Istoria lumii reprezinta memoria experien?

ei din trecut a lui Homo sapiens, p�na �n

zilele noastre, de pe �ntreaga planeta, pastrata �n vestigii arheologice, documente
scrise sau �n memoria individuala/colectiva.

Originea omului ram�ne �nca necunoscuta, fiind subiect a numeroase controverse

istorice,filozofice sau religioase.[1][2][3] �nca din zorii apari?iei Omului,
istoria omului primitiv este marcata de o lunga perioada de inven?ii (care se
continua de fapt ?i �n zilele noastre chiar la o scara mai ampla). Una dintre cele
mai vechi inven?ii o constitutie scrisul, care a creat infrastructura men?inerii ?i
transmiterii informa?iilor, a cuno?tin?elor umane ?i comunicarea acestora la mari
distan?e. Societatea complexa la care s-a ajuns astazi nu ar fi fost posibila fara
arta scrisului.[4]

noframe
Istoria lumii este marcata de o serie de descoperiri ?i inven?ii, de mi?cari
sociale ?i revolu?ii, reprezent�nd salturi calitative ce deschid noi ere ?i epoci.
Un astfel de salt �l constituie Revolu?ia Agrara.[5][6] �ntre anii 8.500 ?i 7.000
�.Hr., �n acel Corn al Abunden?ei din zona Mesopotamiei, Feniciei ?i Egiptului
Antic, oamenii au �nceput o sistematica �mbl�nzire a animalelor ?i cultivare a
plantelor: agricultura.[7] Aceasta s-a rasp�ndit ?i �n regiunile �nvecinate ?i, �n
mod independent, ?i �n alte zone �ndepartate, acolo unde Homo sapiens va locui
sedentar �n mijlocul unor culturi permanente ca agricultor. Nu toate societa?ile
umane au abandonat stilul de via?a nomad, mai ales �n regiunile izolate sarace �n
plante care puteau fi cultivate.[8] Acele societa?i care au devenit sedentare
constau �n locuin?e razle?e, situate, �n special, l�nga ape (r�uri sau lacuri), dar
care, cu timpul, �ncep sa se grupeze �n forma?iuni (a?ezari) tot mai extinse o data
cu evolu?ia mijloacelor de transport. Via?a tot mai sigura, datorata unei
agriculturi tot mai productive conduce la cre?terea popula?iei. Surplusul de hrana
implica apari?ia schimbului de marfuri, diviziunea muncii, apari?ia ?i dezvoltarea
primelor ora?e ?i astfel a civiliza?iei. Complexitatea cresc�nda a rela?iilor
sociale implica necesitatea calculelor ?i a contabilizarii ?i astfel, �ncep�nd cu
epoca bronzului, apare scrierea.[9] Istoria universala, din perspectiva ei globala,
prive?te inventarea scrisului ca un factor-cheie ce a dus la formarea civiliza?
iilor. Aceasta inven?ie a creat bazele pastrarii ?i transmiterii informa?iilor, la
rasp�ndirea ?i dezvoltarea cuno?tin?elor.[10]

Toate sistemele de scriere nu au aparut dintr-o data, s-au bazat pe anumite

simboluri. Scrisul a aparut independent �n mai multe regiuni ale planetei, care,
astfel, pot fi numite leagane ale culturii ?i civiliza?iei (Mesopotamia, Levant,
Egiptul de Jos, Anatolia, Platoul Persan, regiunea fluviului Indus sau a Fluviului
Galben ?.a.). Civiliza?iile s-au dezvoltat mai ales pe malurile r�urilor. Una
dintre primele care au aparut a fost cea sumeriana (�ntre anii 4.000 ?i 3.000
�.Hr.), �n ?inutul dintre cele doua r�uri Mesopotamia din Orientul Mijlociu.[11]
Alte civiliza?ii au evoluat pe malurile Nilului, �n Egiptul Antic,[12][13][14] pe
valea Indusului[15][16][17] sau de-a lungul marilor fluvii ale Chinei. Istoria
Lumii Vechi[18] se �mparte �n Antichitate, av�nd ca zone principale: Orientul
Mijlociu,[19][20][21] bazinul mediteranean, China antica[22] ?i India antica,
ajung�nd p�na �n secolul al VI-lea; Evul Mediu,[23][24] �ntre secolele al VI-lea ?i
al XVI-lea; Epoca moderna timpurie sau Rena?terea,[25] ?i Epoca moderna, de la
Epoca Luminilor ?i Revolu?ia Industriala, ce �ncepe din 1750 ?i p�na �n prezent.�n
Europa, caderea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.) este, �n general, considerata
ca marc�nd sf�r?itul antichita?ii ?i �nceputul Evului Mediu.O mie de ani mai
t�rziu, �n mijlocul secolului al XV-lea, tiparul cu caractere mobile, inven?ia lui
Johannes Gutenberg,[26] a revolu?ionat comunicarea, anun?�nd sf�r?itul Evului Mediu
?i �nceputul Rena?terii[27][28] ?i al Revolu?iei ?tiin?ifice[29] Prin secolul al
XVIII-lea, dezvoltarea ?tiin?ei ?i a tehnologiei au condus la un salt calitativ
numit Revolu?ia industriala.[30] De atunci ?i p�na astazi, timp de un sfert de
mileniu, ?tiinta, tehnologia, comer?ul ?i, o data cu acestea, ?i poten?ialul
distructiv al razboaielor ?i al altor pericole cu care se confrunta locuitorii
planetei au crescut �ntr-un ritm accelerat.[31][32]

Cuprins
1 Preistorie
1.1 Paleolitic
1.2 Mezolitic
1.3 Neolitic
2 Antichitatea
2.1 Semiluna Fertila
2.1.1 Dezvoltarea agriculturii ?i domesticirea animalelor
2.2 Epoca bronzului
2.2.1 Me?te?ugurile
2.2.2 Apari?ia religiei ?i calendarului
2.2.2.1 Societatea
2.2.2.2 Apari?ia scrisului
2.2.3 Ora?ul, naviga?ia ?i comer?ul
2.2.4 Primele razboaie
3 Epoca clasica
3.1 Epoca fierului
3.2 Primele imperii
3.3 Democra?ie ?i despotism
3.4 Pax Romana
3.5 Religie ?i filozofie
4 Evul Mediu
4.1 Declinul Romei ?i Apogeul Bizan?ului
4.2 Civiliza?ia maia?a
4.3 Expansiunea araba
4.4 Incursiunile vikingilor
4.5 Statuile de nicaieri
4.6 Centralizarea regatelor medievale �n Europa ?i �nceputurile Feudalismului
4.7 Cruciadele
4.8 Invazia Mongola
4.9 Moartea Neagra
4.10 Razboiul de un veac
4.11 Imperiul Soarelui
4.12 Epoca de aur a Africii
4.13 Tar�mul celor 1000 de temple
4.14 Caderea Constantinopolului
5 Rena?terea
5.1 Inventarea tiparului
5.2 Marile Descoperiri Geografice
5.2.1 Calatoria lui Marco Polo
5.2.2 Explorarea Africii ?i Indiei
5.2.3 Descoperirea Lumii Noi
5.3 Quattrocento
5.4 Siglo de Oro
5.5 Colonialism
5.6 Epoca Elisabetana
5.7 Reforma Protestanta
5.8 ?arile de Jos
5.9 Secolul lui Ludovic al XIV-lea
5.10 De la Principatul Moscovei la Imperiul Rus
5.11 Apogeul Imperiului Otoman
5.12 Extremul Orient
5.12.1 Dinastia Ming
5.12.2 Imperiul Mogul
5.12.3 Shoguni ?i Samurai
6 Epoca industriala
6.1 Imperialismul colonial
6.2 Iluminismul
6.3 Revolu?iile atlantice
6.3.1 Na?terea unei na?iuni: SUA
6.3.2 Revolu?ia Franceza
6.4 De la divizare la ascensiunea de putere mondiala
6.5 De?teptarea na?ionalismului
6.6 Revolu?ia Industriala
7 Epoca moderna
7.1 Primul Razboi Mondial: Marele Razboi
7.2 Al Doilea Razboi Mondial: Razboi Global
7.3 Al Treilea Razboi Mondial: �Razboiul Rece�
7.4 Spre viitor: Globalizarea
7.5 Epoca Informa?iei
8 Note
9 Bibliografie
10 Vezi ?i
11 Legaturi externe
Preistorie
Articol principal: Preistorie.

Harta primelor migra?ii umane, conform studiilor asupra ADN-ului

mitocondrial.Numerele reprezinta mileniile p�na astazi. Precizia har?ii este
disputata

Lucy
La �nceputurile timpului, pe o planeta albastra dintr-un sistem solar, Pam�ntul
nostru, singura planeta cunoscuta care poate �ntre?ine atmosfera ?i apa lichida, s-
au format condi?iile necesare apari?iei vie?ii.La 4 miliarde de ani de la formarea
acestei planete, o specie unica a luat na?tere. Acum 10 milioane de ani, formarea
lan?urilor muntoase (ca Himalaya) sau formarea Marelui Rift African au perturbat
tiparele meteorologice, provoc�nd o racire sistematica a planetei, ceea ce avea sa
devina o situa?ie favorabila pentru apari?ia aceste noii specii care va domina
planeta. Acum 7 milioane de ani, stramo?ii no?tri, primatele [33] , traiau �n lini?
te, in copaci, la tropice, �n junglele dese africane. Dar zona lor avea sa fie
invadata.Acest nou venit avea sa aiba un efect profund asupra istoriei: iarba. �n
Africa de Est, paji?tile au invadat habitatul tradi?ional de padure al
primatelor.Cu copaci tot mai pu?ini ?i spa?ii c�t mai �ntinse �ntre ei, primatele
au fost nevoite sa se adapteze.Fiind tot mai multe primate �n copaci ?i c�t mai pu?
ina hrana, primatele au fost nevoite sa mearga de la o sursa de hrana la alta,
separate de pajisti.Caut�nd hrana disponibila, multe primate coboara din copaci ?i
se adapteaza noului habitat, adopt�nd, treptat ?i lent, mersul biped, av�nd
membrele superioare cu care vom putea modela istoria ?i construi civiliza?ia.

Homo habilis
Acum 3,2 milioane de ani, o creatura unica ?i deosebita de celelalte specii de
animale, pa?ea �n ?inuturile Etiopiei de azi. Numele ei era Lucy ?i provenea din
specia Australopithecus afarensis. Avea 25 ani, o �nal?ime redusa de 1,07 m (cam
c�t un copil modern de 6-7 ani), c�ntarea �n jur de 28 de kilograme ?i avea un
volum cranian redus (3�400 cm�). Principalele caracteristici ale ei erau pozi?ia
bipeda, put�nd sa-?i foloseasca membrele superioare ca balansier. Nu avea habitat
amenajat sau unelte; probabil, avea comportamentul unui v�nator de talie redusa, cu
o puternica �nclina?ie spre v�natoarea cooperativa ?i era culegatoare de fructe,
ciuperci sau radacini. Este considerata a fi adevarata "Eva"- mama tuturor
oamenilor.[34] Primii ei pa?i bipezi reprezinta �nceputul unei lungi calatorii a
umanita?ii.

Acum 2,4 -1,5 milioane de ani, primii proto-oameni sau hominizi pa?esc pe un pam�nt
ale carui roci sunt pline de elemente din siliciu (al doilea element chimic de pe
scoar?a planetei), prin contactul cu oxigenul av�nd capacitatea de a forma
cristale, care s-au combinat cre�nd roci solide, roci ce puteau fi cioplite ?i
ajustate fara a se sparge. Indivizii ce proveneau din specia Homo Habilis [35] ( al
carui volum cranian varia acum �ntre 500 ?i 800 cm� si care avea �n jur de 127 cm
�nal?ime ?i c�ntarea aproximativ 45 kg) puteau ob?ine muchii ascu?ite ce au fost
folosite pe post de unelte de construit sau ca arme de v�nat sau pentru ciop�r?irea
prazii. S-a declan?at, astfel, prima revolu?ie tehnologica: Paleoliticul sau Epoca
de piatra.

Paleolitic
Articol principal: Paleolitic.

Topor paleolitic

Hominizi aprinzand focul

�n perioada paleoliticului, oamenii au trait �n grupuri ca v�natori ?i culegatori
nomazi. Acum 800.000 de ani, �ntr-o noapte furtunoasa din Africa , un fulger love?
te un copac ce �l incendiaza sub ochii �nspaim�nta?i ai hominizilor din specia Homo
erectus [36](care aveau o talie de peste 1,50 m ?i un volum cranian de 1000 cm3 �n
medie).Treptat, vor �nva?a sa-l stap�neasca, �nva?�nd tehnici de aprindere a
focului prin izbirea rocilor de silex cu alte obiecte ascu?ite. Stap�nind focul,
oamenii stap�neau planeta. Folosind focul pentru gatit, e ca ?i cum ar fi avut un
stomac extern pentru a descompune alimentele, eliber�nd mai multe calorii ?i ob?
in�nd mai multa energie, ceea ce va produce o marire a creierului. Focul nu era
numai o sursa de �ncalzire ?i o modalitate pentru gatit, dar ?i o arma ce �i apara
de pradatori ?i va deschide calea spre noi tehnologii de confec?ionare a unor
arme ?i mai puternice. Stap�nirea focului avea sa fie un factor important pentru
colonizarea regiunilor reci din nord, �n Europa sau Asia preistorica.

Emisfera nordica �n timpul primei glacia?ii

Acum 230.000 de ani, specia oamenilor de Neanderthal care s-a desprins din hominizi
a ajuns �n Europa ?i Asia de Vest.

Homo erectus
�n paleoliticul mijlociu, acum 200.000 de ani, omul modern (Homo sapiens) luase pe
deplin form� [37]. Laringele coboara, oamenii av�nd posibilitatea de-a scoate
sunete mai complexe, dezvolt�ndu-?i limbajul. Informa?iile puteau fi, astfel,
�mparta?ite �ntre indivizi ?i peste genera?ii. Oamenii au c�?tigat, astfel, un
avantaj enorm fa?a de oricarei creatura de pe planeta. Fac�nd schimb de informa?ii,
oamenii puteau sa nu mai depinda de propria experien?a, ci puteau sa se foloseasca
de experien?ele personale ale celorlal?i, put�nd comunica. Ca specie, oamenii devin
exponen?ial mai inteligen?i. Odata cu apari?ia limbajului, oamenii practica muzica,
arta ?i, de asemenea, acel mod specific de �nhumare al celor deceda?i. Apari?ia
ritualului funerar dovede?te capacitatea de a prevedea � morm�ntul ascunz�nd trupul
�n descompunere � ?i o �n?elegere superioara a conceptului de moarte. Acum 100.000
de ani, av�nd membre superioare agile, un mers biped, stap�nind focul ?i
comunic�nd, cu un creier dezvoltat ?i unelte primitive, oamenii s-au putut deplasa
dincolo de continentul african.

Inmormantare
Acum 80-60 de milenii, oamenii s-au rasp�ndit din Africa de Est �n aproape toata
Africa, apoi spre Orientul Apropiat ?i, mai departe, catre Asia ?i regiunea
Australiei de azi, spre nord ajung�nd �n Europa, iar spre est �n Asia Centrala, cu
40 de milenii �n urma, ?i, �n sf�r?it, spre cele doua Americi acum 30 de
milenii[38]. Tot acum 40 de milenii este considerata ca fiind datata apari?ia
paleoliticului superior, caracterizat printr-o acea cultura superioara
paleoliticului mijlociu.

Expansiunea catre America de Nord ?i Oceania a avut loc �n cea mai recenta glacia?
ie de acum 40-50 mii de ani, mai ales �n perioada de apogeu a acesteia, atunci
c�nd, �n condi?iile de via?a din emisfera nordica, �n zonele pe care, astazi, le
numim temperate, erau extrem de nefavorabile. Lipsa hranei �n timpul glacia?iunii a
dus, de multe ori, la acte de canibalism .

Timp de 10-15 mii de ani, doua specii ?i-au disputat suprema?ia, convie?uind �n
Europa: Homo sapiens ?i Homo Neanderthalensis. Oamenii de Neanderthal [39] erau
evolua?i cultural, la fel de inteligen?i ca oamenii de Cro-Magnon, capabili de
realizari artistice ?i tehnologice. Practicau rituri funerare complexe, de?ineau
arme primitive ?i tehnici cu care puteau v�na animale mari (ca mamutul l�nos, de
exemplu) ?i �?i construiau colibe din oase de mamut. Erau organiza?i �n grupuri mai
mici, �n favoarea oamenilor moderni, care aveau un sistem de comunicare mai complex
?i care erau mult mai bine organiza?i ?i adaptabili. Oamenii de Neanderthal au
disparut acum 30.000 de ani, fie datorita glacia?iunii, fie datorita �ncruci?arii
cu oamenii moderni. �n timp, oamenii din specia Homo Sapiens au �nceput sa-?i
confec?ioneze haine din blanuri de animale cusute cu ace din os pentru a se �ncalzi
�n pe?terile reci ?i au domesticit anumi?i lupi ce au fost stramo?ii c�inilor de
azi. Lupul, care a fost unul dintre inamicii sai �n timpul erei glaciare, avea sa
devina cel mai bun prieten al omului, pe care �l va sprijini la v�natoare.

Neandertal

Amprentele rupestre din Pestera SantaCruz

Av�nd nevoia de a se exprima ?i a lasa urme ale trecerii lor, oamenii preistorici ?
i-au transpus vie?ile lor de v�natori si obiceiurile pe pere?ii pe?terilor, prin
picturi rupestre. Picturile rupestre, ce reprezentau animale asociate cu simboluri
magice - pentru a cinsti spiritele lor -, scene de v�natoare realizate din
amprentele suflate cu pigmen?i extra?i din plante peste m�na lipita de perete,
pentru oamenii timpurii, semnificau un mod de a-?i exprima identitatea, ca prima
forma de individualism, reprezent�nd un salt intelectual ?i cultural uluitor.

La sf�r?itul acestei glacia?iuni, odata cu dispari?ia mamiferelor mari ca mamu?ii,

acum 12.000 de ani, oamenii au colonizat aproape toate regiunile ne�nghe?ate ale
globului. Oamenii din aceasta perioada �?i ornamentau corpul cu diverse obiecte
(podoabe) pentru a-?i �mbunata?i �nfa?i?area. Grupurile sociale erau, �n general,
mici ?i egalitariste, totu?i, �n acelea caracterizate prin abunden?a de resurse ?i
tehnici avansate de stocare a alimentelor, s-a dezvoltat un stil de via?a sedentar,
cu structuri sociale complexe, cu ierarhizare ?i �n care erau posibile contactele
la distan?e mari, ca �n cazul aborigenilor australieni. �n acea perioada, popula?ia
abia daca numara c�teva zeci de mii de oameni pe �ntreaga planeta.

Mezolitic
Articol principal: Mezolitic.

Venus de Willendorf-statueta feminina ce dateaza din anii 20 000 i.e.n., se

presupune a fi una dintre primele manifestatii religioase pre-mitologice de adorare
a unei zeite-mame a fecunditatii si fertilitatii

Oamenii preistorici pict�nd pe pere?ii pe?terilor

Picturile rupestre din Pe?tera Lascaux

V�natori preistorici
Mezoliticul sau Epoca Mijlocie a Pietrei a fost acea perioada a evolu?iei
tehnologiei umane cuprinsa �ntre paleolitic ?i neolitic, toate fiind perioade ale
Epocii Pietrei.

Mezoliticul �ncepe la sf�r?itul pleistocenului, acum vreo 10.000 de ani ?i se sf�r?

e?te cu introducerea agriculturii, data care variaza cu fiecare regiune geografica.
�n anumite zone, cum ar fi Orientul Apropiat, agricultura a ramas, la sf�r?itul
pleistocenului, �ntr-un stadiu oarecum incipient ?i acolo mezoliticul este scurt ?i
indefinit. Pentru zonele �n care glacia?iunile au avut un impact mai puternic, este
preferat termenul epipaleolitic.

Regiunile, �n care ultima glacia?iune a avut un efect mai puternic asupra mediului
au cunoscut o epoca mezolitica mai �ndelungata, dur�nd chiar milenii. �n nordul
Europei, grupurile sociale au avut condi?ii de trai favorabile, cu rezerve de hrana
mai bogate, doar �n jurul acelor ?inuturi mla?tinoase ?i �mpadurite datorita unui
climat mai calduros. Stau marturie vestigiile arheologice ale culturilor
Maglemozian (zona Danemarcei de azi) ?i Azilian (la grani?a dintre Spania ?i Fran?
a). �n aceste condi?ii, apari?ia neoliticului �n nordul Europei a fost am�nata cam
pe la 4.000 de ani �.Hr. (sau acum 6.000 de ani).

Vestigiile arheologice ale acestei perioade sunt limitate la resturile menajere

descoperite ?i la defri?arile regiunilor �mpadurite. Aceste defri?ari vor fi
practicate la scara mai extinsa �n neolitic, fiind necesar tot mai mult spa?iu
pentru agricultura.

Mezoliticul este caracterizat prin apari?ia uneltelor de piatra mai fin

prelucrate ?i de dimensiuni mai mici (v�rfuri de lance, de sage?i), denumite
microli?i, prezente �n majoritatea regiunilor. De asemenea, s-au mai descoperit
unelte de pescuit, topoare de piatra ?i obiecte de lemn (canoe, arcuri cu sage?i)
dovedind existen?a unor tehnologii mai avansate �n zone ca: Africa, cele asociate
culturii aziliene, ca apoi sa se rasp�ndeasca �n Europa, prin intermediul culturii
ibero-maurusiene ?i Palestina (cultura Kebaran). Nu este exclusa posibilitatea unor
inven?ii ?i descoperiri independente �n cadrul acestor societa?i aflate �n plina
dezvoltare.

La fel ca �n paleolitic, �n mezolitic, indivizii traiau �n grupuri ?i triburi mici

�n care predomina egalitarismul.

Neolitic
Articol principal: Neolitic.
Articol principal: Revolu?ia neolitica.

Oale ?i tac�muri neolitice

Unelte ?i arme neolitice

Figurina din lut a Zei?ei-Mama

Sanctuarul G�bekli Tepe, Urfa

�atalh�y�k

Lupul cenu?iu, despre care se speculeaza ca ar fi primul animal domesticit de om,

folosit de obicei la pazirea turmelor ?i a locuin?ei
Neoliticul, aceasta "noua epoca a pietrei", care a debutat acum 12.000 de ani, a
fost o perioada de dezvoltare a tehnologiilor ?i a societa?ilor primitive aflata la
sf�r?itul Epocii Pietrei. �nceputul acestei perioade este marcat de instituirea
modului de via?a sedentar, introducerea cre?terii animalelor, a agriculturii ?i
apari?ia prelucrarii metalelor. Cea mai importanta schimbare comparativ cu
perioadele precedente este apari?ia agriculturii. Cultivarea gr�ului a adus un nou
aliment de baza �n vie?ile oamenilor: p�inea. �n zonele �n care s-a introdus
cultivarea plantelor se produc mari schimbari economice ?i sociale: are loc un
proces de sedentarizare, a?ezarile cresc ca urmare a nevoii de for?a de munca
pentru cultivarea terenurilor, locuin?ele devin mult mai solide ?i cresc, uneori,
�n dimensiuni. Aceasta tendin?a se va men?ine ?i �n mileniile urmatoare, prin
apari?ia ora?elor ?i a satelor, unde o mare parte a popula?iei se afla implicata �n
produc?ia agricola. Un alt beneficiu al practicarii agriculturii a fost apari?ia
unui surplus de produse care a putut fi pastrat sau oferit la schimb unor alte
comunita?i.[40][41][42] Sunt construite primele ora?e �n Asia Mica (Turcia de azi)-
�atalh�y�k, �n Palestina-Ierihon sau a?ezari tribale permanente ori sate conduse de
proto-capetenii �n Europa megalitica. Dezvoltarea ora?elor a fost sinonima cu
apari?ia civiliza?iei.[43] Au fost domesticite bovinele, pasarile, porcinele ?i
ovinele. Animalele au fost folosite ca o importanta sursa de hrana, dar ?i la
schimbul de produse. Dejec?iile animale s-au folosit ca �ngra?am�nt natural,
combustibil solid sau material de construc?ii. �n s�nul comunita?ilor �n care cre?
terea animalelor a devenit ocupa?ia preponderenta, ca urmare a pastoritului, apar
noi schimbari sociale. Domesticirea animalelor a dus la cre?terea demografiei,
popula?ia umana numar�nd un milion de indivizi �n anii 10.000 �.e.n., dar ?i la
cre?terea inegalita?ii �ntre oameni. Via?a grea de fermier le-a adus oamenilor un
inamic nou: bolile ce se rasp�ndeau cu repeziciune �n mediul satelor ?i ora?elor.
Neajunsurile, foametea ?i competi?ia au iscat jafuri reciproce sau conflicte
violente �ntre triburi. Mumia omului zapezilor, �tzi, gasit �n Alpi indica semne ca
a murit �ntr-o lupta, din cauza ca a fost strapuns de sage?i adverse, la fel cum
indica ?i scheletele cu urme de vatamari ael fermierilor neolitici, ceea ce dovede?
te faptul ca, �n Neolitic, conflictele violente erau la ordinea zilei. La fel ca �n
paleolitic, oamenii au continuat sa foloseasca unelte cioplite din silex. �n
schimb, popula?iile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum
ar fi, spre exemplu, seceri sau pietre de moara folosite la macinat; au perfec?
ionat tehnicile de v�natoare ?i pescuit, prin apari?ia unor diverse tipuri de sage?
i, harpoane etc. Pentru pastrarea ?i gatitul produselor una din cele mai importante
evolu?ii tehnologice este apari?ia vaselor ceramice. Pentru construc?ia locuin?elor
s-au folosit caramizi de lut, cum este cazul �n Levant, Anatolia, Siria, nordul
Mesopotamiei ?i �n Asia Centrala. �n Europa locuin?ele au fost construite, �n
general, din lut amestecat cu materii organice pe structuri solide din lemn.

Odata cu apari?ia primelor a?ezari permanente, se produce un nou salt cultural:

religia organizata. �n sudul Angliei, un monument megalitic, Complexul circular din
piatra de la Stonehenge [44], care �nglobeaza ?i construirea celebrului calendar al
solsti?iilor, va avea un rol importat pentru celebrarea mor?ilor, stramo?ilor ?i
zeilor. Credin?a �n Via?a de apoi �i va inspira pe oameni �n realizarea unor
construc?ii monumentale ?i grandioase ?i practicarea ceremoniilor dedicate
divinita?ilor.

Stonehenge
Antichitatea

Piramidele de la Giza

Sfinxul de la Giza
�n aceea?i perioada c�nd se �nal?a complexul de la Stonehenge, la c�teva mii de
mile departare, �n sud-est, un alt monument dedicat cultului mor?ilor era ridicat,
fiind cea mai �nalta construc?ie ridicata de om pentru urmatoarele 4 milenii. Pe
malurile fluviului Nil, egiptenii ridicau cel mai mare morm�nt dedicat Faraonului
Keops (Khufu), regele-zeu al Egiptului. Prin mare?ia ?i grandoarea sa, trebuia sa
se eviden?ieze ca monumentul era �nal?at de un "zeu" pe pam�nt. Zeci de mii de
muncitori care nu aveau nici unelte din fier, nu cunoscusera nici roata, ciopleau
pietrele de calcar cu unelte din cupru. Un �ntreg ora? a fost construit pentru a-i
adaposti pe ace?tia. Nu erau sclavi, ci me?te?ugari pricepu?i plati?i ?i bine
hrani?i, supraveghea?i de marele arhitect, Hemiunu, unul dintre primii mari
ingineri cunoscu?i din istorie de la Imhotep �ncoace (arhitectul primei piramide �n
trepte dedicata faraonului Djoser, construite la Saqqara ). Organizarea, ordinele ?
i comenzile se faceau prin intermediul uneia dintre cele mai mari inova?ii: scrisul
dezvoltat cu 2 milenii �nainte �n Orientul Mijlociu. Hemiunu avea sa conduca unul
dintre cele mai megalomanice proiecte, cu o for?a de muncitori nemaivazuta: 30.000
la numar, �mpar?i?i �n echipe concurente, care trebuiau sa transporte c�te un bloc
la fiecare 2 minute, �n 10 ore de munca pe zi. �n cimitirele de l�nga piramida,
scheletele multor muncitori arata ca au suferit evidente leziuni. Mul?i lucratori
au fost trimi?i �n cariere ca sa extraga blocurile de granit ?i calcar ?i sa le
prelucreze me?terii pietrari. Blocurile erau apoi transportate pe Nil, pe un canal
special construit. La debarcare, blocurile erau trase de sanii, �mpinse pe rampe
(facute din caramizi de lut) cu rulouri de lemn sub ele. A fost nevoie de timp cca
20-30 de ani pentru ca cele 2 milioane de blocuri de granit ?i calcar sa fie
pregatite pentru a construi piramida. Partea exterioara a piramidei a fost
acoperita cu calcar alb stralucitor, v�rful era �nfa?urat cu o folie de aur, iar �n
interiorul piramidei, �n camera funerara, odihnea mumia faraonului Keops, ce avea
sa ajunga printre zei.

Semiluna Fertila

Mohenjodaro

Ziguratul din Ur

Stindardul din Ur-partea care infatiseaza razboiul

Stindardul din Ur-partea care infatiseaza viata pe timp de pace

Abu Simbel
Revolu?ia neolitica a condus la schimbari majore cu consecin?e importante. Este
vorba, �n primul r�nd, de cre?terea demografica, datorata evolu?iei
agriculturii.Popula?iile tot mai dense s-au organizat �n state. Pornind din stadiul
de v�natori ?i culegatori de fructe ?i semin?e, oamenii au �nva?at, treptat, sa
cultive plante ?i sa creasca animale domestice. �n urmatoarele 3 milenii au aparut
principalele �ndeletniciri, precum olaritul, naviga?ia, mineritul, construc?iile,
prelucrarea cuprului, cusutul ?i faurirea armelor. Primele ora?e complexe au fost
construite, nu mai devreme de 3000 �.en., pe malurile r�urilor, �n Egipt,
Mesopotamia[45] , India ?i China. Civiliza?ia luase fiin?a. Cele mai timpurii
comunita?i de agricultori cunoscute au fost �ntemeiate in Mesopotamia, la
�ntretaierea drumurilor dintre Europa ?i Asia prin anii 7000-8000 �.en. Comunita?
ile ?i satele de agricultori s-au raspandit �n sud-estul Europei prin 6000 �.en.

�n Sumer de prin 3400 �.en., a?ezarile de nego? s-au transformat �n ora?e ca Ur,
Uruk, Eridu, Nippur, Umma sau Laga?.De-a lungul fluviului Nil, s-a dezvoltat o
civliza?ie avansata, ce a durat 2500 de ani. �n alte par?i ale Africii, oamenii
duceau o via?a mai simpla. Prin 2600 �.en. au fost ridicate construc?ii de mari
dimensiuni, ca piramidele din Egipt, ziguratele din Mesopotamia, monumentele
megalitice circulare din Europa ?i primele temple din Peru. Cam �n aceea?i
perioada, popula?ia regatului Ku?, din estul Africii, �nva?a sa prelucreze
metalele, iar astronomii chinezi urmareau pentru prima oara o eclipsa de soare.

�n Asia, au existat patru nuclee de dezvoltare.Pe valea Indusului, prin 2600 �.en.,
s-a dezvoltat o civiliza?ie avansata ce a cuprins ora?e ca Harappa sau Mohenjo-
daro, cladirile lor din caramizi fiind aliniate de-a lungul unor strazi care se
�ntretaie �n unghi drept. Un sistem perfec?ionat de canalizare permitea alimentarea
lor cu apa curenta. �n China, de?i primele comunita?i agricole luasera amploare
prin 4000 �.en., tradi?ia chinezeasca sus?ine ca bazele civiliza?iei au fost puse
de �mparatul Galben prin 2700 �.en.Celelalte doua nuclee au fost delta fluviului
Mekong, �n sud-estul Asiei, unde se cultiva orez, ?i Noua Guinee, cu o popula?ie de
agricultori.

Pe coasta Atlanticului, �n jur de 4000 �.en., o cultura avansata a �nceput sa

ridice movile ?i construc?ii circulare din piatra ?i lemn.Cele mai vechi monumente
se gasesc �n Irlanda, Anglia, Sco?ia ?i �n provincia franceza de azi, Bretagne. Mai
t�rziu, spre 500 �.en., Europa a fost dominata de cel?i, de?i cele mai avansate
civiliza?ii care au construit ora?e au fost cea din Creta, Micene[46][47], �n
Grecia ?i cea etrusca, �n Italia.

Agricultura era cunoscuta ?i �n America Centrala �naintea anului 3000 �.en., iar
prin 2000 �.en., peruvienii din mun?ii Anzii Cordilieri formasera comunita?i de
agricultori.Popula?ia �n continua cre?tere locuia �n sate stabile care, �n sute de
ani, s-au marit treptat, devenind ora?e. Prin 2600 �.en., pe coasta peruviana se
construisera temple mari, cam in aceea?i perioada �n care �ncepusera sa apara
construc?iile megalitice circulare din Europa ?i piramidele din Egipt. �n Mexic, s-
a dezvoltat civiliza?ia olmecilor, civiliza?ia zapotecilor, precum ?i culturile
Moche ?i Nazca. Prin 500 �.en., ?i maia?ii din Mexic construiau piramide. �n
America de Nord, popula?ia v�na animale ?i ratacea �n cautarea hranei pe un
continent vast, unde nu existau nici ora?e, nici civiliza?ie. Ace?ti oameni care
traiau din resursele pe care le oferea pam�ntul, aveau legende ?i credin?e,
leacuri, unelte ?i locuin?e simple. Primii pa?i spre civiliza?ie au fost facu?i
prin 700 �.en., de catre popula?ia Adena, ce traia �n padurile din statul Ohio de
azi.Ace?tia �nal?au temple pe movile, traiau �n sate mari ?i confec?ionau obiecte
din cupru.

Dintre to?i locuitorii Terrei, aborigenii din Australia au istoria cea mai
consecventa. Ei nu au cunoscut multiplele schimbari dramatice ?i evenimentele altor
culturi. Aborigenii erau rasp�ndi?i pe toata suprafa?a continentului australian pe
care au cutreierat-o milenii �n cautare de hrana ?i v�nat. Noua Zeelanda era
aproape nepopulata. �n insulele Polineziei, �n anii 3000 �.en., s-a dezvoltat
cultura Lapita-marinari care, �n jurul anului 1500 �.en., au strabatut oceanul
pentru a explora insulele �ndepartate.

Eurasia si nordul Africii in anul 2000 i.en., in timpul epocii bronzului

Cornul Abundentei

Orasele din Mesopotamia

Primul imperiu-Imperiul Akkadian

Orientul Mijlociu si Apropitat in secolul XIII i.en.

Lumea in anul 1000 i.en.

Dezvoltarea agriculturii ?i domesticirea animalelor

Articol principal: Istoria agriculturii.
Plug tras de boi din Egiptul Antic, c. 1200 �.en.

Cultivarea pamantului

Prepararea vinului la egipteni

O schimbare majora ca Revolu?ia neolitica, a avut loc prin mileniul al X-lea, o
data cu adoptarea agriculturii, c�nd comunita?ile renun?a la nomadism ?i trec la
sedentarism. Cele mai vechi dovezi descoperite ale practicarii agriculturii dateaza
de la sf�r?itul ultimei ere glaciare, aproximativ acum 11.000 de ani �n urma.
Dovezile sugereaza ca cei mai timpurii agricultori au fost v�natori-culegatori
boga?i, care au avut la dispozi?ie o mul?ime de produse alimentare la indem�na. �n
faza incipienta, dezvoltarea agriculturii a fost un proces lent ?i ciclic. Semin?
ele erau semanate primavara, apoi, terenurile erau �ntre?inute ?i adapate p�na c�nd
culturile erau gata pentru a fi recoltate. Deoarece foarte pu?ine locuri aveau un
climat potrivit pentru produc?ia agricola, pe tot parcursul anului, fermierii aveau
sa �nmagazineze produsele alimentare pentru lunile de iarna, sau cumparau de la
pescarii ?i v�natorii care procurau hrana. Fermierii au fost �ntotdeauna la mila
naturii ?i vremii: daca nu ploua sau daunatori le distrugeau recoltele, familiile
puteau, pur ?i simplu, muri de foame. Sumerienii sunt printre primii care trec la
acest mod de via?a stabila prin 9.500 �.en. Prin 7.000, agricultura se rasp�nde?
te ?i �n India, prin 6.000 �n Egipt, iar prin 5.000 ajunge ?i �n zona Chinei. Prin
2.700 �.Hr., agricultura este adoptata ?i �n America Centrala. De?i aten?ia
speciali?tilor este concentrata �n zona Orientului Mijlociu ?i a Cornului Abunden?
ei, descoperirile arheologice efectuate �n cele doua Americi, Asia de Est ?i Asia
de Sud-Est au dovedit ca ?i aici, agricultura a cunoscut o aceea?i continua
dezvoltare .

O etapa importanta �n evolu?ia agriculturii o constituie apari?ia ?i dezvoltarea

iriga?iilor ?i utilizarea for?ei de munca specializate la Sumerieni prin 5.500
�.en. Agricultorii din Semiluna Fertila sapau ?an?uri prin care apa ajungea p�na la
culturi. Cu ajutorul iazurilor ?i stavilarelor se puteau fertiliza terenuri situate
la mare departare de r�uri. �n Egipt ?i China, revarsarile anuale erau folosite �n
vederea irigarii. Leaganele vechilor civiliza?ii au fost r�urile, vaile, fluviile
precum Tigrul, Eufratul �n Mesopotamia, valea Nilului �n regiunea Egiptului, valea
Indului �n India ?i vaile fluviilor Yangtze ?i Fluviul Galben pe teritoriul Chinei
actuale. Unele popoare nomadice, cum ar fi indigenii australieni ?i bo?imanii din
sudul Africii nu au practicat agricultura p�na aproape de zilele noastre. �n
Mesopotamia, gr�ul ?i orzul au fost �ncruci?ate cu alte graminee, pentru a se ob?
ine varieta?i noi, din care se preparau p�ine ?i placinte. Egiptenii cultivau
gr�u ?i orz pentru p�ine ?i bere, ?i in pentru ?esaturi. Culegeau trestii de
papirus pentru a fabrica foile de papirus pe care scriau hieroglifele. Pe valea
Indusului, agricultorii cultivau orz, gr�u, bumbac, pepeni ?i curmale. Munca la
c�mp se facea cu elefan?i ?i bivoli indieni �mbl�nzi?i. �n China, sub Dinastia
Shang, oamenii au tras cu plugul ?i au cultivat mei, gr�u ?i orez, precum ?i duzi
pentru hranirea viermilor de matase, din care produceau matase. Olmecii din Mexic
cultivau porumb, fasole ?i dovleci. Agricultura este cea care a facut posibila
apari?ia societa?ilor umane complexe, denumite civili