Grigore Hagiu (27 septembrie 1933, T�rgu Bujor�1 februarie 1985, Bucure?

ti) a fost
un poet rom�n, din genera?ia antiproletcultista a resurec?iei ?i paradoxismului.

Cuprins
1 Via?a ?i opera
2 Distinc?ii
3 Referin?e critice
4 Bibliografia de sub sigle
5 Sf�r?itul
6 Note
Via?a ?i opera
Liceean fiind, debuteaza �n anul 1950, cu poeme �n spiritul epocii proletcultiste,
�n revista T�narul scriitor. �n 1952, este absolvent al unui liceu din Gala?i,
urm�nd �n aceia?i ani ?colari stalini?ti (1952�1954) cursurile Institutului de
Cinematografie din Bucure?ti, cursuri abandonate, spre a se �nscrie, �n 1955, la
Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucure?ti. A fost redactor la diferite
ziare ?i reviste: Drum nou, Luceafarul etc.

Dupa debutul editorial cu Autoportret �n august (Bucure?ti, Editura pentru

Literatura, 1962), Grigore Hagiu publica urmatoarele volume de versuri:

Continentele ascunse (Bucure?ti, Editura pentru Literatura, 1965).

De dragoste de ?ara (Bucure?ti, Editura Tineretului, 1967).
Sfera g�nditoare (Bucure?ti, Editura pentru Literatura, 1967).
Noble?e de stirpe (Bucure?ti, Editura Tineretului, 1969).
Spa?iile somnului (Bucure?ti, Editura pentru Literatura, 1969).
Nostalgica triada (Bucure?ti, Editura Eminescu, 1970).
C�ntece de stema (Editura Militara, 1971).
Miazanoaptea miresmelor (Bucure?ti, Editura Cartea Rom�neasca, 1973).
Zenit de anotimpuri (Bucure?ti, Editura Eminescu, 1974).
Sarbatorile anului (Bucure?ti, Editura Militara, 1975).
Desc�ntece de gravita?ie (Bucure?ti, Editura Cartea Rom�neasca, 1977).
Sonete (Bucure?ti, Editura Eminescu, 1978).
Alte sonete (Bucure?ti, Editura Cartea Rom�neasca, 1983).
Distinc?ii
Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom�nia (1967).
Premiul Asocia?iei Scriitorilor din Bucure?ti (1968).
Referin?e critice
Poezia lui Grigore Hagiu se releva � dupa cum subliniaza criticul / istoricul
literar Ion Pachia-Tatomirescu � ��n perimetrul unui �modernism bine temperat��. Ca
mai to?i colegii de genera?ie, Grigore Hagiu �e con?tient de faptul ca poezia
�nseamna scriere cu �creta� propriului ens pe tabla-cer, jertfire a sinelui,
�auto�nsicriere� ?i pregatire pentru sublimul turnir din priveli?tea fiin?ei�
(TGrp, 387): N-am sa pot fi niciodata / mai drept / ?i mai frumos dec�t un scaun /
(...) / ?i mai �mpietrit dec�t o coasa / mai zvelt / ?i mai melodios dec�t o
v�sla / mai economic / ?i mai adunat dec�t o barda / (...) / sunt lucrurile /
chipurile mele �mpietrite / mai palide ?i mai �ncete / durata lor ce ma conserva /
am vreme lunga sa le pot privi / pentru secunda-n care ma voi vedea / �ncremenit /
pe mine �nsumi / ?i-acea secunda / nespusa nimanui de nimeni / ma va sparge hotar�t
/ c�nd trupul retezat de via?a / pe sine �nsu?i se contempla / ?i dovedindu-se el
cel mai puternic / resoarbe �napoi tot ce-a vazut... (HSfer, 72).

Eroul sau liric � din Sfera g�nditoare �ndeosebi � se releva drept �Omul-
Phoenix�: ... pl�ngi suflete / cu lacrimi �nsa de aripi / noianul care n-ai ?tiut /
?i n-o sa ?tii sa �l aprinzi / de lucruri ?i de g�nduri / de cuvinte / (...) // �n
fa?a ta cad uria?e focuri �n cenu?a / �ngaduie acestui viitor al tau / mereu sa
arda �nainte-?i / el se retrage ve?nic nevazut / platindu-?i greu rena?terile
tale / chiar ?i pe-aceasta / �nflorind / aripa din aripa / ?i consum�ndu-?i zborul
fara scrum / din osul umarului p�na-n v�rful lor... (HSfer, 105). Subliniidu-i �o
originalitate de structura frapanta�, criticul literar Nicolae Ciobanu remarca �n
poezia lui Grigore Hagiu �acuitatea ardenta a starii de con?tiin?a intima integral
traita ?i, implicit, comunicata prin �vocea eului� colectiv; este vorba, adica, de
acel �eu� care �n virtutea sublim-dramaticei lui �nsu?iri exponen?iale da na?tere
nobilei �confuzii� dintre existen?a �n sine a individului uman ?i umanitatea �nsa?i
careia, de fapt el �i apar?ine. (...) Fantastica padure este un imn de lauda
adresat umanita?ii noastre rom�ne?ti pentru inalterabila ei putere mitica de a se
confrunta, �n spiritul unei dramatice demnita?i morale, cu �ncercarile tragice ale
existen?ei �n ?i prin spa?iul ?i timpu-i cosmic.� (C�n, 162).

De fapt, metafora-simbol a lui Grigore Hagiu, fantastica padure, dupa cum se releva
din �ntregul volum ce poarta acest titlu, nu este altceva dec�t cetatea-padure,
desemn�nd la al?i poe?i arheul valahic, metamorfoz�ndu-se �ntr-�un fantastic ora?-
padure�: ?i deodata / crescu �n tot ora?ul / surda-mpotrivire / �nt�i venira
trunchiurile mari de brazi / din camioane pe-ntuneric descarcate / pe bra?e duse �n
tacere-ad�nca / ?i stivuite-aproape de primejdii / sa fie la-ndem�na min?ii agere ?
i chibzuite / pe urma �ncepura sa se-nal?e / sa sprijine colo?ii / descumpani?i de
piatra / cariatide vechi de lemn // o uria?a mina / la lumina zilei / o fantastica
padure / un codru viu �n �mpietrire salvatoare / ?i fara de coroane ?i de
radacini / cu multele-i coloane numai drepte iu?i / vestind cu glas de om ?i de
zapada-nv�rtejita / acolo unde cople?e?te greutatea stap�nind-o / nascu?i aici
retra?i aici / sa nu ne surpe valul barbariei / aici ne na?tem iar / ?i nu ne mai
retragem // legate-alaturi / cu capiteluri simple / pe talpici de sc�nduri /
tulpinile de brad �?i ocupara locul / �n vasta r�nduiala-a fantasticei paduri /
trezind �ndem�narea ce zacea �n noi de mii de ani / ?i-acuma rasufla din nou la
suprafa?a cu putere / strunind �ncheieturile acestei lumi ie?ita din ?�?�ni / ?i-n
prima noapte / mai lini?tita parca / miresmele de brad ratacitoare / cazura peste
ora? (�aici ne na?tem iar ?i nu ne mai retragem... (HFp, 33 sq.).

Grigore Hagiu este un creator de veritabile simfonii poematice, tot o simfonie

fiind ?i suita de poeme turnate �n forma fixa, Sonete, volum publicat �n 1978,
despre care Victor Felea consemneaza: �Cele o suta unul sonete se constituie �ntr-
un mare poem unitar, fara ca buca?ile, considerate separate, sa-?i piarda relieful
propriu, un superb poem dedicat realita?ilor tangibile ?i intangibile ale ?arii. El
urmare?te �ntr-un aranjament cu discre?ie �ntocmit, natura ?i pam�ntul rom�nesc sub
iluminarile tuturor anotimpurilor, celebr�nd totodata, �n chipul cel mai firesc,
elementele noi, de civiliza?ie moderna, care au �mboga?it peisajul nostru sau
rostindu-?i cu un patos re?inut dar cu at�t mai convingator, �ncrederea �n oamenii
uria?ului efort colectiv. Dar �poemul� nu se opre?te numai la atmosfera ?i la
aspectele prezentului, ci �nglobeaza cu aceea?i naturale?e ?i spa?iul eroic al
trecutului, prin evocarea c�torva din cele mai reprezentative ?i mai ata?ante
figuri ale istoriei noastre. �n acest fel tabloul poetic prime?te toate
dimensiunile ne�cesare ?i, fara sa aiba caracterul unei fresce sau dinamismul
desfa?urarilor epopeice, el �?i transmite cu limpezime, cu o bl�nda ?i ferma for?a
de penetran?a sentimentul plenitudinar al pa�triei...: Pogor �n mine �nsumi lini?
tit, / spre-ad�ncurile calme de-mplinit, / spre �ntruparea mea cea mai curata. // ?
i parca spal un aur limpezit / subt ploi �nalte care s-au pornit / din sanctuare
dacice de piatra.� (FApa, 72).

Criticul literar Matei Calinescu scria ca Grigore Hagiu se alcooliza ?i el

sinuciga? (ca Nichita Stanescu), cu bani lua?i pe poemele �n care celebra partidul
cu ocazia aproape oricarei sarbatori oficiale, de?i el continua sa scrie paralel
poeme de alta factura, cu un suflu tragic ?i, adesea, cu tai?uri critice ascunse.
[1]

Bibliografia de sub sigle

C�n = Nicolae Ciobanu, �nt�lnirea cu opera, Bucure?ti, Ed. Cartea Rom�neasca, 1982.
FApa = Victor Felea, Aspecte ale poeziei de azi, III, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1984.
HFp = Grigore Hagiu, Fantastica padure, Bucure?ti, Ed. Cartea Rom�neasca, 1980.
HSfer = Grigore Hagiu, Sfera g�nditoare, Bucure?ti, Editura pentru Literatura,
1967.
TGrp = Ion Pachia Tatomirescu, Genera?ia resurec?iei poetice (1965 � 1970), Timi?
oara, Editura Augusta, 2005.
Sf�r?itul
Pe 13 februarie 1985, �ntr-o seara geroasa, poetul Grigore Hagiu s-a culcat cu
aragazul aprins, pentru a se �ncalzi, dar gazele s-au oprit �n timpul nop?ii, apoi
au pornit din nou[2], asfixiindu-l at�t pe el, c�t ?i pe so?ia sa care a murit pe
loc. El a fost gasit �n coma ?i a fost internat �n spital, unde a murit. Grigore
Hagiu a fost �nmorm�ntat la 16 februarie 1985.[3]

Note
^ https://hyperliteratura.ro/exercitiu-de-etilografie-comparata/ Ce ?i cum se mai
bea prin literatura rusa (un exerci?iu de etilografie comparata)
^ Gala?eni care au uimit lumea / Grigore Hagiu
^ Ion Lazu, Scene din via?a literara, editura MintRight Inc, 2014