a. marginale X şi Y, şi anume:
? ?
 1 2  " "
 
X:  ? ?  =  0,5 0,5   ;
    1
 0 0 

? ?
 2 1  " "
   
Y:  ? ?  =  0,6 0,4   .
    1
 0 0 
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 301

b) ? = cov(3X + 2Y, Y – 2) = cov(3X + 2Y, Y + (-2)) = cov(3X, Y) + cov(3X, -2) +

+cov(2Y, Y) + cov(2Y, -2) = 3cov(X, Y) + 0 + 2cov(Y, Y) + 0 = 3cov(X, Y) + 2D(Y), şir de
egalităţi unde am ţinut seama de următoarele:

v.a. 3X şi (-2) sunt evident „i”(= „independente”);

v.a. 2Y şi (-2) sunt evident „i”(= „independente”).

def .
? = cov(X, Y)  M(XY) – M(X)M(Y), cu:

?
?= M(X) ← ? = X:   ; de la a) rezultă că:
?  

? ?  1 2  " "
    M(X) = 1 x 0,5 + 2 x 0,5 = 0,5 + 1 = 1,5.
X:  ?  =  0,5
 ?
  0 ,
 5 1
 0 0 

?
?= M(Y) ← ? = Y:   ; de la a) rezultă că:
?  
 2 1  " "
? ?   
Y:  ?  =  0,6  M(Y) = (-2) x 0,6 + 1 x 0,4 = -1,2 + 0,4 = = -0,8.
 ?
  0 ,
  4 1
 0 0 

?  1  (  2) 1 1 2  ( 2) 2  1
?= M(XY) ← ? = XY:   ; XY:   
?  0,1   0,4   0,5    
 2 1 4 2 nu   4 2 1 2 
 XY:    XY:    ,
 0,1   0,4   0,5      0,5   0,1   0,4      1
unde „  ” verifică relaţiile (1) de la a); din cele de mai sus, rezultă că: M(XY) = (-4)(0,5 -  ) +
+ (-2)(0,1 +  ) + 1(0,4 -  ) + 2  = -2 + 4  - 0,2 - 2  + 0,4 -  + 2  = - 3  -2 - 0,2 + 0,4
=
= -3  - 2 + 0,2 = -3  - 1,8, unde „  ”verifică relaţiile (1) de la a).

Deci:

cov(X, Y) = M(XY) – M(X)M(Y) =(-3  - 1,8) - 1,5 x (-0,8) = -3  - 1,8 + 1,2 = -3  -

- 0,6 = -3(  + 0,2), unde „  ”verifică relaţiile (1) de la a).

? = D(Y) = M(Y2) – M2(Y) = .... – (-0,8)2 = .... – 0,64, cu:

? ?
? = ... = M(Y2) ← ? = Y2:   ← ? = Y:   ; de la a) rezultă că:
? ?
 2 1  " "  ( 2) 2 12   4 1   1 4 
   nu 
Y:  0,6  Y2:    Y2:    Y2:  
 0 ,
  4 1  0,6
 0,4   0,6 0,4   0,4 0,6 
 0 0 


 
1
 M(Y2) = 1 x 0,4 + 4 x 0,6 = 0,4 + 2,4 = 2,8, a.î.:

D(Y) = .... – 0,64 = 2,80 – 0,64 = 2,16 (  0).

Prin urmare:
302 Cap.9

cov(3X + 2Y, Y – 2) = 3cov(X, Y) + 2D(Y) = 3(-3  - 0,6) + 2 x 2,16 = -9  - 1,8 + 4,32 =

= -9 + 2,52 = 9(0,28 -  ), unde „  ”verifică relaţiile (1) de la a).


?
 2 1  " "
  
c) ? = M(|Y| | X = 2) ← ? = (|Y| | X = 2):   ← Y:  0,6 0 .
?
    ,4 
1
 0 0 

 | 2 | |1| 
(|Y| | X = 2):   
 P(| Y || 2 || X  2) P(| Y || 1 || X  2) 
 2 1 
 (|Y| | X = 2):   
 P (Y  2 | X  2) P (Y  1 | X  2) 
 2 1 
 (|Y| | X = 2):  P (Y  2, X  2) P (Y  1, X  2)  
 
 P ( X  2) P ( X  2) 
 2 1 
 (|Y| | X = 2):  P ( X  2, Y  2) P ( X  2, Y  1)  
 
 P ( X  2) P ( X  2) 
 2 1 
 (|Y| | X = 2):  P ( X  2, Y  2) P ( X  2, Y  1)  
 
 P ( X  2) P ( X  2) 
 2 1   1 2 
 (|Y| | X = 2):  0,5     nu 
 (|Y| | X = 2):   0,5     
 
 0,5 0,5   0,5 0,5   1
 0,5     1  2 1
 M(|Y| | X = 2) = 1 x
0,5
+2 0,5
= 0,5
= 0,5 , unde constanta „  ”verifică
relaţiile (1) de la a).

Aplicaţia21: Fie Z = (X, Y) v.a.b.c. având densitatea de repartiţie:

k ( xy 2  x 3 y ), ( x, y )   0,1   0,2
fZ(x, y) =  ,
 0, ( x, y )   0,1   0,2
unde k  ℝ.
1) Să se determine constanta k.
2) Să se calculeze M1, 2(Z).

Rezolvare:

1) ? = k  ℝ, a.î. fZ să aibă (P1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie pentru o v.a.b.c. Z
= (X, Y), unde:
 

(P1): fZ  0 pe ℝ2 şi (P2)   f Z ( x, y ) dxdy  1 .

  

Verificăm (P1) şi o impunem acolo unde este cazul:

-pentru (x,y)  [0, 1] x [0, 2]  D, f(x, y) = 0, ceea ce este evident adevărat.

not .
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 303

 not .
[0, 1] x [0, 2]  D, f(x, y) = k ( xy 2  x 3 y ) ; valorile lui f trebuie să fie
-pentru (x,y)
pozitive şi pe D; x  0 şi y  0 implică xy2 + x3y  0. Pentru ca f(x, y) = k ( xy 2  x 3 y ) să fie
 0, trebuie ca şi k să fie  0.

Impunem (P2):


1 2 1 2

 = k   ( xy  x y )dxdy
2 3
1 = 
  
f Z ( x, y ) dxdy = f Z ( x, y ) dxdy = k[
0 0 0 0
1 2

  xy  dxdy 
2

0 0
1 2 1 2 1 2 x 1 y 2 x 1 y 2
x2 y3 x4 y2
  x y  dxdy ] = k[  xdx   y dy   x dx   ydy ] = k[
3 2 3
+  +  ]=
2 x 0
3 y 0
4 x0
2 y 0
0 0 0 0 0 0

1 1 1 4 1 1 1 1 1
= k[ (12  0 2 )  ( 2 3  0 3 ) + (1  0 4 )  ( 2 2  0 2 ) ] = k(   8 +   4 ) =
2 3 4 2 2 3 4 2
2)
4
3)
1 83 11 6
= k( + )=k =k =1  k= (  0) .
3 2 6 6 11

Deci:

 6
( xy 2  x 3 y ), ( x, y )   0,1   0,2
fZ(x, y) = 11 .
 0, ( x, y )   0,1   0,2

 
1 2

x y 2  f Z ( x, y ) dxdy =
1
2) ? = M1, 2(Z) =   x 2 y  f Z ( x, y ) dxdy =
  
0 0
1 2 1 2 1 2
6 6 6
  xy  ( xy 2  x 3 y )  dxdy =   xy  ( xy  x y )  dxdy = 11 0 0
x 2 y 4  dxdy +
2 2 2 3
= [
0 0
11 11 0 0
1 2 1 2 1 2 x 1 y2
6 6 x3 y5
  x y  dxdy ] = 11 0
[ x  dx   y  dy   x  dx   y  dy ] =
4 3 2 4 4 3
+ [  +
11 3 x 0
5 y 0
0 0 0 0 0
x 1 y 2
x5 6 1 3
y4 1 1 1
+ 5
 [ (1  0 3 )  (2 5  0 5 ) + (15  0 5 )  (2 4  0 4 ) ] =
4
]=
x0 11 3 y 0 5 5 4
6 1 1 1 1 6 1 32 6 32  12 6 44 6 4
= (   32 +   16 ) =  ( 4) =  =  =  =
11 3 5 5 4 11 5 3 11  5 3 11  5 3 5 3
2 8
= 4 = .
5 5

Aplicaţia22: Fie X, Y v.a. independente (”i.”), având repartiţiile:

1 2  1 0  1
X:  a  şi Y:
a

 5b 2b
 unde a, b
3b 
 ℝ.
   

1) Să se determine a şi b.

2) Să se scrie repartiţia v.a. X - 3Y.

304 Cap.9

3) Să se determine funcţia de repartiţie a v.a. Z = X - 3Y.

4) Să se calculeze probabilitatea condiţionată: P(3X  1 | 2Y > -1).

Rezolvare:

1) Pe L1 din repartiţia lui X avem: -1 < 2, ceea ce este evident adevărat. Deci valorile
posibile ale lui X sunt scrise în ordine strict „↑”.

Pe L2 din repartiţia lui X verificăm îndeplinirea celor două proprietăţi (P1) şi (P2), unde:

(P1) a  0; a  0;

1
(P2) a + a = 1  2a = 1  a = = 0,5 convine, întrucât verifică relaţiile de la
2
proprietatea (P1), şi anume:

a a 0 ,5 = 0,5  0; a a 0 ,5 = 0,5  0.
Aşadar, repartiţia corect şi complet determinată a lui X este:

 1 2  " "
X:  0,5 0,5  "  " .
  1

Pe L1 din repartiţia lui Y avem: -1 < 0 < 1, ceea ce este evident adevărat. Deci valorile
posibile ale lui Y sunt scrise în ordine strict „↑”.

Pe L2 din repartiţia lui Y verificăm îndeplinirea celor 2 proprietăţi (P1) şi (P2), unde:

(P1) 5b  0; 2b  0; 3b  0;

1
(P2) 5b + 2b + 3b = 1  10b = 1  b = = 0,1 convine, întrucât verifică relaţiile de
10
la (P1), şi anume:

5b b  0 ,1 = 5 x 0,1 = 0,5  0;

2b b  0 ,1 = 2 x 0,1 = 0,2  0;

3b b 0,1 = 3 x 0,1 = 0,3  0.

Aşadar, repartiţia corect şi complet determinată a lui Y este:
 1 0  1  " "
Y:  0,5 0,2 0,3  " " .
   1

?
2) ? =Z = X - 3Y:  ?  .
 

 1 2   1 0  1
1)  X:  0,5 0,5  , Y:   
   0,5 0,2 0,3 
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 305

 ( 1)  3( 1) ( 1)  3  0 ( 1)  3  1 2  3( 1) 2  30 2  3  1

 Z = X - 3Y:  
 0,25 0,1 0,15 0,25 0,1 0,15 

v.a. X şi Y sunt „i”,

conform ipotezei

P[X – 3Y = (-1) – 3(-1)] = P(X = -1, Y = -1) = P(X = -1)P(Y = -1) = 0,5 x 0,5 = 0,25; analog, se
obţin:

P[X – 3Y = (-1) – 3 x 0] = ... = P(X = -1)P(Y = 0) = 0,5 x 0,2 = 0,10 = 0,1;

P[X – 3Y = (-1) – 3 x 1] = ... = P(X = -1)P(Y = 1) = 0,5 x 0,3 = 0,15;

P[X – 3Y = 2 – 3 x (-1)] = ... = P(X = 2)P(Y = -1) = 0,5 x 0,5 = 0,25;

P[X – 3Y = 2 – 3 x 0] = ... = P(X = 2)P(Y = 0) = 0,5 x 0,2 = 0,10 = 0,1;

P[X – 3Y = 2 – 3 x 1] = ... = P(X = 2)P(Y = 1) = 0,5 x 0,3 = 0,15.

Deci:

1 3 ( 1) 1 3 23 2 2  3

Z = X - 3Y:   , adică:
 0,25 0,1 0,15 0,25 0,1 0,15 

 2 1 4 5 2 1 
Z = X - 3Y:  0,25  , sau:
 0,1 0,15 0,25 0,1 0,15 


 4 1 2 5  
Z = X - 3Y:  0,15 0,1  0,15  , sau încă:
 0,25  0,1 0,25 

 4 1 2 5  
Z = X - 3Y:  0,15 
  .
 0,25 0,35 0,25   0,4  0,6  1

3) ? = FZ, unde de la punctul 2) se ştie că: Z = X – 3Y.

Z = (v.a.d.)  FZ: ℝ →[0, 1], FZ(z)  P(Z < z),  z  ℝ, conform definiţiei funcţiei de
def .

repartiţie pentru o v.a.o. (= „oarecare”).

În cele ce urmează, fie z  ℝ arbitrar, dar fixat.
În acest sens, ne „?” – ăm cine este P(Z < z), adică ne „?” – ăm cine este evenimentul (Z <
z), a cărui probabilitate se caută.
Apoi, ne „?” – ăm cine este v.a., la care se referă evenimentul de mai sus, mai precis ce
repartiţie are ea.
În dreapta inegalităţii (Z < z), avem numărul z, iar în stânga aceleiaşi inegalităţi avem
variabila aleatoare Z.
Deci, v.a. la care se referă evenimentul, a cărui probabilitate se caută, este:
 4 1 2 5 
Z:  0,15 .
 0,25 0,35 0,25 

306 Cap.9

Întrucât v.a. Z ia numai valorile: -4; -1; 2; 5, iar numarul z este ales arbitrar în ℝ, variind
de la „-  ” la „+  ”, rezultă că pentru a ştii cine este evenimentul (Z < z), ne „?” – ăm care sunt
valorile lui Z situate la stânga strict a lui z, adică în intervalul (-  , z), adică se efectuează
următoarea discuţie, după poziţia lui z în raport cu valorile posibile ale lui Z, şi anume:
z  ℝ = (-  , +  )

-4 -1 2 5
| | | |

Menţiune: când spunem la stânga unei valori sau unui punct, scriem „  ”, iar când
spunem la dreapta unei valori sau unui punct, scriem „>”.

Cazul (I): z  -4

z -4 -1 2 5
| | | | |  FZ(z) def .
 P(Z < < z) = P(  ) = 0;

Cazul (II): -4 < z  -1

-4 z -1 2 5
| | | | |  FZ(z) def .
 P(Z < z) = P(Z = -4) =
0,15;

Cazul (III): -1 < z  2

-4 -1 z 2 5
| | | | |  FZ(z)  P(Z < z) = P[(Z = -4)
def .

 (Z = -1)] = P(Z = -4) + P(Z = -1) = 0,15 + 0,25 = 0,4;
↑
ev-le reprez - te de cele 2 ( , ) -ze
rotunde sunt incompatibile

Cazul (IV): 2 < z  5

-4 -1 2 z 5
| | | | |  FZ(z) def

.

def .
 P(Z < z) = P[(Z = -4)  (Z = -1)  (Z = 2)] = P(Z = -4) + P(Z = -1) + P(Z = 2) =
↑
ev-le reprez - te de cele 3 ( , ) –ze rotunde sunt incompatibile 2 câte 2

= 0,15 + 0,25 + 0,35 = 0,4 + 0,35 = 0,75.

Cazul (IV): 5 < z

-4 -1 2 5 z
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 307

| | | | |  FZ(z) def

.

def .
 P(Z < z) = P[(Z = -4)  (Z = -1)  (Z = 2)  (Z = 5)] = P(Z = -4) + P(Z = -1) +
↑
ev-le reprez - te de cele 4 ( , ) –ze rotunde sunt incompatibile 2 câte 2

def .
+ P(Z = 2) + P(Z = 5) = 0,15 + 0,25 + 0,35 + 0,25 = 0,75 + 0,25 = 1 (sau FZ(z)  P(Z< z) =
= P[(Z = -4)  (Z = -1)  (Z = 2)  (Z = 5)] = P(  ) = 1).

Prin urmare:
 0; z  4
 0,15;  4  z  1
def .


FZ: ℝ →[0, 1], FZ(z)  P(Z < z) =  0,4; 1  z  2 .
0,75; 2 z5


 1; z 5

1 1
4) ? = P(4X + 1  0 | 2Y >- 1) = P(4X  -1 | Y >- ) = P(X  - |
2 4
1 def . P( A  B) P ( X  1, Y  0) P ( X  1)  P(Y  0)
|Y>- ) = P(A|B)   = =
2 P( B) P (Y  0) P (Y  0)
= P(X = -1) = 0,5 (  (0,1)), şir de egalităţi unde am ţinut seama de cele de mai jos:

v.a. X, Y = („i”)  P(X = -1, Y = 0) = P(X = -1) x P(Y = 0);

1 ?  1 2  1
? = (X  - ) ← ? = X:  ?  ; 1)  X:   ; (X  - ) = (X = -1), conform
4    0,5 0,5  4
reprezentării grafice pe axa reală, de mai jos.

1
-1 - 2
4
| ]| | |

1 ?  1 0  1 1
? = (Y > - ) ← ? = Y:  ?  ; 1)  Y:   ; (Y > - ) = (Y = 0), conform
2    0,5 0,2 0,3  2
reprezentării grafice pe axa reală, de mai jos.

1
-1 - 0 1
2
| (| | |

Aplicaţia23: Fie (X, Y) v.a.b.d. cu repartiţia dată de:

Y -1 2 pi
X
-2 1
2 
3  0
4 16
308 Cap.9

0 1   0
4 2
1 0 
2
qj  0  0 1

unde   ℝ.

a) Să se completeze tabelul şi să se scrie repartiţiile marginale.

b) Să se calculeze dispersia v.a. „2X – 3Y + 4”.
c) Să determine media condiţionată M(Y + 2 | X = -2).

Rezolvare:

Y -1 2 pi
X
-2 1 3 a  0
2 
4 16
0 1  b  0
4 2
1 0  c  0
2
qj d  0 e  0 1

a) Pe coloana „pi”, urmărim verificarea proprietăţilor (P1) şi (P2), unde:

(P1) [a  0; b  0];
(P2) a + b = 1.

Pe linia „qj”, urmărim verificarea proprietăţilor (P1) şi (P2), unde:

(P1) [c  0, d  0];
(P2): [c + d = 1].

În interiorul tabelului, urmărim verificarea proprietăţilor (P1), (P2) şi (P3), unde:

L1 L2 L3
1 3 1  
(P1)
4
,  2+ , ,
16 4 2
, 0,
2
 [0; 1);

1 3 1  
(P2) + 2+ + + +0+ =1  4 + 16  2 + 3 + 4 + 8  + 8  = 16
4 16 4 2 2

 16 256  320
 16  2 + 16  + 11 – 16 = 0  16  2 + 16  - 5 = 0   1, 2 = =
2  16
 16  576  16  24  16  24 8
(8
1  16  24  40
(8
= =  1 = = = , 2 = = =-
32 32 32 32 4 32 32
5
.
4

Discuţie:
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 309

1
(I)  = 1 = convine, întrucât verifică relaţiile de la (P1), şi anume:
4
2
3   1 3 (4
1
 2+ 
1 =  
1 3
= + =
4
= [0; 1);
16 4
 4 16 16 16 16 4

1
 1

1 = 4 = [0; 1).
2 4 8
2

(II)  =  2 = - 5 nu convine, întrucât nu verifică relaţiile de la (P1), şi anume:

4

3 5 2 3 25 3 28
 2+ 
5 = (- ) + = + =  [0; 1).
16 4 4 16 16 16 16

Deci tabelul cu dublă intrare devine:

Y -1 2 pi
X
-2 1 1 1
a=  0
4 4 2
0 1 1 3
b=  0
4 8 8
1 0 1 1
c= (  0)
8 8
qj 1 1 + 1+
d=  0 e=  0
2 2

1 1 1 1
(P3) L1: + =a  a=2 = (  0);
4 4 4 2
2)
1 1 3 4  3 1 8
(8
=b  b=

L2: + (  0);  = = =1
4 8 8 8 8
1 1
L3: 0 + =c  c= (  0);
8 8
1 1 1 1
C1: + +0=d  d=2 = (  0);
4 4 4 2
2)
1 1 1 4 4
(4
1
C2: + + = =e  e= = (  0). +
4 8 8 8 8 2
11 2
(2
= =1
2 2

Repartiţiile marginale sunt repartiţiile v. a. marginale X şi Y, şi anume:

 2 0 1
 1 2  " "
? ? ?  1 3 1  " " ? ?   
X:  ? =
?    ; Y: 
? 
?
=  0,5 0 ,
 5 .
 1
 1
?
 
 2 8 8  
 0 0 
 0 0 0 
310 Cap.9

Y -1 2 pi
X

-2 1 1 1
a=  0
4 4 2
0 1 1 3
b=  0
4 8 8
1 0 1 1
c= (  0)
8 8
qj 1 1 + 1+
d= = 0,5  0 e= = 0,5  0
2 2

b) ? = D(2X – 3Y + 4) = D(2X – 3Y) + D(4) = D(2X – 3Y) + 0 = D(2X – 3Y), şir de

egalităţi, unde am ţinut seama de următoarele:

v.a. (2X – 3Y) şi „4” sunt „i” = „independente”;

D(X + Y) = D(X) + D(Y), dacă v.a. X şi Y sunt „i” = „independente”.

? = D(2X – 3Y) = D(2X + (-3Y)) ← 2X, -3Y  „i” = „independente” ← X, Y  „i”;

? ?

DA X, Y = „i”;
?
pij  piqj,  i, j = 1, n

NU X, Y  „i”.
↑
probabilităţile din interiorul tabelului
La noi:

1 ? 1 1 1 1 1
  =  = ;
4 2 2 4 4 4
1 ? 1 1 1 1 1
  =  = ;
4 2 2 4 4 4
1 ? 3 1 3 1 3
  =   STOP  X, Y  „i”  2X, -3Y  „i”, a.î. obţinem:
4 8 2 16 4 16

D(2X – 3Y) = D(2X + (-3Y)) = D(2X) + D(-3Y) + 2cov(2X, -3Y) = 22D(X) + (-3)2D(Y) +
+ 2 x 2 x (-3)cov(X, Y) = 4D(X) + 9D(Y) - 12cov(X, Y), unde am ţinut seama de următoarele:

D(X + Y) = D(X) + D(Y) + 2cov(X, Y); ? = D(X); ? = D(Y); ? = cov(X, Y).

? = D(X) = M(X2) – M2(X), unde:

?
 2 0 1
? = M(X) ← ? = X:   ; de la a) rezultă că X:  1 3 1   M(X) = (-2) 1 + 0 x 3
?   2 8
 2 8 8
+
1 1  8 1 7
+1x = -1 + 0 + = = , a.î. „D(X)” devine:
8 8 8 8
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 311

7 2 49
D(X) = .... – (- ) = ... – (  0).
8 64
? ?
? = ... = M(X2) ← ? = X2:   ← ? = X:   ; de la a) rezultă că:
? ?
 2 0 1  (2) 2  4 0 2  0 12  1 nu  0 1 4
 
X:  1 1   X2: 3 1 
3
 1 3 1   X2: 1
    
 2 8 8  2 8 8  8 8 2

3 1 1 1 1  16 17
 M(X2) = 0 x +1x +4x = +2= = , a.î.:
8 8 2 8 8 8
49 8)
17 49 136  49 87
D(X) = ... – = - = = (  0).
64 8 64 64 64

? = D(Y) = M(Y2) – M2(Y), unde:

?  1 2 
? = M(Y) ← ? = Y:   ; de la a) rezultă că: Y:    M(Y) = (-1) x 0,5 + 2 x
?  0,5 0,5 
1
x 0,5 = -0,5 + 1 = 0,5 = , a.î. „D(Y)” devine:
2
1 1
D(Y) = .... – ( )2 = ... – (  0).
2 4
? ?
? = M(Y2) ← ? = Y2:   ← ? = Y:   ; de la a) rezultă că:
?   ?  
1 2   (1)  1 2  4  2 2

  2   1 1 1 4 5
Y: 1 1  Y: 1 1   M(Y2) = 1 x +4x = = ,
    2 2 2 2
 2 2  2 2 
a.î.:
1 2)
5 1 10  1 9
D(Y) = .... – = – = = (  0).
4 2 4 4 4
? = cov(X, Y) = M(XY) – M(X)M(Y), deoarece X, Y  „i”;
?
? = M(XY) ← ? = XY:   ;
?  
 (2)(1)  2 (2)  2  4 0  (1)  0 0  2  0 1  (1)  1 1  2  2 
 1 1 1 1 1 ;
XY:  
0
 4 4 4 8 8 
 4 1 0 2  
 1 2)
1 1 3
2)
1 1 3    1
XY:  M(XY) = (-4) + (-1) x 0 +
0     1 4
 4 4 8 8 4 8 8
3 3 43 1
+2x = -1 + 0 + = = .
8 4 4 4

Y -1 2 pi
X
-2 1 1 1
a=  0
4 4 2
0 1 1 3
b=  0
4 8 8
312 Cap.9

1 0 1 1
c= (  0)
8 8
qj 1 1 + 1+
d= = 0,5  0 e= = 0,5  0
2 2

Deci:
1 7 1 4)
1 7 47 3
cov(X, Y) = M(XY) – M(X)M(Y) = ( )–( ) =- + = = ,
4 8 2 4 16 16 16
a.î. obţinem:
87 9
D(2X – 3Y + 4) = D(2X – 3Y) = 4D(X) + 9D(Y) – 12cov(X, Y) = = 4 +9 -
64 4
3 87 4)
81 36 87  324  36 411  36 375
- 12 = + - = = = (  0).
16 16 4 16 16 16 16

c) ? = M(Y + 2 | X = -2) = M(Y | X = -2) + M(2 | X = -2) = M(Y | X = -2) + 2, unde: ? =

?  1 2 
= M(Y | X = -2) ← ? = (Y | X = -2) ← ? = Y:   ; Y:   şi astfel:
?  0,5 0,5 
 1 2 
(Y | X = -2):   
 P (Y  1 | X  2) P(Y  2 | X  2) 
 1 2 
 (Y | X = -2):  P (Y   1, X  2) P(Y  2, X  2)  
 
 P( X  2) P( X  2) 
 1 2 
 (Y | X = -2):  P ( X   2, Y  1) P( X  2, Y  2)  
 
 P( X  2) P( X  2) 
 1 2 
1 1 
  
 (Y | X = -2):  4  1  2  1 4  1  2  1    M(Y | X = -2) =
1 4 2 1 4 2 1
 
2 2 
1 1 1 2 1
= (-1) +2 = = .
2 2 2 2

Prin urmare:

1 1 4 5
M(Y + 2 | X = -2) = M(Y | X = -2) + 2 = +2= = .
2 2 2

Mai sus, am ţinut seama de tabelul de mai jos:

Y -1 2 pi
X
-2 1 1 1
a=  0
4 4 2
0 1 1 3
b=  0
4 8 8
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 313

1 0 1 1
c= (  0)
8 8
qj 1 1 + 1+
d= = 0,5  0 e= = 0,5  0
2 2

Aplicaţia24: Fie Z = (X, Y) v.a.b.c. având densitatea de repartiţie:

k  x 2  y  e  x  y , ( x, y )  [0, )  [0, )  [0, ) 2

fZ(x, y) =  ,
 0, ( x, y )  [0, )  [0, )  [0, ) 2
unde k  ℝ.
1) Să se determine constanta k.
2) Să se calculeze coefiecientul de corelaţie dintre X şi Y.

Rezolvare:

1) ? = k  ℝ, a.î. fZ să aibă (P1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie pentru o v.a.b.c. Z
=
= (X, Y), unde:
 

(P1): fZ  0 pe ℝ2 şi (P2)   f Z ( x, y ) dxdy  1 .

  

Verificăm (P1) şi o impunem acolo unde este cazul:

-pentru (x,y)  [0,  not .

)2  D, f(x, y) = 0, ceea ce este evident adevărat.

-pentru (x,y)   not .

)2  D, f(x, y) = k  x 2  y  e  x  y ; valorile lui f trebuie să fie
[0,
pozitive şi pe D; x  0 şi y  0 implică y  0. Pentru ca f(x, y) = k  x 2  y  e  x  y să fie  0,
trebuie ca şi k să fie  0.

Impunem (P2):

    

 = k x  ye
 x y

2
1 = f Z ( x, y ) dxdy = f Z ( x, y ) dxdy dxdy = k
   0 0 0 0
 

 x  y  e  e dxdy
2 x y
=
0 0
 

= k  x e dx   y  e dy , unde:
2 x y

0 0

 

 x  e dx x =  (a) =  (3) = (3 - 1)! = 2! = 1 x 2 = = 2,

x 2  a 1
2
=  e  x dx a 1 2
a  2 1 3 0
0 0
 

 y e y =  (a) =  (2) = (2 - 1)! = 1! = 1.

y 1 a 1
dy =  e  y dy a 11
a 11 2  0
0 0

1
1=kx2x1  k= (  0 ).
2
314 Cap.9

Deci:

1 2
  x  y  e  x  y , ( x, y )  [0, )  [0, )  [0, ) 2
fZ(x, y) =  2 .
 0, ( x, y )  [0, )  [0, )  [0, ) 2

2) ? =  X ,Y ← X, Y  „i”  fZ  fXfY;
? ?

 1 2
f Z ( x, y ) dy =  2
 
  x  y  e  x  y  dy, x0
fX(x) =  f Z ( x, y ) dy =  0
, unde:
 0  0, x0



1 1 2 1 2
- pentru x  0, obţinem: 0 2  x  y  e  dy x  ye x  ye
 x y  x y  x y
2
=  dy =  dy =
2 0 2 0

1 2 1 2 -x  1 a 1  y 1 2 -x 1 2 -x
x  y  e  e  dy = xe y x e   (a) a 11 2  0 = xe ∙ 
x y a 11
= e  dy =
2 0 2 0 2 2
(2) =
1 2 -x 1 2 -x 1 2 -x 1 2 -x
= x e (2 – 1)! = x e (1)! = x e (1) = x e , şi astfel:
2 2 2 2

 1 2  x
 x e , x  0
fX(x) =  2 .
 0, x0

 1 2
f Z ( x, y ) dx =   2
 
  x  y  e  x  y  dx, y0
fY(y) =  f Z ( x, y ) dx =  0
, unde:
 0  0, y0



1 1  2  x y 1  2 x  y
- pentru y  0, obţinem: 2x y x e
 y  e  x  y  dx
 dx = y  x e e dx =
2
=
0 2 0 2 0
1 -y  2  a 1  x 1 -y 1 -y 1 -y 1 -y
ye  x ye  (a) a  213 0 = ye  (3) =
a 1 2
= e dx = ye (3 – 1)! = ye (2)!
2 0 2 2 2 2
=
1 -y
= ye (1 x 2) = ye-y.
2

Prin urmare:

y  ey , x0
fY(y) =  .
 0, x0

Aşadar:

1 2  1 2  x
  x  y  e  x  y , ( x, y )  [0, ) 2  x e , x  0
fZ(x, y) =  2 , fX(x) = 2 ,
 0, ( x, y )  [0, ) 2
 0, x0
Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii 315

y  ey , x0
fY(y) =  ,
 0, x0

de unde deducem că:

fZ(x, y) = fX(x)fY(y),  (x, y)  ℝ2,

ceea ce înseamnă că:

X, Y = „i”,

iar de aici obţinem că:

 X ,Y = 0.