Preda Raluca-Iris,

Management ID, gr 172D

Lucrare de verificare 1

1. Costul de oportunitate. Care ar putea fi costul de oportunitate al deciziei dvs de a fi student

la Facultatea de Managemnt ID.
REZOLVARE:
COSTUL OPORTUNITĂŢII (al şansei sacrificate) constă în preţuirea, aprecierea (în expresie
fizică şi/sau monetară) acordată celei mai bune dintre şansele sacrificate atunci când se face o
alegere, când se adoptă o decizie de a produce, a cumpăra, a întreprinde o anumită acţiune dintr-o
plajă posibilă. El măsoară “câştigul obţinut” prin “pierderea” celei mai bune dintre variantele
sacrificate.

In decizia mea de a urma cursurile Facultatii de Management ID, costul de oportunitate este
dat de oportunitatea de a avea si un job in timp ce studiez care imi asigura traiul de zi cu zi +
plata taxei anuale, timpul alocat deplasarii spre locul de predare poate fi destinat studiului,
toate informatiile de care am nevoie pt a studia sunt perfect organizate pe platforma. Ca si
concluzie, timpul este cel care m-a ajutat sa fac aceasta alegere. Ca si dezavantaje/pierdere, as
putea mentiona lipsa contactului direct cu profesorii/colegii si necesitatea de a invata
singur,dar acestea au cantarit prea putin in luarea deciziei finale.

2. Precizaţi coordonatele pragului de saturaţie în consumul unui bun (ex.ciocolata,

covrigi etc). Reprezentați grafic și explicați relaţia dintre cantitatea consumată dintr-
un bun, utilitatea totală şi utilitatea marginală.
REZOLVARE:
Coordonatele pragului de saturatie in consumul unui bun reprezinta:cantitatea bunului
consumat,utilitatea marginala si utilitatea totala.

Ciocolata (tableta) U marginala (UM) U totala (UT)

1 5 5

2 3 8

3 1 9

4 0 9-prag de satietate

5 -2 7
Preda Raluca-Iris,
Management ID, gr 172D

Y-U TOT
10

0
0 1 2 3 4 5 6

Y-UM
6

0
0 1 2 3 4 5 6 7
-1

-2

-3

UT = Σ Ui UT – utilitatea totală
Ui – utilitatea individuală atribuită unităţii i consumate
UM = ΔUT/ΔQ UM - utilitatea marginală
UT - utilitatea totală scontată (estimată) a se obţine
Q - cantitatea (doza) consumată dintr-un bun

-pe masura ce individul va consuma din ce in ce mai multa ciocolata, UT va creste,dar

din ce in ce mai putin. UT scontata atinge un pct. maxim (9 um), daca se continua
consumul dupa atingerea acestui punct,UT scade.
Preda Raluca-Iris,
Management ID, gr 172D

-UM scade pe masura ce creste cantitatea consumata. Ea devine 0 atunci cand UT

scade de la 9 la 7.

3. Explicati elasticitatea cererii la pret pornind de la un exemplu din consumul dvs. zilnic
(ex. paine, fructe, servicii de telefonie mobila, etc).

REZOLVARE:

Bananele s-au scumpit de la 4 lei/kg la 5 lei/kg,astfel cererea s-a redus de la 100 kg/zi la
90 kg/zi. Calculand astfel:

Expc=-((C2-C1)/C1):( P2-P1)/P1=(-10/100):( 1/4)= -0.4-cerere inelastica,rezultand faptul

ca, consumatorul nu are inlocuitor pentru banane.

Elasticitatea reprezinta sensibilitatea la modificarea pretului sau a unei conditii a cererii.

4. Explicati cum se modifica veniturile incasate de producatorii/vanzatorii de bunuri de

stricta necesitate (ex. paine) atunci cand preturile cresc cu 10%.
REZOLVARE:
Veniturile incasate de producatori cresc si ele,deoarece consumatorul nu gaseste
inlocuitor pentru acest gen de bun,drept urmare vor cumpara la fel de mult,desi la un
pret mai mare,efectul de venit fiind mai mare decat efectul de substitutie.

5. O firmă ABC prezintă următoarea situaţie în cazul unui bun: preţul de vânzare estimat
35 u.m., costurile fixe totale 12.000 u.m., iar costul variabil unitar, de 5 u.m. Calculati
pragul minim de rentabilitate pentru acel bun. Precizati semnificatia economica a
indicatorului.
REZOLVARE:

PR=CF/(PV-CV)=12.000: (35-5)= 400-cantitatea de produse ce trebuiesc vandute

pentru atingerea pragului de rentabilitate.
Pragului de rentabilitate este un instrument de planificare prin care se evidentiaza
punctul in care firma devine profitabila, determinand nivelul minim al veniturilor
necesare acoperirii costurilor fixe si variabile ale firmei.

6. Analizati profitabilitatea firmei ABC atunci când preţul de vânzare ar fi 40 u.m, iar
costul unitar at putea avea pe rand valorile 30, 40, 50 u.m. Identificati nivelul CVM
care permite minimizarea pierderii.

REZOLVARE:
Preda Raluca-Iris,
Management ID, gr 172D

I.CU=30 um: P= V(venit/produs)-CU(cost unitar/produs)= 40-30=10 um/ produs-

profit
II.CU=40 um;P=40-40=0-nu exista profit
III.CU=50um;P=40-50=-10 um-pierdere/produs
CVM=CV/Q
Observam ca cu cat creste costul unitar al unui produs, profitabilitatea firmei
scade;punctul de minim al CVM se va atinge pentru niveluri ale producţiei mai mici
decât cele pentru care CTM este minim
7. Într-o întreprindere, producția zilnică este de 600 de bucăți, iar productivitatea muncii
este 5 buc./lucrator. Câti noi lucratori trebuie sa angajeze întreprinzatorul care doreste
sa sporească producția la 720 de bucați zilnic, în condițiile în care productivitatea
muncii nu se modifică.
REZOLVARE:
Lucratori existenti=600:5=120 lucratori
Lucratori pt 720 buc/zi=720:5=144
Lucratori necesari:144-120=24 lucratori necesari pt a spori productia la 720 buc zilnic.

8. Pe piata bunului X cererea şi oferta sunt date de relatiile Qc= 80-0,3P şi Qo= 20+0,2P
unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Determinaţi pretul de echilibru şi cantitatea de
echilibru. Cum se va modifică echilibrul initial al pieţei dacă oferta scade, iar cererea
se mentine constanta. Explicați și reprezentaţi grafic.

REZOLVARE:

Preţul de echilibru Reprezintă acel preţ la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea

oferită.=> Qc=Qo=> 80-0.3P=20+0.2P=>P=120 um=>Qc=Qp=44

Daca oferta scade,pretul scade,acestea fiind direct proportionale:ex:Qo=30=>

20+0.2P=30=>P=50 um.
Preda Raluca-Iris,
Management ID, gr 172D

Y-Q
31

30

29

28

27

26

25

24

23

22
0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

9. Prezentati trăsăturile pieţei oligopoliste. Care considerati ca sunt implicatiile

oligopolului format pe piata telecomunicatiilor (sau o alta piata, la alegere) din
România.

REZOLVARE:

Produsul oferit de un număr mic de firme omogen (petrol sau oţel) sau diferenţiat
(avioane, autoturisme, ţigarete, bere sau calculatoare).

Număr mic de producători – un producător poate deţine o parte semnificativă din oferta
totală iar pieţele cu structura oligopolistă prezintă un grad înalt de concentrare.

Interdependenţa dintre producători - acţiunile unei firme au o influenţă majoră asupra

celorlalte firme de pe piaţă.

Incertitudinea – faptul că o firmă poate practica în funcţie de circumstanţe şi aspiraţii un preţ

diferit de cel al pieţei, afectează oferta şi preţul pe piaţă şi implicit profitul oricărei alte firme
concurente. Un producător individual trebuie să analizeze consecinţele propriilor decizii şi
prin prisma efectului asupra celorlalţi. Reacţiile concurenţilor constituie un element
determinant în alegerile oricărui conducător de firmă.

Accesul dificil în ramură – pătrunderea pe o piaţă cu structură oligopolistă este, dacă nu

imposibilă, cel puţin dificilă, deoarece oligopolul se protejează prin bariere similare
Preda Raluca-Iris,
Management ID, gr 172D

monopolului. Avantajele tehnologice combinate cu o producţie de scară mare asigură firmelor

costuri unitare reduse şi o puternică flexibilitate a preţului în funcţie de circumstanţe.

*În timp ce există furnizori de servicii de telefonie mobilă mai mici, furnizorii care tind să
domine industria sunt Orange,Vodafone,Telekom. Datorita accesului greu in aceasta
ramura,este foarte dificil pentru companii mai mici precum Digi RCS-RDS, etc sa poata
accede la succesul celor mai sus mentionate.

Unele dintre implicatiile acestui oligopol o reprezinta ofertele similare ale companiilor,
advertisingul pe care il produc din ce in ce mai asemanator,serviciile si asistenta similare.