Ion Chelcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Ion Chelcea (n. 1902 – d. 1991) a fost un etnograf, sociolog folclorist și muzeolog
român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iași), șef de
secție la Muzeului Satului din București. Promotor al metodei mongrafice, Ion Chelcea a
fost autorul unui număr impresionant de studii știinfice și a contribuit la organizarea și
completarea fondurilor etnogarfice ale multor muzee din România. A fost unul dintre
sociologii considerați incomozi, a căror operă a fost subestimată în perioada regimului
comunist. Teoria sa despre fluxurile și refluxurile etnice este apreciată de specialiști ca
fiind o viziune etnopolitică "înalt reprezentativă", alături de cea a lui Simion Mehedinți,
de exemplu (Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Ion Chelcea. În I. Bădescu și M. Ungheanu
(coord.). Enciclopedia valorilor reprimate (vol.I, pp. 478–486), București, 2000).
Lucrările sale sunt citate în același context cu alte nume de referință în sociologia
românească, precum Sabin Manuilă, Anton Golopenția, Ion Conea, Gh. I.
Brătianu, Nicolae Iorga ș.a. (Ion Chelcea, Privire către noi înșine, ca
popor, Pitești, 2002). În opinia lui Paul H. Stahl, "Ion Chelcea face parte din generația
de excepție care, între cele două războaie mondiale, a adunat informații asupra vieții
sociale din România cea mare; autentici patrioți care, cu adevărat, și-au iubit țara".

Cuprins

 1Studii și educație
 2Din activitatea profesorului Ion Chelcea
 3Activitate didactică și științifică
 4Bibliografie selectivă
o 4.1Studii și monografii publicate
 5Lucrări în manuscris
o 5.1Monografii
o 5.2Articole și studii
 6Legături externe

Studii și educație[modificare | modificare sursă]

A făcut școala elementară și liceul în satul natal ([Boteni], [Muscel]) și, respectiv,
la Brașov. A absolvit Universitatea din Cluj (1929-1934) și și-a luat licența în etnografie
(Doctor în Etnografie) tot la [Universitatea din Cluj].

Din activitatea profesorului Ion Chelcea[modificare | modificare

sursă]
Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, jud.Muscel și absolvent al Universității
"Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în
etnografie și sociologie în anul 1939 - ion Chelcea își va manifesta apoi din plin calităîile
de cercetător,dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a
denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț".Aici va pune bazele unor originale
cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul
titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.Iată trei puncte de reper, poate cele
mai importante, din viața acestui mare etnograf român.
1.Ion Chelcea, conferențial de etnografie la Universitatea din Iași
Prin„decretul-lege relativ la organizarea învățământului superior” din 23 mai 1942 ia
ființă la facultatea de științe a universității iesene, conferința de etnografie, pe lângă
catedra de Geografie generală umană a acestei facultați.nu trebuie uitat faptul că este
pentru prima dată când se înființează o astfel de conferință la o facultate de științe din
România. În timpul celui de-al doilea război mondial, rector la Universitatea din Iași era
geograful dr. M David(1886-1954), care în acord cu eruditul profesor Gh.I.Nastase, au
propus încă de la începutul anului 1942 înființarea unei conferințe de etnografie aici,Iași
fiind -pe atunci- singurul centru universitar al țării lipsit de predare unei asemenea
discipline. În data de 12 ianuarie 1943, consiliul profesoral al facultății de Științe din Iași,
ia notă de hotărârea comisiei.Stabilindu-se aceasta,rectorul Universității prof. M. David
solicită ministrului Culturii Naționale și al Cultelor cu adresa nr.287/26 ian. 1943
„numirea prin decret a domnului Dr.Ioan Chelcea ca, conferențiar definitiv la conferința
de etnografie de pe lângă Facultatea noastră de Științe”, astfel că la 6 martie 1943,
Chelcea proaspăt sosit la Iași, depune jurământul în fața rectorului și a preotului. Lecția
de deschidere a cursului de etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul ei
fiind„Etnografie;obiect,concepție,metodă”, evidențiind că etnografia și-a luat sarcina
„grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică,
după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă
ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și
legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui
popor”.

Activitate didactică și științifică[modificare | modificare sursă]

A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări
la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări
etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din București, conferențiar la
Universitatea din Iași, director al Muzeului Etnografic al Moldovei (sub egida Univesității
Al.I. Cuza din Iași) (1943), lucrător al Muzeului Satului din București.
Ion Chelcea este autorul a peste 200 de titluri de lucrări publicate în cei peste 70 de ani
activitate științifică. Cea mai mare parte a operei sale a rămas însă în manuscris, nefiind
publicată în timpul vieții autorului din cauza cenzurii comuniste.

Bibliografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Studii și monografii publicate[modificare | modificare sursă]

 Grecii în colindele noastre. Un aspect al vieții sociale de la noi în trecut: grecii

negustori 1930, Cluj,
 Neam și țară. Pagini de etnografie și folclor, 1940, București,
 Schiță monografică asupra Lujerdiului-Someș (1932, Cluj),
 Literatura monografică a satelor noastre și problemele în legătură cu studiul
satului românesc. Momente principale (1933, Cluj),
 Țiganii din România. Monografie etnografică (1944, București),
 Preliminarii la o cercetare sociologică. Comuna Boteni. Documentar-
toponimic (în colaborare, 1975, București).
 Semnificații sociologice desrpe Negru-Vodă, creație muscelean-argeșană,
pentru spiritualitatea românească. În Argeșul în cercetarea sociologică' (pp. 81–
100), 1989, Pitești,
 Privire către noi înșine, ca popor (2002, Pitești)
 Literatura populară română contra dominațiunii maghaire în Ardeal (La littйrature
populaire roumaine contre la domination hongroise en Transylvanie). s.l., s.n., s.a.,
30 p.
 Lucrări inedinte. Locuința rurală din Moldova (secolele XVII-XVII) și Meșteșugul
fierăritului. În Societes europeennes', 18, 2001, Paris-București.
 Sociologie Românească (1995, București)

Lucrări în manuscris[modificare | modificare sursă]

Monografii[modificare | modificare sursă]

 Tovărășii de feciori și fete în viața poporului

roman. Teză de doctorat (260 p.)
 Curs de etnografie (250 p.)
 Agricultuta tradițională în România. De la
origini până la jumătatea secolului al XX-
lea (350 p.)
 Agricultura tradițională și începuturile
agriculturii socialiste în unlele localități din țara
noastră. Note de teren (195 p.)
 Monografia comunei Boteni - Muscel (360
p.)
 Muscelul. Individualitatea sa
etnografică (350 p.)
 Carul ca mijloc de transport la noi. Tehnică,
terminologie, evoluție (82 p.)
 Industriile sătești în Moldova (142 p.)
 Clasele de vârstă și gen la români (210 p.)
 Poporul roman în lumina cercetărilor
sintetico etnografice și etnopsihologice (258 p.)

Articole și studii[modificare | modificare sursă]

 Vatra în legătură cu viața de familie

 La originea vieții economice. Czlesul în natură
 O datină suceveană: ritualul înmormântării în sunet de trâ
 Păstoritul în nord-estul regiunii Iași
 Boteni. Clăcași, boieri, moșeni
 Aspecte ale culturii populare muscelene
 Cercetări etnolingvistice în Muscel
 Contribuție la cunoașterea satului Feleac – Cluj
 Istoria satului Boteni – Muscel
 Satul Boteni pe parcursul istoriei
 Documente inedite privind satul Boteni – Muscel
 Boteni, satul ăn cuvinte și expresii
  Așezări și tipuri de sate în Muscel
 Muscelul: caracterizare etnologică
 Aspecte folclorice privind albinăritul în Moldova
 La intersecția dintre etnografie și arheologie: “Coașta”
 Botenii cei de din jos de Târgoviște
 Fierăritul în unele sate din Valea Dunării
 Un muscelean ce nu trebuie uitat: profesorul Petre Coman
 Specificul național în viziunea lui G.Călinescu

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Articol despre Muzeul Satului din București
 Despre Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași
 Despre Monografia localității Boteni -Muscel
GND: 1023315300
 
ISNI: 0000 0003 7505 1964
 
NKC: jo2013791449
 
VIAF: 251302250
 
WorldCat Identities (via VIAF): 251302250