Gheorghe Argeșanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Gheorghe Argeșanu

Generalul Gheorghe Argeșanu

Date personale

Născut 28 februarie 1883
Caracal, România

Decedat 26/27 noiembrie 1940, (57 de ani)

Jilava, Ilfov, România 

Înmormântat Cimitirul Ghencea 

Cauza decesului deliberate murder[*] 

Naționalitate  România

Cetățenie  România 

Ocupație politician, general

Activitate

Cauza decesului deliberate murder[*]  

Alma mater Universitatea din București  

Reprezentant Comandant al Regimentul 2 Călărași-

Caracal, unitate de elita

Cunoscut pentru 1. Președinte al Consiliului de Miniștri

2. Ministru al Apărării Naționale în al
doilea Guvern al patriarhului Miron
Cristea

Modifică date / text 
Gheorghe Argeșanu, scris în evidențele militare românești Gheorghe Argeșeanu,
[1]
 (n. 28 februarie 1883, Caracal – d. 26/27 noiembrie 1940, Jilava) a fost
un general și om de stat român.
A fost căsătorit cu pianista evreică Manya Botez.[2]

Cuprins

 1Cariera militară
 2Funcții politice
 3Asasinarea generalului Argeșanu
 4Decorații
 5Note
 6Bibliografie
 7Lectură suplimentară

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

Participant combatant în Primul Război Mondial, generalul Argeșanu a deținut
importante funcții de comandă în următoarele unități militare: Regimentul 2 Călărași-
Caracal, unitate de elita, Divizia 1 Cavalerie Arad, Divizia 3 Cavalerie, Divizia
11 Infanterie, Divizia de Gardă și Corpul II Armată.

Funcții politice[modificare | modificare sursă]

 (30 martie - 14 octombrie 1938) Ministru al Apărării
Naționale în al doilea Guvern al patriarhului Miron Cristea.
 (21 - 28 septembrie 1939) Președinte al Consiliului de
Miniștri.
Se pare că a fost într-un conflict surd cu generalul, viitor mareșal, Ion Antonescu,
conflict nerecunoscut de niciunul dintre aceștia. Disputa celor doi ofițeri cavaleriști de
elită a fost generată de câștigarea, în primă instanță, a examenului pentru gradul de
general de către colonelul, pe atunci, Ion Antonescu, ea continând până la arestarea
generalului Argeșanu. Un alt motiv al disputei a fost și poziția total diferită față de Carol
al II-lea a celor doi: Argeșanu favorit -îl însoțise pe acesta, în tinerețe, în călătoria în
jurul lumii iar Antonescu, era în dizgrație, pentru mândria cu care îl trata pe rege.
Gheorghe Argeșanu a fost numit prim-ministru de către Carol al II-lea în urma asasinării
de către legionarii conduși de Horia Sima a fostului șef al Guvernului, Armand
Călinescu. Instalat în funcție, generalul Argeșanu, devotat lui Carol al II-lea, a impus o
serie de măsuri sângeroase împotriva legionarilor, precum:

 executarea și expunerea la locul crimei a asasinilor

lui Armand Călinescu.
 executarea fără nici o judecată a câte 3 legionari aleși
aleator din fiecare județ al țării și expunerea lor în piețe
publice.
Surse spun că, imediat după noua numire ca ministru de interne de către Carol al II-lea
și aflarea veștii despre decizia acestuia de a executa câte 3 legionari din fiecare județ, a
ordonat oprirea execuțiilor, salvând astfel viața câtorva (Info:Ghe.Margherescu,
Secvențe cazone). Dincolo de controverse, generalul Gheorghe Argeșanu (Ghiță
Soldatul, cum era alintat), a fost un ofițer de valoare, care, din păcate și nu din voia lui
nu și-a dat obolul de pricepere și jertfă în conflictul în care a intrat România în 1941.
Mandatul său, rămas în istorie pentru numeroasele crimele comise într-un interval
deosebit de scurt, s-a încheiat după 7 zile, fiind înlocuit de guvernul Constantin
Argetoianu.
A fost înaintat la gradul de general de corp de armată cu începere de la data de 6 iunie
1940.[1]

Asasinarea generalului Argeșanu[modificare | modificare sursă]

A fost trecut în retragere prin decretul-lege nr. 3.094 din 9 septembrie 1940 al
generalului Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român și președinte al Consiliului de
Miniștri, împreună cu mai mulți generali considerați a fi apropiați fostului rege Carol al II-
lea și acuzați că, în calitate de înalți comandanți militari, s-ar fi comportat
necorespunzător în împrejurările dramatice din vara anului 1940. [3][4] Decretul-lege
prevedea scoaterea mai multor generali din cadrele active ale armatei cu următoarea
justificare: „având în vedere că următorii ofițeri generali au săvârșit acte grave de
incapacitate, demoralizând prin fapta lor prestigiul oștirii și elementarele comandamente
ale răspunderii de ostaș. Având în vedere că prin lingușiri și metode incompatibile cu
demnitatea de ostaș au ocupat înalte comandamente, încurajând apoi neseriozitatea și
lipsa demnității ofițerești; Având în vedere că prin incapacitatea acestor ofițeri generali
s'a ajuns la decăderea oștirii și la acte grave prin pierderea granițelor; Socotind că
Națiunea trebue să primească exemplul datoriei și al răspunderii prin sancționarea celor
care s'au făcut vinovați de aceste abateri”.[3] Efectele decretului-lege au fost anulate la 1
septembrie 1944.[4]
În timpul statului național-legionar (septembrie 1940 - ianuarie 1941), Gheorghe
Argeșanu a fost întemnițat, alături de alți foști demnitari ai regimului carlist, la
închisoarea Jilava. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940, 64 de foști demnitari și
magistrați care luaseră măsuri violente împotriva Mișcării Legionare, printre care și
generalul Argeșanu, au fost asasinați de un grup de legionari.
Articol principal: Masacrul de la Jilava.

Decorații[modificare | modificare sursă]

  Ordinul „Steaua României” clasa I-a (8 iunie 1940)[5]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b Decretul Regal nr. 1.928 din 7 iunie 1940 pentru înălțarea în grad
a unor ofițeri generali, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131
din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.829.
2. ^ Aceasta mai fusese căsătorită cu scriitorul Eugeniu Botez.
3. ^ a b Decretul-lege nr. 3.094 din 9 septembrie 1940 al Conducătorului
Statului Român relativ la scoaterea din cadrele active ale armatei,
publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 210 din 10 septembrie
1940, partea I-a, p. 5.306.
4. ^ a b Decretul regal nr. 1.649 din 1 septembrie 1944 referitor la generali
reintegrați în drepturi, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 205
din 6 septembrie 1944, partea I-a, p. 6.248.
 5. ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai
ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII,
nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Nicolae C. Nicolescu, "Șefii de stat și de guvern ai
României", Editura Meronia, București, 2003
 Andreea Chiru, Valentina Bîlcea, "Istoria românilor (în
date)", Editura Cison, București, 2003

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

 Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia șefilor de
guvern ai României (1862-2006), București: Editura
Meronia, pp. 38–39

Succesor:
Predecesor: Ministrul Apărării Naționale
gen. Nicolae Ciupercă
gen. Ion Antonescu 30 martie 1938 – 13 octombrie 1938

Succesor:
Predecesor: Președinte al Consiliului de Miniștri
Constantin Argetoianu
Armand Călinescu 21 – 28 septembrie 1939

[arată]
v • d • m
Prim-miniștrii României
[arată]
v • d • m
Miniștrii Apărării Naționale ai României
Categorii: 
 Nașteri în 1883
 Nașteri pe 28 februarie
 Decese în 1940
 Asasinate politice
 Generali români din secolul al XX-lea
 Miniștrii Apărării Naționale
 Prim-miniștrii României
 Prim-miniștri asasinați
 Asasinați de legionari
 Persoane care au murit în detenție în România
  Caracaleni
 Militari români în Primul Război Mondial
 Politicieni români din secolul al XX-lea
 Decorați cu Ordinul Steaua României
 Decese în Jilava
 Înmormântări în Cimitirul Ghencea
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căutare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Italiano
 Nederlands
 Polski
 Português
 Русский
Încă 6
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 6 mai 2020, ora 17:37.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Dezvoltatori

 Statistics

 Cookie statement

 Versiune mobilă