CAPITOLUL 10

Aplicaţia23: Fie o v.a.c X cu densitatea de repartiţie, dată de funcţia:

f(x) =
{ x5
0;
; x >1

x≤1 , cu k ∈ ℝ.

a) Să se determine k.
b) Să se calculeze probabilitatea condiţionată P(X < 2| 2X ¿ 3).
2
M (a X )
c) Să se determine D(1−aX ) , unde a ℝ*. ∈

d) Să se calculeze funcţia de repartiţie a v.a. Y = 4X + 1.

Rezolvare:

a) ? = k ∈ ℝ, a.î. f să aibă proprietăţile (P1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie

pentru o v.a.c. X, şi anume:
+∞

(P1) f ¿ 0 pe ℝ şi (P2) −∞
∫ f (x )dx=1 .

Verificăm (P1) şi o impunem acolo unde este cazul:

-pentru x ¿ 1, f(x) = 0, ceea ce este evident adevărat;

k
5
-pentru x > 1, f(x) = x ; valorile lui f trebuie să fie pozitive şi pe (1, ∞ ); x > 1 > 0
1 k
5 5
implică x > 0, de unde rezultă că: x5 > 0 şi astfel: x > 0. Pentru ca f(x) = x să fie ¿ 0,
trebuie ca şi k să fie ¿ 0.

Impunem (P2):
+∞ +∞ +∞ +∞ +∞
k 1
∫ f (x )dx ∫ f (x )dx ∫ x5
⋅dx ∫ x5
⋅dx ∫ x−5⋅dx
1 = −∞ = 1 = 1 =k 1 =k 1 =

|
1

↓
f=0
2 Cap.10

−5+1 −4
x ∞ x ∞
=k
|
−5+1 1 =k
|
−4 1 =
(− k4 )⋅x1 | x=∞
4 x=1
=
k
( ) [
−
4
1
4
∞ 1
1
− 4
] =
( ) [ ]
−
k
4
1 1
∞−1
=
k
− ( )
4 [ 0−1 ] =
k
= + 4 = 1 ⇔ k = 4 valoare ce convine, deoarece este ¿ 0.
Prin urmare:
x

X = (v.a.c.):
( x
f ( x)|k=4 ) =
( {
4
f ( x )= x 5
, x>1

0 , x≤1
) .
def .
3 P ( A∩B )
=
b) ? = P(X < 2| 2X ¿ 3) = P(X < 2| X ¿ 2 ) = P(A|B) P( B ) =
3
P( ≤X < 2)
2
3
P( X ≥ )
2 , unde:

2 2 2 2 −5+1
∫ f ( x )dx ∫ x45⋅dx ∫ x15⋅dx ∫x −5
⋅dx x x=2
3 |
3 3 3 3 −5+1 x= 32
P( 2 ¿ X < 2) = 2 = 2 =4 2 =4 2 =4 =4
−4
x 2
|
−4 32
f=0
↑
↑
| |[ )|
1 3/2 2

1 1

= (-1)
x−4|23

−81+ 256 175

2
175
= (-1)
() 1 2
|3
x4 2 = (-1)
[ ( )]−
24 3 4
2
= (-1)
( 1 16
16
− )
81 =-
81) 1
16 +
16) 16
81 =
= = ∈(0,1)
= 81⋅16 81⋅16 1296 .
Matematici
3 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii
∞ ∞ ∞
4 1
3 3 ∫ f ( x)dx ∫ x5⋅dx ∫ x5⋅dx
3 3 3
P(X ¿ 2 ) = P( 2 ¿ X < ∞ ) = 2 = 2 = 4 2 = 4
∞
−5+1
∫ x−5⋅dx x ∞
|
3 −5+1 32
2 =4 =

3/2 ∞
| |
1

↓
f=0
1 1

=4
x ∞
|
−4

−4 32
= (-1)
−4 ∞
x |3
2 =(-1)
1∞
|3
x4 2 = (-1)
( ( ))
4
∞ 3
− 4

2
16 16
= (-1)(0 - 81 ) = + 81
∈(0,1)
.

Deci:
175
1296 175 81 175⋅81 14175
= ⋅ = = ∈( 0,1)
16 1296 16 1296⋅16 20736
P(A|B) = …. = 81 .
2 2 2 2 2
M (a X ) a M( X ) a M(X) a M(X) a M(X)
= = 2
= 2
=
c) ? = D(1−aX ) = D [1+(−aX )] D(1 )+ D(−aX ) 0+(−a ) D( X ) a D( X )
↑
1 şi (-aX) sunt
v.a. „i”(= „independente”)

M(X)
= D( X ) , unde:

? x
? = M(X) ← ? = X:
() ? ; X = (v.a.c.): ( )f ( x)  M(X) =
+∞ +∞

∫ xf (x)dx ∫ xf ( x)dx
−∞ = 1 =

+∞ +∞ +∞ −4+1 −3
4 1 −4 x ∞ x ∞ 4
∫ x⋅x 5⋅dx ∫ x4
⋅dx ∫ x ⋅dx | | −3 ∞
x |1
= 1 =4 1 =4 1 =4 −4+1 1 =4 −3 1 = (- 3 ) =
4 Cap.10

1∞ 1 1
= (-
4
3 ) x
|
31
4
= (- 3 )
[ −
∞3 13 ] 4
= (- 3 )
( ∞1 −1) 4
= (- 3 ) ( 0−1 )
4
= + 3 ⇒
4
M(X) = + 3 .

1
|

↓f = 0

4 16 ?
D(X) = M(X2) – M2(X) = ? – ( 3 )2 = ? – 9 , unde: ? = M(X2) ← ? = X2 ← X2:
() ? ← X:
x
( )
f ( x) .
Deci:
+∞ +∞ +∞
x2 4
X2 = (v.a.c.):
+∞
( )
f ( x) ⇒ M(X2) = −∞
2
∫ x f ( x)dx = 1
2
∫ x f ( x)dx
=
∫ x 2⋅x 5⋅dx
1 = 4
1
∫ x 3⋅dx
1 =
+∞ −3+1
x ∞ 1 1∞ 1 1
=4 1
∫x −3
⋅dx
=4
|
−3+1 1 = (-4) 2
x−2|∞1 = (-2) x2
|1
= (-2)
[ −
∞ 2 12 ] = (-2) ( 0−1 )
2
=2 ⇒ M(X ) = = 2.

1
|

↓
f=0

Prin urmare:
16 16 18−16 2
D(X) = ? – 9 =2– 9 = 9 = 9 ( ¿ 0 ).

Deci:
4
3
M(X) 2 4 9
⋅
D( X ) = 9 = 3 2 = 2⋅3 = 6.
Matematici
5 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

y−1
a) ? = FY: ℝ → [0, 1], FY(y) = P(Y < y) = P(4X + 1 < y) = P(4X < y - 1) = P(X < 4 )
y−1
= = FX( 4 ), cu:

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
X = (v.a.c) ⇒ FX: ℝ → [0, 1], FX(x) −∞ , ∀ x ∈ ℝ ← ? = f(t) pe (- ∞ , x],
∀ x ∈ ℝ. Funcţia f a fost definită cu ajutorul punctului 1, iar x a fost ales arbitrar în ℝ,
variind de la „- ∞ ” la „ ∞ ”.

x ∈ ℝ = (- ∞ ,+ ∞ )

1
|

↓
f=0

Se va efectua următoarea discuţie după poziţia lui x, în raport cu punctul 1.

Menţiune: când spunem la stânga unui punct sau a unei valori, scriem „ ¿ ” decât acel
punct sau decât acea valoare, iar când spunem la dreapta unui punct sau a unei valori, scriem „>”
decât acel punct sau decât acea valoare.

Cazul (I): x ¿ 1

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
| | ⇒ FX(x) −∞ =
x ¿ 1

=
∫ 0⋅dt
−∞ = 0;

Cazul (II): x > 1

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
| | ⇒ FX(x) −∞ =
↓ 1 < x
f=0
6 Cap.10

−5+1 −4
1
4
x x
t t= x t t=x 1 t=x
∫ 0⋅dt+∫ 5⋅dt ∫ t−5⋅dt |t=1 | −4 t=x |
= −∞ 1 t =0+4 1 =4 −5+1 =4 −4 t=1 = (-1)
t |t=1 = (-1) t 4 t=1

=
1 1 1 1
[
= (-1) x 1
4
− 4
]
= (-1) x
4
−1
( ) =- x
4
+ 1.

Deci:

FX: ℝ → [0, 1],

0, x≤1

FX(x) −∞
def . x
= ∫ f (t )⋅dt
=
{x
1
− 4 +1 , x >1
, a.î.:
FY: ℝ → [0, 1],

y−1

{
0, ≤1
4
1 y−1
− +1 , >1
y−1 y −1 4 4

FY(y) = FX( 4 ) =
( ) 4
=
0, y −1≤4 ⇔ y≤4+1 ⇔ y≤5

=
{(
−
1
y −1 4
4
+1 ,
)
y−1> 4 ⇔ y > 4+1⇔ y >5

=
{
−
256
0,

( y−1) 4
+1 ,
y≤5
y >5
.

Aplicaţia24: Fie o v.a.c X cu densitatea de repartiţie, dată de funcţia:

4−2x ; x ∈[1 ,k ]
f(x) =
{ 0; x ∉[1 ,k ] , cu k ∈ ℝ.

a) Să se determine k.
b) Să se calculeze probabilitatea condiţionată P(X < 2| 2X ¿ 3).
2
M (b X )
c) Să se determine D(1−bX ) , unde b ℝ*. ∈

d) Să se calculeze funcţia de repartiţie a v.a. Y = 3X + 1.

Rezolvare:

a) ? = k ∈ ℝ, a.î. f să aibă proprietăţile (P1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie

pentru o v.a.c. X, şi anume:
+∞

(P1) f ¿ 0 pe ℝ şi (P2) −∞
∫ f (x )dx=1 .

Verificăm (P1) şi o impunem acolo unde este cazul:

Matematici
7 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

-pentru x ∉ [1, k], f(x) = 0, ceea ce este evident adevărat;

-pentru x ∈ [1, k], f(x) = 4 – 2x; valorile lui f trebuie să fie pozitive şi pe [1, k].

Impunem (P2):
+∞ k k k k k

1 =
∫ f (x )dx
−∞ =
∫ f ( x )dx
1 =
∫ (4−2 x )dx
1 =
∫ 4dx
1 -
∫ 2 xdx
1 = 4
∫ dx
1 - 2
k

∫ xdx |
x=k
1 = 4x x=1 -
2
x x=k
| x=k
-2 2 x=1 |
= 4(k – 1) – x x=1 = 4k - 4 – (k2 – 12) = 4k – k2 – 4 + 1= = – k2 + 4k – 3 = 1
2 ⇒ –
2
k +
+ 4k – 3 = 1|(-1) ⇒ k2 – 4k + 3 = -1 ⇒ k2 – 4k + 3 + 1 = 0 ⇒ k2 – 4k + 4 = 0 ⇒ (k –
2)2 = 0 ⇒ k1, 2 = 2 = k, valoare ce convine pentru k, deoarece x ∈ [1, k = 2], implică:
1≤x≤2 , de unde obţinem că: 2 – x ¿ 0 sau că: 4 – 2x = 2(2 – x) ¿ 0.

f=0 f=0
↑ 1 k ↑

| |

Prin urmare:

4−2 x=2(2−x); x∈[ 1,2 ]

f(x) =
{ 0; x∉[ 1,2 ] .

3 def .
P( A∩B)
b) ? = P(X < 2 | 2X ¿ 3) = P(X < 2 | X ¿ 2 ) = P(A|B) = P( B) =

3 3
P( X <2 , X≥ ) P( ≤X < 2)
2 2
3 3
P( X ≥ ) P( X ≥ )
= 2 = 2 , unde:
2 2 2 2 2

3 ∫ f ( x )dx ∫ (4−2 x )dx ∫ 4dx ∫ 2 xdx ∫ dx

3 3 3 3 3
P( 2 ¿ X < 2) = 2 = 2 = 2 - 2 =4 2 -
2 2
∫ xdx |x=23 x x=2 | 3 x=2
| 3 4−3 3
3 x= 2 x= 32 x=
-2 2 = 4x 2 -2 = 4(2 - 2 ) – x2 2 =4 2 - [(2)2 – ( 2 )2] =
8 Cap.10

1 9 16−9 7 8−7 1
=4 2 - (4 - 4 ) = 2 - 4 =2- 4 = 4 = 4 ∈ (0, 1), şir de egalităţi unde
am ţinut seama de cele de mai jos:

3
2 2

| | |

1 2

↓ ↓

f=0 f=0

Apoi:
∞ 2 2

3 3 ∫ f ( x)dx ∫ f ( x )dx ∫ (4−2 x )dx

3 3 3
P(X ¿ 2 ) = P( 2 ¿ X< ∞ )= 2 = 2 = 2 .

3
2 ↑ f=0

| | |

1 2

↓ ↓

f=0 f=0

Prin urmare:
2 2 2 2 2

3 ∫ (4−2 x )dx ∫ 4dx ∫ 2 xdx ∫ dx ∫ xdx

3 3 3 3 3
P(X ¿ 2 ) = ... = 2 = 2 - 2 =4 2 -2 2 = 4x
2
|x=23 x x=2
|
x=
2
2 x= 32
-2 =

x=2
3 | 3 1 3 9 16−9 8−7 1
x=
= 4(2 - 2 ) – x2 2 =4 2 - [22 – ( 2 )2] = 2 - (4 - 4 ) = 2 - 4 = 4 = 4
∈ (0, 1).

3 1
P( ≤X < 2)
2 4
3 1 1 4
P( X ≥ ) ⋅
Deci: P(A|B) = ... = 2 = 4 = 4 1 =1 ∈ (0, 1].
Matematici
9 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

M (b X )
2
b2 M ( X ) b2 M ( X ) b2 M ( X ) b2 M ( X )
= = = =
c) D(1−bX ) = D [1+(−bX )] D(1 )+D (−bX ) 0+(−b )2 D( X ) b2 D( X )
↑
v.a.: 1 şi (-bX) sunt „i”( = „independente”)
M(X)
= D( X ) , unde:

? = M(X) ← ? = X:
(?? ) ; X = (v.a.c.):
( f (xx ))  M(X) =
+∞
∫ xf (x)dx
−∞ =
2 2 2 2 2 2
2 2
∫ xf ( x)dx ∫ x(4−2 x)dx ∫ (4 x−2 x )dx ∫ 4 xdx ∫ 2 x dx ∫ xdx
= 1 = 1 = 1 = 1 - 1 = 4 1 - 2
2

∫ x2 dx
1 =

| |

1 2

↓ ↓

f=0 f=0

2 3
x x=2 x x=2 2 2
| | x=2 x=2
=4 2 x=1 -2 3 x=1 | |
= 2x x=1 - 3 x3 x=1 = 2(22 – 12) - 3 (23 – 13) = 2(4 - 1) –
2

2 2 14 18−14 4
- 3 (8 – 1) = 2 x 3 - 3 x 7 = 6 - 3 = 3 = 3 .

Deci:

4
M(X) = 3 .

Apoi:
4 16
D(X) = M(X ) – M (X) = ? – ( 3 ) = ? – 9 ( ¿ 0), unde: ? = M(X2) ← ? = X2 ← X2:
2 2 2
(?? )
←
x
← X:
( )
f ( x) .
Deci:
10 Cap.10

+∞ 2 2
x2
X2 = (v.a.c.):
( )
f ( x) ⇒ M(X2) = −∞
2
∫ x f ( x)dx =
∫ x 2 f (x )dx
1 =
∫ x 2( 4−2 x )dx
1
=

2 2 2 2 2 3 4
2 3 2 3 2 3 x x=2 x x=2
∫ (4 x −2 x )dx ∫ 4 x dx ∫ 2 x dx ∫ x dx ∫ x dx | |
= 1 = 1 - 1 =4 1 -2 1 ==4 3 x=1 -2 4 x=1
=

4 x=2
1 x=2
4 1 4 1
| |
= 3 x3 x=1 - 2 x4 x=1 = 3 (23 – 13) - 2 (24 – 14) = 3 (8 – 1) - 2 (16 – 1) =

2) 4 3) 1 56−45 11
= 3 x7- 2 x 15 = 6 = 6 .

| |

1 2

↓ ↓

f=0 f=0

Prin urmare:

11
? = M(X2) = 6 , a.î.:

16 3) 11 2) 16 33−32 1
D(X) = ? – 9 = 6 - 9 = 18 = 18 ( ¿ 0).

Deci:

4
3
2
M (b X ) M(X) 1 4 18
⋅
? = D(1−bX ) = ... = D( X ) = 18 = 3 1 = 4 x 6 = 24, unde: b ∈ ℝ*.

d) ? = FY: ℝ → [0, 1], FY(y) = P(Y < y) = P(3X + 1 < y) = P(3X <
y−1 y−1
< y - 1) = P(X < 3 ) = FX( 3 ), cu:

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
X = (v.a.c) ⇒ FX: ℝ → [0, 1], FX(x) −∞ , ∀ x ∈ ℝ ← ? = f(t) pe (- ∞ , x],
∀ x ∈ ℝ. Funcţia f a fost definită cu ajutorul punctelor 1 şi 2, iar x a fost ales arbitrar în ℝ,
variind de la „- ∞ ” la „ ∞ ”.
Matematici
11 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

f=0 f=0

↑ 1 2 ↑

| |

x ∈ ℝ = (- ∞ ,+ ∞ )

Se va efectua următoarea discuţie după poziţia lui x, în raport cu punctele 1 şi 2.

Menţiune: când spunem la stânga unui punct sau a unei valori, scriem „ ¿ ” decât acel
punct sau decât acea valoare, iar când spunem la dreapta unui punct sau a unei valori, scriem „>”
decât acel punct sau decât acea valoare.
Cazul (I): x ¿ 1

f=0 f=0

↑ 1 2 ↑

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
| | | ⇒ FX(x) −∞ =

=
∫ 0⋅dt
−∞ = 0;

Cazul (II): 0 < x ¿ 1

f=0 f=0

↑ 1 2 ↑

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
| | | ⇒ FX(x) −∞ =

x
12 Cap.10

1 x x x x x

∫ 0⋅dt ∫ (4−2 t )⋅dt ∫ 4⋅dt ∫ 2 t⋅dt ∫ dt ∫ t⋅dt |

t=x
= −∞ + 1 =0+ 1 - 1 =4 1 -2 1 = 4t t=1 - 2
2
t t=x
|
2 t=1 =
t=x
|
= 4(x – 1) – t t=1 = 4x - 4 – (x2 – 12) = 4x - 4 – x2 + 1 = – x2 + 4x - 3;
2

Cazul (III): x > 1

f=0 f=0

↑ 1 2 ↑

def . x
= ∫ f (t )⋅dt
| | | ⇒ FX(x) −∞ =

1 2 x

∫ 0⋅dt ∫ (4−2 t )⋅dt ∫ 0⋅dt

= −∞ + 1 + 2 = 0 + 1 + 0 = 1, unde am ţinut seama că: f = (densitate
+∞ 2 2

de repartiţie a v.a.c. X) implică: 1 =

∫ f (t )⋅dt
−∞ =
∫ f (t )⋅dt
1 =
∫ (4−2 t )⋅dt
1 .
Deci:

FX: ℝ → [0, 1],

0, x≤1

FX(x) −∞
def . x
= ∫ f (t )⋅dt
=
{ 2
−x +4 x−3 , 1< x≤2
1, x >2 , a.î.:
FY: ℝ → [0, 1],

y−1
0,

{
≤1
3
y−1 2 y−1 y−1
− ( ) 3
+4
3
−3 , 1<
3
≤2

y−1 y−1
1, >2
3
FY(y) = FX( 3 ) = =
Matematici
13 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

y−1
0, ≤1 ⇔ y−1≤3⇔ y≤4

=
{
− ( y−1 2
3 )
+4
y−1
3
1,
−3 , 1<
y−1
3
3

y−1
3
≤2 ⇔3< y −1≤6 ⇔ 4< y ≤7

> 2⇔ y −1>6 ⇔ y >7

=

0, y≤4

=
{
−
9
2
y −2 y+ 1 3 ) 4 y−4 9 )
+
1,
3
− 3, 4< y ≤7
y>7 =

0, y ≤4

=
{ 2
− y + 2 y −1+ 12 y−12−27
9
1,
, 4 < y≤7
y >7 =

0, y≤4

=
{ 2
− y + 14 y−40
9
1,
, 4< y ≤7
y >7 .

Aplicaţia25: Fie funcţia:

k−x , x ∈[−1,0 ]

f(x) =
{x
4
0,
, x ∈(0,2 ]
x ∈(−∞ ,−1 )∪(2 ,+∞ )
, unde k ∈ ℝ.

1) Să se determine k ∈ ℝ, a.î. f să fie densitate de repartiţie pentru o v.a.c. X.

Rezolvare:

?=k ∈ ℝ, a.î. să aibă loc proprietăţile (P1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie pentru o
+∞

v.a.c. X, unde (P1) f ¿ 0 pe ℝ şi (P2) −∞

∫ f (x )dx=1 .
14 Cap.10

∞ −1 0 2 +∞
x
∫ f (x )dx=1⇔ ∫ 0 dx+ ∫ (k−x )⋅dx+ ∫ ⋅dx+ ∫ 0 dx=1⇔
−∞ −∞ −1 0 4 2
0 0 2
1 x =0 x 2 x =0 1 x 2 x=2
⇔ 0+k ∫ dx−∫ x⋅dx+ ∫ x⋅dx +0=1⇔ kx|x =−1− |x =−1 + | =1⇔
−1 −1
4 0 2 4 2 x=0
1 1 1 1 1 1
⇔ k (0−(−1))− [ 02 −(−1)2 ]+ (22 −02 )=1 ⇔k + + 4 ⇔ k + + =1⇔
2 8 2 8 2 2
2
⇔ k + =1⇔k + 1=1⇔ k=0.
2

Valoarea obţinută pentru k verifică relaţia de la (P 1): k – x = 0 – x = -x ¿ 0, dacă x ∈ [-

1,0].

Deci:

−x , x ∈[−1,0 ]

fX(x) = f(x)|k = 0 =
{x
4
, x ∈( 0,2]
0 , x ∈(−∞ ,−1 )∪(2 ,+∞ )
.

2) ? = (funcţia de repartiţie FX a v.a.c. X)

Rezolvare:

X = (v.a.c.) Þ FX: ℝ → [0,1], FX(x) =

∫ f X (t )dt ,
−∞ oricare ar fi x Îℝ.
Fie x Îℝ arbitrar, dar fixat. Funcţia fX fiind definită cu ajutorul punctelor „-1”, „0” şi „2”,
pentru a putea calcula integrala de mai sus, se face următoarea discuţie după poziţia lui x în raport
cu punctele „-1”, „0” şi „2”.
Cazul (I): x £ -1 Þ (-¥, x] Í (-¥, -1] Þ fX(t) = 0 " t Î(-¥, x].

] ç ç |
x -1 0 2

Cazul (II): -1 < x £ 0 Þ (-¥,x] = (-¥, -1]È[-1, x] Þ

0 , pentru t ∈(−∞ ,−1 ]
Þ fX(t) =
{ −t , pentru t ∈[−1 , x ] .

ç ] ç |
-1 <x£ 0 2
Matematici
15 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

Cazul (III): 0 < x £ 2 Þ (-¥,x] = (-¥, -1]È[-1, 0]∪[0, x]Þ

0, t ∈(−∞,−1)

Þ fX(t) =
{ −t , t ∈[−1,0 ]

4
t
, t ∈(0,x ]
.

ç ç | |
-1 0 <x ¿ 2

Cazul (IV): x > 2 Þ (-¥,x] = (-¥, -1)È[-1, 0]È(0, 2]∪(2, x] Þ

0 , t ∈(−∞ ,−1 )

Þ fX(t) =
{ −t , t ∈[−1,0 ]

4
t

0,
, t ∈(0,2 ]
t ∈(2, x ])
.

ç ç | |
-1 0 2 <x

Deci:

FX: ℝ → [0,1],
x

{
∫ 0⋅dt =0 ,
−∞
x≤−1
−1 x

∫ 0⋅dt +∫ (−t )⋅dt ,

−∞
−1< x≤0
−1
−1 0 x
t
∫ 0⋅dt + ∫ (−t )⋅dt +∫ ⋅dt , 0< x≤2
−∞ −1 4 0
−1 0 2 x
x
∫ 0⋅dt + ∫ (−t )⋅dt +∫ 4t ⋅dt +∫ 0⋅dt , x >2
FX(x) =
∫ f X (t )dt
−∞ =
−∞ −1 0 2
,
16 Cap.10

, adică:
0, x≤−1

{
2 2
t 1 2 x −1
0− |t=x 2
t=−1 =− [ x −(−1 ) ]=− , −1< x≤0
2 2 2
t 2 t=0 1 t 2 t=x 1 1
x 0− |t=−1 + |t=0 =− [ 02 −(−1)2 ]+ ( x 2−02 ), 0<x≤2
2 4 2 2 8
∫ f X (t )dt
−∞ =
1, x >2
,
deoarece:

0 2 ∞
∫ (−t )⋅dt+∫ 4t ⋅dt ∫ f X ( x)dx=1
−1 0 = 1 (întrucât de la 1) −∞ , adică:
1 0 2 +∞ 0 2
x
∫
−∞
0 dt+ ∫ (−x )dx +∫ dx+ ∫ 0 dx=1
4
∫ (−x)dx +∫ x4 dx=1
−1 0 2 , deci: −1 0 ).

FX: ℝ → [0,1],

0, x≤−1

FX(x) = −∞
x

∫ f X (t )dt =
{ 1
2
1
8
−
x 2−1
2

1,
,
1 x 2 x 2+ 4
− [ 02−(−1)2 ]+ ( x 2−0 2 )=4 ) + =
2 8 8
,
−1< x≤0

0< x≤2
x >2
.

1 3
− <X ≤ )
3) ? = P(- 2 2 .

Rezolvare:
3
2

1 3 ∫ f ( x)dx
− <X ≤ ) 1
P(- 2 2 = −
2 .
3 3 3 0 3
2 0 2 0 2
x 1 x 2 x= 2
∫ f ( x)dx ∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx= ∫ (−x ) dx+∫ 4 dx= − ∫ xdx+ |x=0 =
1 1 0 1 0 1 4 2
− − − −
2 = 2 2 2
2
x x=0 3
2
3
2
| 1 1 1 1 1 1 1 9
=-
2 x=− 12
+ 8 [
()
2
−02
]=
−
2 [02 – (- 2 )2] + 8 ()
2 = 2 4 + 8 4

4) 1 1 9 4+9
= 8 + 8 4 = 8⋅4 =
Matematici
17 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

13
= 32 .

1 3
-1 - 2 0 2 2
| | |

1
X ≥− )
4) ? = P( 2 .

Rezolvare:

+∞ 0 2 0

1 1 ∫ f ( x)dx ∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx ∫ (−x)dx

X ≥− ) − < X <∞ ) 1 1 0 1
P( 2 = P(- 2 =
−
2 =
−
2 =
−
2

∫ 4x dx
+ 0 =
2
x x=0 2
x x=2 1 2 1
2
| 1 1 1 1 1 1
=-
2 x=− 12
+ 4
|
2 x=0 =- 2
(0 − − )
2 ( )
+ 8 (22 – 02) = 2 4 + 8 (4) = 8 +
4 1+4 5
8 = 8 = 8 .

1
-1 - 2 0 2
| | |

5) ? = M(X).

Rezolvare:

? x
? = M(X) ← ? = X = (v.a.c):
() ( )
? = f ( x) .
18 Cap.10

+∞ 0 2 0 2 2

∫ x⋅f ( x)dx ∫ x⋅(−x )⋅dx ∫ x⋅4x⋅dx 2

∫ x ⋅dx ∫ x4 ⋅¿dx ¿
M(X) = −∞ = −1 + 0 =- −1 + 0 =-
3
x x=0
|
3 x=−1 +
3
1 x x=2 1 1 1 8 (4 1 2
⋅ |
+ 4 3 x=0 = - 3 [03 – (-1)3] + 12 [23 – 03] = + 3 (-1) + 12 = - 3 + 3 =
−1+2 1
3 = 3 , unde:
−x , x ∈[−1,0 ]

f(x) =
{x
4
, x ∈( 0,2]
0 , x ∈(−∞ ,−1 )∪(2 ,+∞ )
.

6) ? = M(X2).

Rezolvare:

? x2 x
? = M(X2) ← ? = X2 = (v.a.c):
() ( )
? = f ( x) ← X = (v.a.c.) =
( ) f ( x) .
+∞ 0 2 0 2 2
2
∫ x ⋅f ( x)dx ∫ x⋅(−x )⋅dx ∫ x⋅4x⋅dx ∫ x ⋅dx 2
∫ x4 ⋅¿dx ¿
M(X2) = −∞ = −1 + 0 =- −1 + 0 =-
3
x x=0
|
3 x=−1 +
3
1 x x=2 1 1 1 1 4) 8 1 2
|
+ 4 ( 3 x=0 ) = - 3 [03 – (-1)3] + 4 3 (2 – 0 ) = - 3
3 3
+ 4⋅3 =- 3 + 3 =
−1+2 1
3 = 3 .

Aplicaţia26: Fie funcţia:

−x, x∈[−1,0 ]

f(x) =
{
kx, x ∈(0,3 ]
0 , x∈(−∞,−1 )∪(3,+∞) , unde k ∈ ℝ.

1) Să se determine k ∈ ℝ, a.î. f să fie densitate de repartiţie pentru o v.a.c. X.

Matematici
19 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

Rezolvare:

?=k ∈ ℝ, a.î. să aibă loc proprietăţile (P 1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie pentru o
+∞

v.a.c. X, unde (P1) f ¿ 0 pe ℝ şi (P2) −∞

∫ f (x )dx=1 .

∞ −1 0 3 +∞
∫ f (x )dx=1⇔ −∞
−∞
∫ 0 dx+ ∫ (−x )⋅dx+ ∫ kx⋅dx+ ∫ 0 dx=1⇔
−1 0 3
0 3 2 2
x x=0 x x=3
⇔ 0−∫ x⋅dx +k ∫ x⋅dx +0=1 ⇔− |x=−1 + k |x=0 =1⇔
−1 0
2 2
1 k 1 k 1 9 k 2)
⇔− [02 −(−1 )2 ]+ (32 −02 )=1⇔ + 9=1⇔ + = 1⇔
2 2 2 2 2 2
1
⇔1+ 9 k=2 ⇔9 k =1⇔ k= .
9
1
Valoarea obţinută pentru k verifică relaţia de la (P1): kx = 9 x ¿ 0, dacă x ∈ (-0,3].
În concluzie:
−x, x∈[−1,0 ]
x
( , x∈(0,3 ]
1 9
fX(x) = f(x)|k = 9 = 0 , x ∈(−∞ ,−1)∪(3 ,+∞) .

2) ? = (funcţia de repartiţie FX a v.a.c. X).

Rezolvare:

FX: ℝ → [0,1], FX(x) =

∫ f X (t )dt ,
−∞ oricare ar fi x Îℝ.

Fie x Îℝ arbitrar, dar fixat. Funcţia fX fiind definită cu ajutorul punctelor „-1”, „0” şi „3”,
pentru a putea calcula integrala de mai sus, se face următoarea discuţie după poziţia lui x în raport
cu punctele „-1”, „0” şi „3”.

Cazul (I): x £ -1 Þ (-¥, x] Í (-¥, -1] Þ fX(t) = 0 " t Î(-¥, x].

] ç ç |
x -1 0 3

Cazul (II): -1 < x £ 0 Þ (-¥, x] = (-¥, -1)È[-1, x] Þ

0 , pentru t ∈(−∞ ,−1)
Þ fX(t) =
{ −t , pentru t ∈[−1, x ] .
20 Cap.10

ç ] ç |
-1 <x£ 0 3

Cazul (III): 0 < x £ 3 Þ (-¥, x] = (-¥, -1)È[-1, 0]∪(0, x]Þ

0, t ∈(−∞,−1)

Þ fX(t) =
{ −t , t ∈[−1,0 ]

9
t
, t ∈(0,x ]
.

ç ç | |
-1 0 <x ¿ 3

Cazul (IV): x > 3 Þ (-¥,x] = (-¥, -1)È[-1, 0]È(0, 3]∪(3, x] Þ

0 , t ∈(−∞ ,−1 )

Þ fX(t) =
{ −t , t ∈[−1,0 ]

9
t

0,
, t ∈(0,3 ]
t ∈(3 , x ]
.

ç ç | |
-1 0 3 <x

Deci:

{
∫ 0⋅dt =0 ,
−∞
x≤−1
−1 x

∫ 0⋅dt + ∫ (−t )⋅dt ,

−∞
−1< x≤0
−1
−1 0 x
t
∫ 0⋅dt + ∫ (−t )⋅dt +∫ ⋅dt , 0< x≤3
−∞ −1 9 0
−1 0 3 x
x t
∫ 0⋅dt + ∫ (−t )⋅dt +∫ ⋅dt +∫ 0⋅dt , x >3
∫ f X (t )dt
−∞ =
−∞ −1 9 0 3
,
, adică:
Matematici
21 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

0, x≤−1

{
2 2
t 1 2 x −1
0− |tt =x 2
=−1 =− [ x −(−1) ]=− , −1<x≤0
2 2 2
t2 1 t 2 t=x 1 1
x 0− |t=0
t=−1 + |t=0 =− [02 −(−1 )2 ]+ ( x 2 −02 ), 0<x≤3
2 9 2 2 18
∫ f X (t )dt
−∞ =
1, x >3
,
deoarece:

0 3 ∞
∫ (−t )⋅dt+∫ 9t ⋅dt ∫−∞ f X ( x)dx=1
−1 0 = 1 (întrucât de la 1) avem , adică
−1 0 3
+∞ 0 3
x
∫ ∫
−∞
0 dt+ (−x )dx +∫ 9 ∫ 0 dx=1
dx+ ∫ (−x)dx +∫ x9 dx=1
−1 0 3 , deci: −1 0 ).

0, x≤−1

∫ f X (t )dt
−∞
1
=
{ 1
2
1
18
−
x 2 −1

1,
2
,

1 x2 x 2 + 9
− [ 02−(−1)2 ]+ ( x2 −0 2 )=9) + =
2 18 18
,
−1< x ≤0

0< x≤3
x >3
.

− ≤ X≤2 )
3) ? = P( 2 .

Rezolvare:

2 0 2 0 2

1 ∫ f ( x)dx ∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx= ∫ (−x ) dx+∫ x9 dx=

− ≤ X≤2 ) 1 1 0 1 0
P( 2 =
−
2 =
−
2
−
2
0 2
1 x 2 x=2 x x=0
− ∫ xdx+ | | 1 1 1 1
9 2 x=0
1 2 x=− 12 2 2
+ 18 [ ( 2 ) −0 ] = (-1) 2 [0 – (- 2 ) ] + 18 4 = -
− 2 2
= 2 = (-1)

1 1 2 9) 1 8) 2 9+16 25
2 (- 4 ) + 9 = 8 ++ 9 = 72 = 72 .

1
-1 - 2 0 2 3
| | |
22 Cap.10

4) ? = P(X ¿ 2 ).

Rezolvare:

2 0 2

∫ f (x )dx ∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx=

P(X ¿ 2 ) = P( −∞<¿ ¿ X ¿2 ) = −∞ = −1 0

0 2

∫ (−x ) dx+∫ 9x dx=

−1 0
0 2
−∫ xdx+
1 x 2 x=2 x x=0 1 1 1
|x=0 | 2 2
= −1 9 2 = (-1) 2 x=−1 + 18 [ ( 2 ) −0 ] = (-1) 2 [02 – (-1)2] + 18 4 =

9) 1 2) 2 9+4 13
2 + 9 = 18 = 18 .

-1 0 2 3
| | |

5) ? = M(X).

Rezolvare:

? = M(X) ← ? = X = (v.a.c.):
(?? ) ( f (xx ))
= .

+∞ 0 3 0 3

∫ x⋅f ( x)dx ∫ x⋅(−x )⋅dx ∫ x⋅9x⋅dx 2

∫ x ⋅dx 1 ∫ x2 dx
M(X) = −∞ = −1 + 0 = - −1 + 9 0 =-
3
x x=0
|
3 x=−1 +
3
1 x x=3 1 1 1 27 1
|
+ 9 3 x=0 = - 3 [03 – (-1)3] + 27 [3 – 0 ] = + 3 (-1) +
3 3 27 = - 3 +
3)
1 =
−1+3 2
3 = 3 .

6) ? = (momentul iniţial de ordinul doi al v.a.c. X) = M2(X).

Rezolvare:
Matematici
23 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

? x2 x2
? = M2(X) = M(X2) ← ? = X2 = (v.a.c.):
() ( )
? = f ( x) ← X = (v.a.c.):
( )
f ( x) .

+∞ 0 3 0 3
2
∫ x ⋅f ( x)dx 2
∫ x ⋅(−x )⋅dx ∫ x ⋅9x⋅dx
2 3
∫ x ⋅dx
1 3
∫ x ⋅dx
90
M(X2) = −∞ = −1 + 0 =- −1 +
=
4 4
x x=0 1 x x=3 1 1 1 9⋅9 (9 1
| |
=- 4 x=−1 + 9 4 x=0 = - 4 [04 – (-1)4] + 36 [34 – 04] = + 4 (1) + 36 = 4 +

9 9+1 10 (2 5
4 = 4 = 4 == 2 .

Aplicaţia27: Fie funcţia:

f(x) =
{
k− ,
x,
4
x∈[−2,0 ]
x∈(0,1]
0 , x ∈(−∞,−2)∪(1,+∞)
, unde k ∈ ℝ.
1) Să se determine k ∈ ℝ, a.î. funcţia f să fie densitate de repartiţie pentru o v.a.c. X.

Rezolvare:

?=k ∈ ℝ, a.î. să aibă loc proprietăţile (P 1) şi (P2) ale unei densităţi de repartiţie pentru o
+∞

v.a.c. X, unde (P1) f ¿ 0 pe ℝ şi (P2) −∞

∫ f (x )dx=1 .

∞ −2 0 1 +∞
x
−∞
∫ 0⋅dx +∫ (
∫ f (x )dx=1⇔ −∞ )
k− dx + ∫ x⋅dx+ ∫ 0⋅dx=1 ⇔
4
−2 0 1
0 0 +1
1 x =0 1 x 2 x=0 x2 x=1
⇔ 0+k ∫ dx− ∫ x⋅dx+ ∫ x⋅dx ++ 0=1⇔ kx|x =−2 − | + | =1⇔
−2
4 −2 0
4 2 x=−2 2 x=0
1 1 1 1 4 (4 1
⇔ k (0−(−2))− [02 −(−2 )2 ]+ (12 −02 )=1 ⇔2 k − (−4 )+ ⇔2 k + + =1 ⇔
8 2 8 2 8 2
1+1
⇔ 2k + =1⇔ 2 k +1=1⇔ 2 k=0 ⇔ k=0 .
2
x x x
Valoarea obţinută pentru k verifică relaţia de la (P1): k - 4 = 0 - 4 = - 4 ¿ 0,
dacă
x
x ∈ [-2,0] (x ¿ 0 Þ - 4 ¿ 0).
24 Cap.10

Deci:

x x

fX(x) = f(x)|k = 0 =
{
0− =− ,
4 4
x,
0,
x ∈[−2,0]
x ∈(0,1]
x∈(−∞,−2 )∪(1 ,+∞)
.

2) ? = (funcţia de repartiţie FX a v.a.c. X).

Rezolvare:

FX: ℝ → [0,1], FX(x) =

∫ f X (t )dt ,
−∞ oricare ar fi x Îℝ.

Fie x Îℝ arbitrar, dar fixat. Funcţia fX fiind definită cu ajutorul punctelor „-2”, „0” şi „1”,
pentru a putea calcula integrala de mai sus, se face următoarea discuţie după poziţia lui x în raport
cu punctele „-2”, „0” şi „1”.

Cazul (I): x £ -2 Þ (-¥, x] Í (-¥, -2] Þ fX(t) = 0 " t Î(-¥, x].

] ç ç |
x -2 0 1

Cazul (II): -3 < x £ 0 Þ (-¥, x] = (-¥, -2)È[-2, x] Þ

0 , pentru t ∈(−∞ ,−2 ]

Þ fX(t) =
{ t
− , pentru t ∈[−2 , x ]
4 .

ç ] ç |
-2 <x£ 0 1

Cazul (III): 0 < x £ 1 Þ (-¥,x] = (-¥, -2)È[-2, 0]∪[0, x]Þ

0 , t ∈(−∞ ,−2)

Þ fX(t) =
{ t
− , t ∈[−2,0 ]
4
t, t ∈(0 , x ]
.
Matematici
25 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

ç ç | |
-2 0 <x ¿ 1

Cazul (IV): x > 1 Þ (-¥,x] = (-¥, -2)È[-2, 0]È(0, 1]∪(1, x] Þ

0 , t ∈(−∞ ,−2)

Þ fX(t) =
{ t
− , t ∈[−2,0 ]
4
t,
0,
t ∈(0,1 ]
t ∈(1 , x ]
.

ç ç | |
-2 0 1 <x

Deci:
x

{
∫ 0⋅dt =0 ,
−∞
x≤−2
−2 x

∫ 0⋅dt +∫ (− 4t )⋅dt ,
−∞
−2< x ≤0
−2
−2 0 x
t
∫ 0⋅dt + ∫ (− )⋅dt +∫ t⋅dt , 0< x≤1
−∞ −2 4 0
−2 0 1 x
x
∫ 0⋅dt +∫ (− 4t )⋅dt+∫ t⋅dt +∫ 0⋅dt , x >1
∫ f X (t )dt
−∞ =
−∞ −2 0 1
,
, adică:
0, x≤−2

{
2 2
1 t t= x 1 2 x −4
0− |t=−2 =− [ x −(−2)2 ]=− , −2< x≤0
4 2 4⋅2 8
1 t 2 t=0 t 2 t=x 1 1
x 0− |t=−2 + |t=0 =− [02 −(−2 )2 ]+ ( x 2 −02 ), 0< x≤1
4 2 2 8 2
∫ f X (t )dt
−∞ =
1, x>1
,
deoarece:
0 1 ∞
∫ (− 4t )⋅dt +∫ t⋅dt ∫ f X ( x)dx=1
−2 0 = 1 (întrucât de la 1) avem că: −∞ , adică
−2 0 +∞1 0 1
x
∫ 0 dt+ ∫ (− 4 )dx+∫ xdx + ∫ 0 dx=1
−∞
∫ (− 4x )dx+∫ xdx=1
−2 0 1 , deci: −2 0 ).
26 Cap.10

0, x≤−2

FX(x) =
x

∫ f X (t )dt
−∞ =
{1 2
8
2
2
−
1 2
x 2 −4

1,
8
2
− [ 0 −(−2) ]+ ( x −0 )=
,
4 ( 4 x 2 x2 +1
8
+ =
2 2
,
−2< x≤0

0< x≤1
x >1
.

1
¿X< )
3) ? = P(-1 2 .

Rezolvare:
1
2
1
¿X< ) ∫ f ( x )dx
P(-1 2 = −1 =
1 1
0 2 0 2 0 1
x 1 x2 x = 2
∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx=∫ ( 4 )
− dx +∫ xdx=− ∫ xdx+ |x =0 =
4 −1 2
−1 0 −1 0
2 2 2
1 x x=0 1 1 1 1 1 1 1
=
−
4
|
2 x=−1 + 2 [ () 2
−02
]=
−
4 2 [02 – (-1)2] + 2 () 2 =- 8 (-1) +

1 1 1 1 1+1 2( 2 1
¿
2 4 = 8 + 8 = 8 = 8 = 4 .

1
-2 -1 0 2 1
| | |

4) ? = P(X ¿−1 ) .

Rezolvare:
+∞ 0 1
¿ X <∞ )= ∫ f ( x )dx ∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx=
P(X ¿−1 ) = P(-1 −1 = −1 0

0 1
x
∫( )
− dx+∫ xdx=
4
−1 0
Matematici
27 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

0 2
1 x2 x=1
− ∫ xdx+ |x=0 1 x x=0 1 1 1 1
− | 2 2 −
=
4 −1 2 = 4 2 x=−1 + 2 [ ( 1 ) −0 ] = 4 2 [02 – (-1)2] + 2

1 4) 1 1 4 1+4 5
2
( 1) = 4⋅2 + 2 = 8 + 8 = 8 = 8 .

-2 -1 0 1
| | |

5) ? = M(X).

Rezolvare:

? x
? = M(X) ← ? = X = (v.a.c.):
() ( )
? = f ( x) .
+∞ 0 1 0 1

∫ x⋅f ( x)dx ∫ x⋅ − x4 ⋅dx ( ) ∫ x⋅x⋅dx 1

− ∫ x 2⋅dx
4 −2
∫ x2⋅¿dx ¿
M(X) = −∞ = −2 + 0 = + 0 =-
3
1 x x=0
|
4 3 x=−2 +
3
x x=1 1 1 1 1 2 1 −2+1
|
+ 3 x=0 =- 3 [03 – (-2)3] + 12 [13 – 03] = + 4⋅3 (-8) + 3 = - 3 + 3 = 3
x

1
= = - 3 , unde: f(x) =
{− ,
4
x,
x∈[−2,0]
x∈(0,1]
0, x∈(−∞ ,−2)∪(1,+∞)
.

6) ? = (media v.a.c. X2) = M(X2).

Rezolvare:

? x2
? = M(X2) ← ? = X2 = (v.a.c.):
() ( )
? = f ( x) ← ? = X = (v.a.c.):
(?? ) ( f (xx ))
= .
+∞ 0 1 0

2
2
∫ x ⋅f ( x)dx ∫ x ⋅ − 4x ⋅dx
2
( ) 2
∫ x ⋅x⋅dx 1
− ∫ x 3⋅dx
4 −2
M(X ) = −∞ = −2 + 0 = +
1

∫ x3⋅¿dx ¿
0 =
28 Cap.10

4 4
1 x x=0 x x=1 1 1 16 (16 1 1
⋅ | | +
= - 4 4 x=−2 + 4 x=0 = - 16 [04 – (-2)4] + 4 [14 – 04] = 16 4 = 1 + 4 =
4+1 5
=
4 4 .

Aplicaţia28: Fie densitatea de repartiţie a v.a.b.c. Z = (X, Y) dată de funcţia:

1 2

fZ(x, y) =
{ 2
⋅x ⋅y⋅e−x− y , ( x , y )∈[ 0 ,∞ )×[0 , ∞ )=[0 , ∞)2

0, ( x , y )∉[ 0 ,∞ )×[0 , ∞ )=[0 , ∞)2 .

1) ? = (densitatea de repartiţie fX a v.a.c. X).

Rezolvare:
+∞

fX(x) = −∞
∫ f Z(x , y)dy , ∀ x ∈ ℝ.
∞
1

fX(x) =
+∞
∫ f Z(x , y)dy
−∞ =
+∞
∫ f Z (x , y)dy
0 =
{
∫ 2⋅x 2⋅y⋅e−x− y⋅dy ,
0
0,
x≥0

x <0 , unde:

∞ ∞
1
∫ 2⋅x2⋅y⋅e− x− y⋅dy 1 ∫ y⋅e−x− y⋅dy 1
- pentru x ¿ 0, obţinem: 0 = 2 x2 0 = 2 x2
∞
∫ y⋅e−x− y⋅dy
0 =
∞ ∞
−x − y
1 ∫ y⋅e ⋅e ⋅dy 1 ∫ y⋅e− y⋅dy 1 1
= 2 x2 0 = 2 x2e-x 0 = 2 x2e-x(1) = 2 x2e-x, unde am ţinut
seama de cele de mai jos:
∞ ∞ ∞ ∞
−y −y y∞
∫ y⋅e ⋅dy ∫ y⋅(−e )'⋅dy y=∞ ∫ ( y)'⋅(−e −y
)dy |0 ∫ 1⋅(−e− y )dy
0 = 0 = y(-e-y)
|y=0 - 0 =- ey - 0
=
∞ ∞
1 ∫e −y
dy ∫ (−e− y )' dy y 
−∞
= -( ∞ - 0) + 0 = 0 = -e -y y  0
= -(e - e0) = -(0 – 1) = 1;

lim
y ∞ lim
( y)'
lim
1 1 1
y→∞ ey = ∞ = (L’Hospital) = y→∞ (e y )' = y→∞ ey = e
∞
= ∞ = 0, şi astfel:
Matematici
29 aplicate în economie. Teorie şi aplicaţii

1 2 −x

fX(x) =
{ 2
⋅x ⋅e ,
0,
x≥0
x <0 .

2) ? = (densitatea de repartiţie fY a v.a.c. Y).

Rezolvare:
+∞

fY(y) = −∞
∫ f Z(x , y)dx , ∀ y ∈ ℝ.
∞
1

fY(y) =
+∞
∫ f Z(x , y)dx
−∞ =
+∞
∫ f Z (x , y)dx
0 =
{ ∫ 2⋅x 2⋅y⋅e−x− y⋅dx ,
0
0,
y≥0

y <0 , unde:

∞ ∞
1
∫ 2⋅x 2⋅y⋅e− x− y⋅dx 1 ∫ x2⋅e−x− y⋅dx 1
- pentru y ¿ 0, obţinem: 0 = 2 y 0 = 2 y
∞
∫ x 2 e−x e− y dx
0 =
∞
1 ∫ x2 e−x dx 1
= 2 ye-y 0 = 2 ye-y 2 = ye-y, conform celor de mai jos:
∞ ∞ ∞
2 −x 2
∫x e dx ∫x (−e− x )'x dx x=∞ ∫ (x2 )'(−e−x )dx x=∞
0 = 0 = x (-e )2 -x |x=0 - 0 |
= -(x e ) x=0 -
2 -x
∞ ∞ ∞
∫ (2 x)(−e−x )dx ∫ x(−e−x )dx ∫ xe−x dx
- 0 = -(0 – 0) - 2 0 =2 0 = (ca mai sus) = 2 x 1 = 2, unde am
ţinut sema de următoarele:

x2 ∞ ( x 2 )' 2x x
lim lim lim lim
x→ ∞ ex = ∞ = (L’Hospital) = x→ ∞ (e x )' = x→ ∞ ex =2 x→ ∞ ex = (ca mai sus)
=
= 2(0) = 0, şi astfel:

−y
y⋅e , x≥0
fY(y) =
{ 0, x<0 .

3) Să se arate că v.a.c X şi Y sunt independente.

Rezolvare: A arăta că X şi Y sunt independente, revine la a arăta că: fZ(x, y) = fX(x)fY(y),

∀ (x, y) ∈ ℝ2.
1 2

f (x, y) =
Z
2
0, {
⋅x ⋅y⋅e−x− y , ( x , y )∈[ 0 ,∞ )2

( x , y )∉[ 0 ,∞ )2 ,
30 Cap.10

1 2 −x

fX(x) =
{ 2
⋅x ⋅e ,
0,
x≥0
x <0 ,

−y
y⋅e , x≥0
fY(y) =
{ 0, x<0 ,

de unde deducem că:

fZ(x, y) = fX(x)fY(y), ∀ (x, y) ∈ ℝ2.