Sunteți pe pagina 1din 2

Iosif Hodo?

De la Wikipedia, enciclopedia liber�


Jump to navigationJump to search
Pentru alte persoane purt�nd acela?i nume de familie, vede?i Hodo?
(dezambiguizare).
Logo of the Romanian Academy.png Membru fondator al Academiei Rom�ne
Iosif Hodo?
Iosif Hodos (cropped).jpg
Iosif Hodo?
Date personale
N�scut 20 octombrie 1829
Imperiul Austriac Bandu de C�mpie, Mure?
Decedat 9 decembrie [S.V. 28 noiembrie] 1880
Austro-Ungaria Sibiu
Na?ionalitate Rom�nia rom�n�
Cet�?enie Flag of Romania.svg Rom�nia
Flag of Hungary (1874-1896).svg Ungaria Modifica?i la Wikidata
Ocupa?ie istoric, avocat, publicist ?i om politic
Activitate
Limbi limba maghiar� Modifica?i la Wikidata
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului

Pe scaune: Iosif Hodo�, vicecomite, deputat de Brad; Ioan Pipo?, comite suprem,
Sigismund Borlea, protonotar, deputat de H�lmagiu.
�n picioare: Ioan Mo?iu, jude de tribunal; George Secula, vicenotar, fisc
comitatens; Ioan Fr�ncu, fisc comitatens; Haralambie Munteanu, notar la comitat;
Ioan Co?eriu, asesor.
Lipse?te: Amo? Fr�ncu (senior), vicecomite.
Iosif Hodo? (Hodo?iu) (n. 20 octombrie 1829, Bandu de C�mpie, Mure? - d. 28
noiembrie/9 decembrie 1880, Sibiu) a fost un istoric ?i om politic rom�n, avocat,
publicist, membru fondator (1866) al Academiei Rom�ne. A fost unul dintre frunta?ii
mi?c�rii na?ionale a rom�nilor transilv�neni.

A fost c�s�torit cu Ana Balint, fiica lui Simion Balint (n. 1810 - d. 1880),
descendent al unei familii nobiliare de preo?i din Vima Mic� (?ara L�pu?ului),
prefect al Legiunii Arie?ului ?i revolu?ionar rom�n al�turi de Avram Iancu. A avut
trei fii: Enea, Alexandru ?i Nerva.

Cuprins
1 Perioada studiilor
2 Activitatea politic�
3 Note
4 Vezi ?i
5 Leg�turi externe
Perioada studiilor[modificare | modificare surs�]
�mpreuna cu fratele s�u Zaheu Hodo?, cu v�rul s�u, Alexandru Papiu Ilarian ?i cu
fra?ii Radu ?i Nicolae Popea, to?i elevi la Liceul Academic Piarist din Cluj,
particip� la organizarea unei societ�?i de lectur� care �prin cultivarea limbii
rom�ne ?i a celorlalte instrumente de cultur� na?ional�, avea de scop s�
preg�teasc� emanciparea politic� a neamului nostru�.[1]

Iosif Hodo? a studiat Dreptul �n Italia, la Padova al�turi de Alexandru Papiu


Ilarian ?i de Simion B�rnu?iu. Au trecut prin situa?ii financiare grele ?i cel care
i-a ajutat, cum a putut ?i el, a fost p�rintele Simion Balint care se bucur� nespus
de mult c�nd, �n ianuarie 1854, reu?esc s�-?i ia doctoratul.

�Nimeni (poate nici chiar Papiu ?i Hodo?) nu se bucura �ns� mai sincer �ntr-acestea
de succesul lor ca bunul p�rinte Balint din Ro?ia Montan�, care le ?i adres� o
epistol� la 21 ianuarie 1854, spre a le ar�ta c�t de fericit� avea s� fie na?ia
rom�neasc� de titlul �nalt ce c�p�taser�. �
� Alexandru Marcu, Simion B�rnu?iu, Al. Papiu Ilarian ?i Iosif Hodo? la studii �n
Italia, p.115 [2]
Activitatea politic�[modificare | modificare surs�]

La Dieta de la Budapesta
Iosif Hodo? s-a remarcat prin activitatea sa politic�. �n anul 1848, c�nd avea
numai 19 ani, �ncredin?�ndu-i-se viceprefectura ?inutului Zarand, a participat la
toate actele na?ionale, politice ?i culturale din acest ?inut. Este ales secretar
general al adun�rii na?ionale de pe C�mpia Libert�?ii, din 3-5 mai 1848. Ca deputat
�n dieta ungureasc� din Pesta, sus?ine autonomia ?i integritatea Transilvaniei
pentru care este felicitat de bra?oveni, craioveni, bucure?teni ?i de cei de la
Academia sibian� de drepturi.

Dragostea de patrie l-a �nfl�c�rat �n aceea?i m�sur� ca ?i pe socrul s�u Simion


Balint. Aceasta se poate vedea din activitatea politic� pe care au desf�?urat-o
ambii, lupt�nd pentru drepturile rom�nilor din Transilvania, precum ?i din unele
fapte m�runte, dar totu?i semnificative. Astfel �n scrisoarea din 25 noiembrie
1858, trimis� din Viena c�tre cei de acas� din Ro?ia, Iosif Hodo? ?i Simion Balint
arat� c� a?tept� s� mearg� �n audien?� la �mp�rat, care era plecat, apoi Balint
scrie: ...dar ur�tul �ntru at�ta ne-au cuprins, �nc�t g�ndim c� nu vom mai sc�pa de
aici... de abia apuc�m s� mai devenim odat� la m�m�ligu?a noastr�.[3]

�ntre 1869 - 1878, pe perioada a trei mandate, Iosif Hodo? a fost deputat �n
Parlamentul de la Budapesta.Eroare la citare: Etichet� <ref> invalid�; nume
invalid, ex. prea multe nume

Se num�r� printre membrii fondatori ai Societ�?ii literare rom�ne, societate care


se va transforma ulterior �n Academia Rom�n�.[4] Este secretar general al Academiei
Rom�ne p�n� la moarte. Ca membru al Academiei Rom�ne, Iosif Hodo? face comunicarea
Literatur� ?i bellearte, �n 1868.

A publicat la Pesta, �n 1871, studiul de drept intitulat Rom�nii

S-ar putea să vă placă și