Nicotină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Nicotina)

Jump to navigationJump to search

Nicotină

Identificare

Număr CAS 54-11-5[1][2]  

PubChem 89594  

DrugBank 00184[3]  

ChemSpider 80863  

UNII 6M3C89ZY6R[1][2]  

KEGG C00745  

InChI [ascunde]
InChI=1S/C10H14N2/c1-12-7-3-5-10(12)9-4-2-6-
11-8-9/h2,4,6,8,10H,3,5,7H2,1H3/t10-/m0/s1  

Date chimice
 Formulă C₁₀H₁₄N₂  

Date fizice

Densitate 1,01 g/cm³[4]  

Punct de
-110 Fahrenheit[4]  
topire

Tutun (sub forma de fulgi) a fost introdus in Europa dupa descoperirea Americii.

Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina) are caracter bazic datorită atomilor de azot

Cantitatea de nicotină ingerată depinde foarte mult de tipul de tutun, de (ne)utilizarea unui filtru. etc

Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina) este un alcaloid pirolidinic identificat

în Nicotiana tabacum, fam. Solanaceae, ce reprezintă aproximativ 0.6-3.0% din
greutatea uscată de tutun. Se poate folosi ca insecticid[5]
În concentrații mici (aproximativ 1 mg de nicotina absorbită), substanță acționează ca
un stimulent la mamifere și este principalul factor responsabil pentru dependență.
Potrivit American Heart Association, dependența de nicotină a fost istoric, una dintre
cele mai grele, în timp ce caracteristicile farmacologice si comportamentale care
determină dependența de tutun sunt similare cu cele ale dependenței
de heroină și cocaină. Conținutul de nicotină din țigări a crescut încet de-a lungul anilor,
iar un studiu a constatat că a existat o creștere medie de 1,6% pe an între anii 1998 și
2005. Acest lucru a fost constatat pentru toate categoriile de piață importante de
țigări [6].
Cercetări din 2011 au descoperit că nicotina inhibă modificarea enzim-cromatinei (clasa
I și II histon deacetilaze), care crește capacitatea cocainei de a provoca dependență [7].
 Cuprins

 1Istoric
o 1.1Antichitate
o 1.2Europa
o 1.3Europa de Vest
o 1.4Imperiul Otoman
o 1.5Statele Unite
o 1.6Japonia
o 1.7Australia
 2Caracterizare
o 2.1Biosinteza
o 2.2Proprietăți fizico chimice
 3Farmacologie
o 3.1Farmacocinetică
o 3.2Toxicologie
 3.2.1Toxicocinetica
 4Dependența de nicotină
o 4.1Mecanismele dependenței
o 4.2Medicatia antisevragică
o 4.3Alternativa - medicamentele naturiste
 5Referințe
 6Bibliografie

Istoric[modificare | modificare sursă]
Antichitate[modificare | modificare sursă]
Cea mai veche atestare a consumului de tutun este dată de identificarea în Peru a unui
bloc de tutun cu o vechime de 2,5 milioane ani [8] Mayașii de asemenea foloseau
frunzele de tutun pentru fumat[9].Toltecii au imprumutat tutunul de la vecinii lor
mayași[10].Apar astfel 2 categorii ce utilizează tutunul dar în scopuri diferite: cei de la
curtea lui Montezuma care amestecau tutunul cu alte rășini și plante uscate amestecul
fiind utilizat în ritualuri. A doua categorie o constituie indienii răspândiți pe valea fluviului
Mississippi, venerează pe Manitou care rulează frunzele uscate de tutun sub forma unei
țigări "crude cigar"
Europa[modificare | modificare sursă]
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune
trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Bartolomé de las Casas[11] este primul care descrie cele găsite de primii cercetași
trimiși de către Columb în interiorul Cubei
"... oameni cu jumătate de lemn ars în mâinile lor, și unele ierburi aromatice pentru
fumatul lor, care sunt unele ierburi uscate puse în anumită frunze, de asemenea,
uscate, ca acelea pe care băieți le fac în ziua Paștelui de Duhul Sfânt;și au aprins o
parte din ea, iar prin cealaltă parte, el suge, absoarbe, sau primește în interior fum cu
respirația, prin care devine amorțit și aproape beat, și de aceea se spune că nu se simt
oboseala. Acestea, muschete așa cum le vom numi, ei numesc tabacos. Știam că
spaniolii pe aceasta insulă Española care au fost obișnuiți să-l ia, și fiind mustrat de el,
spunându-le că a fost un viciu, ei au răspuns că nu au putut să înceteze utilizarea
acestuia. Nu știu ce gust sau beneficii au găsit în el." [12]
[11]
 Tutunul era deja de mult timp folosit în America iar coloniștii europeni care au ajuns
acolo l-au popularizat în Europa. La doze mari, tutun poate deveni halucinogenic;[13] în
consecință, americanii nativi nu au folosit intotdeauna droguri recreaționale. În schimb,
a fost deseori consumat ca un entheogen, printre unele triburi, acest lucru realizându-se
doar prin experiență șamanilor sau a celor ce practicau medicina.În nord-est triburile
americane transporta cantități mari de tutun în pungi ca un element comercial ușor de
acceptat și ar fuma adesea în pipă (calumet), fie în ceremoniile definite, care au fost
considerate sacre, sau pentru a pecetlui o afacere, de exemplu, [14] și le-ar fuma la astfel
de ocazii, în toate etapele vieții, chiar și în copilărie. [15] Se credea că tutunul este un dar
de la Creator și că fumul de tutun expirat duce gândurile și rugăciunile către cer.[16]
În afară de fumat, tutun a avut o serie de utilizări ca medicament. A fot utilizat pentru
dureri de urechi și dinți și, ocazional sub forma de cataplasmă. Fumatul a fost declarat
de către indienii din deșert a fi un leac pentru răceli, mai ales în cazul în care tutunul a
fost amestecat cu frunze de salvie mică, Salvia Dorrii, sau rădăcina de balsam indian
sau tuse , Leptotaenia multifida .Aceasta adăugare s-a dovedit a fi deosebit de bun
pentru astm si tuberculoză.[17]
Frunzele nefermentate de tutun au fost adesea mâncate, folosite în clisme, sau băute
ca extract suc. Ca utilizarea sa răspândit în culturile occidentale, cu toate acestea, nu a
mai fost utilizat în principal pentru scopuri entheogenic sau religioase, deși utilizarea
religios de tutun este încă obișnuit printre multe altele indigeni e, în special în America.
Printre triburile Cree și Ojibway, din Canada și nord-centralul Statelor Unite, este oferit
de Creator, cu rugăciune e, și este utilizată în ceremonii de purificare. în tradiționala
"pipă a păcii", iar în amestec cu alte plante uscate este purtat sub forma de "punga cu
medicamente" și este prezentat ca un cadou. Un cadou de tutun ține de tradiție atunci
când solicită un bătrân Ojibway o chestiune de natură spirituală. Datorită naturii sale
sacre, abuzul de tutun este grav și inacceptabil de către triburile Algonquian din
Canada, deoarece se crede că, dacă o persoana va abuza de plantă, aceasta va abuza
la rândul ei persoana cauzându-i acesteia boală.Un mod corect și tradițional nativ de a
oferi fum către cele patru puncte cardinale (nord, sud, est, vest), mai degrabă decât
ținându-l adânc în plămâni pentru perioade lungi de timp [18]
Rodrigo de Jerez a fost unul dintre spaniolii, membri ai echipajului [19] care a navigat în
America pe Santa María, ca parte a expediției Cristofor Columb, "primul voiaj
în Oceanul Atlantic în 1492. El este creditat cu a fi primul european fumător [10].
Europa de Vest[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche imagine a unui om fumând o pipă, de la' Tabaco de Anthony Chute.
Spaniolii au introdus tutun în Europa aproximativ în anul 1518, și prin 1523, Diego
Columb menționează un negustor de tutun de la Lisabona, în testamentul său, aratând
cât de repede s-a dezvoltat traficul. Jean Nicot, ambasadorul Franței la Lisabona,
descoperă proprietățile antimigrenoase și trimite frunze de tutun la Paris în 1559 reginei
mamă Catherina de Medicis, care devine o consumatoare ferventă a tutunului de prizat.
Inițial francezii, spaniolii si portughezi menționează tutunul ca "plantă sacrp", datorită
proprietăților sale medicinale valoroase. [12]
În 1571, un botanist spaniol, Nicolás Monardes în cartea sa "Historia medicinal de las
cosas que se traen de nuestras Indias Occidentales" (Istoricul medical al lucrurilor
noastre din Indiile de Vest)afirmă că tutunul ar putea vindeca 36 de probleme de
sănătate[20].
Sir Walter Raleigh, este creditat cu aducerea în 1578 a primului tutun "Virginia" în
Europa, acesta denumindu-ltobah. În 1595 Anthony Chute publică Tabaco, în care
repetă argumentele anterioare cu privire la beneficiile plantelor și subliniază proprietățile
benefice ale fumatului. Importul de tutun în Europa nu a fost fără rezistență și
controverse în secolul al 17-lea. Stuart Regele James I a scris o
celebră polemică intitulată Counterblaste to tobacco în 1604, în care regele denunță
utilizarea de tutun.
Imperiul Otoman[modificare | modificare sursă]
Tutunul ca produs comercial ajunge în Imperiul Otoman în secolul al 16-lea.[21]
Odată ajuns în Imperiul Otoman, a atras atenția medicilor [22] și a devenit un "elixir"
frecvent prescris pentru mai multe afectiuni. Deși tutunul a fost prescris inițial ca
medicament, mai multe studii au condus la susținerea că fumatul
cauzează amețeli, oboseală, tocire a simțurilor, și un gust/miros în gură.[23]
În 1682, juristul Abd al-Ghani al-Nabulsi (Damasc) a declarat: "Tutunul a devenit extrem
de celebru în toate țările Islamului ... Oameni de toate felurile s-au folosit si s-au dedicat
să-l ... Am văzut chiar și copii mici de aproximativ cinci ani care fumează " [24]
În 1750, orășenii din Damasc au observat "un număr mai mare de femei decât bărbați,
stau de-a lungul malul râului Barada. Ele mănâncă și beau, și beau cafea și tutun de
fumat la fel ca bărbații. "[24]
Statele Unite[modificare | modificare sursă]

Acest tablou 1670 prezintă sclavi africani, care lucrează în hale de tutun, pe o plantație

În 1609, John Rolfe ajunge la Jamestown, Virginia, fiind creditat ca primul decantor-a

ridicat cu succes tutunul [25] pentru uz comercial.El introduce Nicotiana tabacum, în
cultură din semințe aduse cu el, din Insulele Bermude. De-a lungul secolelor 17 și 18,
tutun a continuat să fie principala cultură a Virginiei, precum și a Carolinelor. Depozite
mari de tutun au umplut zone de lângă pontoane de orașe noi, înfloritoare, cum ar
fi Dumfries pe Potomac, Richmond și Manchester.
Japonia[modificare | modificare sursă]
În Japonia frunzele de tutun au fost introduse de către marinarii portughezi în anul
1542.
Australia[modificare | modificare sursă]
Tutun de fumat a ajuns pe malurile australiene, fiind introdus de comunitățile indigene
nordice care veneau in contact cu pescarii indonezieni . Modele britanice ale
consumului de tutun au fost transportate în Australia împreună cu noi coloniști în 1788
și în anii de după colonizare, comportamentul fumat britanic a fost rapid adoptat de
către persoanele indigene.

Caracterizare[modificare | modificare sursă]
Biosinteza[modificare | modificare sursă]

Cationul pirolinium (N metil Δ 1 pirolinium este un precursor important în sinteza alcaloizilor tropanici.Reacția

de condensare este catalizată de o enzimă[26] puțin cunoscută numită nicotin-sintază

Nicotina provine de la aminoacidul ornitină, prin condensări aldolice, sau de

tip Mannich în prezența enzimelor ce au drept coenzima piridoxal fosfat.Reacția
presupune 2 faze:

 Formarea de putrescină de la L-ornitina.Intremediar se

obține o bază Schiff, care prin hidroliză formează
putrescina.
 Sinteza a cationului N-metilpirolinium din
putrescină.Reacția are ca intermediar 4 aminobutanalul.
 Reducere 1,4 a inelului piridinic a acidului nicotinic in
prezența NADH.
 Decarboxilare a 1,4-dihidro la 1,2-dihidropiridină.
Proprietăți fizico chimice[modificare | modificare sursă]
Lichid incolor este antrenabil cu vapori de apă.Pe această proprietate se bazează
izolarea sa din produsul vegetal în prealabil alcalinizat.Distilarea are loc sub vid pentru
evitarea descompunerii.În contact cu aerul ea se brunifică. Este miscibilă cu apa în
orice proporție la 60 0C și 120 0C.. Este o bază terțiară levogiră, dar sărurile ei sunt
dextrogire. La temperaturi înalte pe catalizator de platină ea poate fi redusă.Atomul de
azot din nucleul pirolidinic are un caracter bazic mult mai pronunțat față de azotul din
nucleul piridinic, inel care face parte dintr-o structură de tip aromatic. Din această cauză
constantele de aciditate au valori foarte diferite:

 Ka1 caracteristică N+ piridinic are valoare între 3,49-3,22

  Ka2 caracteristică N+ pirolidinic are valoarea între 8,19-
8,11 [27]

Farmacologie[modificare | modificare sursă]
Fiecare subunitate este formata din 4 segmente transmembranare numerotate M1, M2,
M3,M4, unite intre ele prin anse celulare astfel:M1-M2, M2-M3 si M3-M4]]
În doze mari nicotina este depolarizant al receptorilor nicotinici. În plus determină
creșterea nivelului dopaminei la nivelul creierului, datorită inhibării MAO (monoamin
oxidaza) responsabilă de metabolismul dopaminei. Însă nu se știe sigur dacă această
acțiune poate fi atribuită nicotinei sau altor componenți din fumul de țigară
(hidrocarburile cancerigene). Această acțiune asupra dopaminei este similară celei
produse de cocaină și heroină, un motiv pentru care persoanele fumează: menținerea
unui nivel ridicat de dopamină, care determină senzația de plăcere. Nicotina și
metaboliții săi au fost studiați pentru tratamentul unor boli cum ar fi: boala
Parkinson, maladia Alzheimer. Cercetările actuale au demonstrat faptul că nicotina
singură nu poate dezvolta cancerul, nu are proprietăți mutagene dar determinând
creșterea activitătii acetilcolinei, duce la împiedicarea apopotozei (moarte programată)
prin care organismul iși distruge anumite tipuri de celule, moarte sau mutante, astfel
acestea dezvoltându-se în celule cancerigene. Excitant al sistemului nervos central și
periferic, în doze mici inhibând toți ganglionii simpatici. Induce voma, scade diureza și
crește activitatea motorie intestinală. Asupra sistemului cardiac produce tahicardie,
creșterea presiunii sanguine și determină creșterea glucozei în sânge.
Farmacocinetică[modificare | modificare sursă]
Pătrunde în organism pe cale digestivă, respiratorie și cutanată.
Conținutul în nicotină a diferitelor produse
Sursa Conținut (mg)
țigaretă 13-32
muc de țigaretă 5-7
țigară de foi 15-40
1 gr tutun prizat 12-16
1 plasture cu nicotină 8.3-11
1 spray nazal cu nicotină 0.5

Pe măsură ce nicotina intră în organism este rapid distribuită în sânge, de asemenea

poate trece bariera hematoencefalică. Metabolizarea are loc în ficat (circa 80-90%).
Eliminarea are loc mai ales pe cale renală, dar se poate elimina mai ales prin plămâni,
transpirație, lapte, salivă; circa 10-20% se elimină ca atare, restul sub formă de
metaboliți (cotinină, ca atare sau hidroxilată). Urina acidă accelerează eliminarea, în
cazul urinei alcaline are loc o reabsorbție la nivelul rinichiului. Acționează la nivelul
receptorilor colinergici centrali la numai 7 secunde de la inhalare, se pare că
influențează în mod pozitiv activitatea adrenalinei.
Cotinina

Cotinina este un metabolit al nicotinei poate fi utilizată drept indicator al expunerii unor
persoane datorită faptului că rămâne în sânge mai mult de 24 de ore. Nu se
acumulează în organism datorită faptului că se metabolizează repede având timpul de
înjumătățire de circa 2 ore; se folosește pentru a determina tipul de receptori.
Toxicologie[modificare | modificare sursă]
Toxicocinetica[modificare | modificare sursă]

Căile de metabolizare ale nicotinei

Este un toxic puternic și cu acțiune rapidă; inițial se mărește activitatea ganglionară, iar
în faza următoare se produce o inhibare a ganglionilor, când apare acțiunea depresivă
și paralizantă.Intoxicațiile pot avea diferite cauze:

 accidentale (atunci când se folosește pentru dăunători)

 profesionale la persoanele care vin în contact cu soluțiile
de nicotină
 intenționate 1850 afacerea Bocarme, prilej cu care
toxicologul belgian Stas pune la bază metoda extracției
alcaloizilor din cadavre, metodă care cu modificările aduse
de Otto sio Ogier, este folosită și astăzi.
Poate da naștere la:

 Intoxicație supraacută – de obicei accidentală, care se

produce la ingerarea accidentală, moartea survine
instantaneu, prin convulsii puternice
 Intoxicația acută care se produce la ingerare. Se manifestă
prin:
o tulburări digestive
o tulburări nervoase: cefalee, paloare, convulsii cu
mișcări musculare necontrolate, transpirație abundentă,
delir asfixie
 o tulburări cardiace: puls neregulat, HTA, respirația se
îngreunează, poate surveni moartea prin sincopa
cardiacă, sau prin paralizia mușchilor respiratori și a
centrului respirator bulbar.
 Intoxicația cronică este foarte întâlnită în rândul fumătorilor:
la fumătorii începători se observă tulburări nervoase și
vasomotorii, palpitații, tulburări digestive, grețuri, tulburări
care pot duce in final la toxicomanie (nicotinism)
Fumatul suprimă senzația de foame, la fumătorii cronici 90-98% din nicotina inhalată
este reținută în plămâni și constituie alături de gudroanele rezultate din ardere, una din
cauzele principale de creștere a cancerului pulmonar.
Organul sau sistemul afectat Tipul bolii
cancer pulmonar, cancer laringeal, reducerea capacității respiratorii,
Aparat respirator
pneumonie, bronșită cronică, embolie pulmonară, astm
puls accelerat, aritmie cardiacă, HTA, circulație sanguină proastă, criză
Aparat cardiovascular
cardiacă, angor pectoris, arterită, flebite
laringită, faringită, sinuzită, alergii respiratorii, cancer esofagian, cancer la
ORL
gât
Creier și Sistem nervos embolie cerebrală
cancerul limbii, cancer gastric, gingivită, distrugerea enzimelor digestive,
Sistem digestiv hiperaciditate stomacală, gastrită, ulcer duodenal, ulcer stomacal, cancer de
colon
Sistem excretor cancer renal, cancer vezical, cancer de prostată

Efecte negative de scurtă durată:

 creșterea ritmului cardiac, in medie 20-30bătăi /min

 creșterea tensiunii arteriale
 lezarea mucoaselor buzelor, limbii și cerului gurii.
 îngălbenirea dinților
 iritarea mucoasei naso-faringiene, cu diminuarea sau
modificarea selectivă a mirosului
 iritarea laringelui
 iritarea ochilor

Dependența de nicotină[modificare | modificare sursă]

Nicotina produce dependența de 6-8 ori mai mare decît alcoolul, dar la fel de mare ca și
cocaina. 95-100% din fumători sunt dependenți. Nicotina, indiferent de calea de
administrare, pătrunde în organism prin difuziune, fumul inhalat ajunge în alveolele
pulmonare și toți constituenții sunt absorbiți.80 % din nicotină este distrusă la nivel
hepatic, restul de 20 % se fixează pe receptorii nicotinici prin intermediul cărora exercită
efectele sale multiple. Pentru a măsura dependența de nicotină se utilizează testul
Fagerstrom; testul are avantajul că arată o corelare exactă între răspunsurile testului și
determinările de cotinină plasmatică și urinară.
Mecanismele dependenței[modificare | modificare sursă]
Se disting trei tipuri de dependență de nicotină:
  Dependența comportamentală și socială care se asociază
cu anumite momente ale zilei de lucru: așa numita „țigară
la cafea”
 Dependența psihică corespunde nevoii menținerii
beneficiilor pe care le aduce nicotina fumătorului: senzația
de plăcere, descărcare, satisfacție, stimulare intelectuală,
stimulare generală.Nicotina este singurul drog care
stimulează funcțiile cognitive pe timp scurt, fumătorul fiind
tentat în mod inconștient a începe o nouă țigară pentru a
regăsi amintirea acelor senzații. Pentru a învinge această
dependență sunt necesare activități compensatorii:
mișcarea în aer liber, exerciții de relaxare, suptul anumitor
produse .
 Dependența fizică se instalează numai după cîțiva ani și nu
este sistematică pentru toți fumătorii. Fumătorii cronici
fumează în primul rînd pentru a evita acel sentiment de
lipsă, care se manifestă prin nervozitate, irascibilitate,
tulburări ale concentrării.Dependența fizică este ușor de
tratat prin intermediul terapiei de substituție: plasturele cu
nicotină, gumele de mestecat pe baza de nicotină.
Prin combinarea celor 3 tipuri de dependență rezultă trei grupe de fumători:

 Fumătorul cu dependență pur comportamentală, acest

tip de fumător consumă sub 5 țigări pe zi, stoparea
fumatului și reluarea este fără efort.
 Fumătorul cu dependență comportamentală și
psihică care fumează pentru a regăsi efectele psihoactive
ale nicotinei. Consumă în general 20 sau mai multe țigări
pe zi (funcție si de împrejurări)
 Fumătorul cu dependență fizică asociata unei
dependențe comportamentale, fumează mai mult de 20
țigări pe zi (consum constant)
Dependența de nicotină trebuie tratată ca o boală cronică, foarte mulți pacienți eșuează
de la prima tentativă de dezobișnuință, trecând prin perioade de recădere și de remisie.
Pentru a explica dependența de nicotină trebuie avut în vedere foarte mulți factori:
genetici, farmacologici, psihologici, de mediu. Sevrajul este fenomenul care apare la
întreuperea bruscă a prizei de drog cu toate consecințele care decurg de aici. Nicotina
este un drog care cauzează dependența fizică și simptome neplăcute de sevraj atunci
cînd este abandonată brusc; astfel apar:

 nevoia presantă de a fuma

 anxietate
 iritabilitate, neliniște, enervare
 deprimare sau depresie
 cresterea apetitului
Un procent de 20% dintre fumători doresc să renunțe la fumat, dar nu o pot face ușor;
anumite tratamente antitabagice pot da rezultate la unele persoane, în timp ce la unele
nu. Nu există un medicament care singur să poată suprima pofta de a fuma, dar există
substituenți nicotinici care ajuta eliminarea fumatului în timpul fazei inițiale de sevraj.
Medicatia antisevragică[modificare | modificare sursă]
Substituenți nicotinici:

o plasturi (sistem transdermic) care este impregnat cu
nicotină, care este cedată cu o anumită viteză, astfel
încît să asigure o concentrație constantă pe parcursul a
24 h.
o guma de mestecat (chewing gum), reduce simptomele
de sevraj și ușurează procesul de întrerupere a
fumatului
o spray nazal cu nicotină
o inhalator bucal de nicotină
o țigareta electronicǎ
o snuss suedez
Substituenți medicamentoși:

o Bupropion (Zyban), un medicament nou folosit pentru
combaterea dependenței de nicotină; acționează la
nivelul neurotransmițătorilor implicați in dependența de
nicotină, reduce semnificativ simptomele datorate
sindromului de sevraj.
o Nortriptilina este eficace în întreruperea fumatului;
avantajul este costul cel mai scăzut dintre tratamente
o Clonidina, deși cunoscută ca antihipertensiv, s-au
constatat rezultate pozitive la tratarea fumatului. Are
dezavantajul reacțiilor adverse pronunțate.
o Rimonabant este o moleculă nouă, care încă necesită
confirmarea rezultatelor oe grupe mai mari.
o Selegilin, deși utilizat în tratamentul bolii Parkinson, se
pare că reduce nevoia urgentă de fumat.

Bupropion(Zyban)
 

Nortriptilină
 


 Clonidina
 

Rimonabant
 

Selegilina

Alternativa - medicamentele naturiste[modificare | modificare sursă]

 Pycnogenol un produs natural, extras din coaja pinului

maritim (Pinus maritima), cu un conținut bogat în
flavonoide, acționează împotriva radicalilor liberi care
accelerează procesul de îmbătrînire cu favorizarea
cancerului, oferă protecție împotriva infarctului de miocard
și accidentului vascular.
 Antitabac Plant este un produs lichid ce conține extracte
de Caladium seguinum și Phytolacca decandra. Extractul
de Caladium seguinum se adresează tulburărilor provocate
de fumat, tuse, migrenele,tulburările oculare, în tim ce
extractul de Phytolacca reduce dorința de fumat.

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c d Nicotine (în engleză), ChemIDplus, accesat în  30 decembrie
2016
2. ^ a b c d Unique Ingredient Identifier[*] Verificați valoarea |
titlelink= (ajutor);
3. ^ a b Nicotine (în engleză), DrugBank, accesat în  4 octombrie 2016
4. ^ a b c d http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0446.html Lipsește sau este
vid: |title=(ajutor)
5. ^ Pauling, op. cit., p. 698
6. ^ Connolly, G. N; Alpert, H. R; Wayne, G. F; Koh, H (2007).  „Trends in
nicotine yield in smoke and its relationship with design characteristics
among popular US cigarette brands, 1997–2005”.  Tobacco
Control.  16  (5): e5. doi:10.1136/tc.2006.019695.  PMC 2598548 
.  PMID  17897974.
7. ^ sciencemag.org - Epigenetics of Nicotine: Another Nail in the
Coughing
8. ^ Peruvian diggers find 2.5 million-year-old tobacco
9. ^ http://www.sciencedaily.com/releases/2012/01/120111113725.htm
10. ^ a b http://www.tobacco.org/History/Tobacco_History.html
11. ^ a b History of tobacco - Wikipedia, the free encyclopedia
12. ^ a b Handbook of American Indians North of Mexico'' p. 768
 13. ^ This Is Your Country on Drugs: The Secret History of Getting High in
America, Ryan Grim, 2009.
14. ^ eg. Heckewelder, History, Manners and Customs of the Indian
Nations who Once Inhabited Pennsylvania, p. 149 ff.
15. ^ "They smoke with excessive eagerness ... men, women, girls and
boys, all find their keenest pleasure in this way." - Dièreville describing
the Mi'kmaq, c. 1699 in Port Royal.
16. ^ Tobacco: A Study of Its Consumption in the United States, Jack
Jacob Gottsegen, 1940, p. 107.
17. ^ California Natural History Guides: 10. Early Uses of California Plant,
By Edward K. Balls University of California Press, 1962 University of
California Press.[1]
18. ^ Aboriginal Youth Network / Health Canada, "A Tribe called Quit"
19. ^ Christopher Columbus: List of Officers and Sailors in the First
Voyage of Columbus
20. ^ The History of Tobacco
21. ^ Grehan, p.1
22. ^ Grehan, p.2
23. ^ Grehan, p.7
24. ^ a b Grehan, p.3
25. ^ Jamestown, Virginia: An Overview
26. ^ http://books.google.ro/books?
id=w9zF4uOEaj0C&pg=PA112&lpg=PA112&dq=methyl+pyrrolinium+s
tructure&source=bl&ots=Dnmcjc5E_k&sig=E9gSt-
XfK6xpM6fB37fvcE88SIc&hl=ro&sa=X&ei=6l1vT4zQL4nU4QTO84TA
Ag&ved=0CGwQ6AEwCQ#v=onepage&q&f=false
27. ^ http://books.google.ro/books?id=-
gyynUUv2sAC&pg=PA155&lpg=PA155&dq=nicotine+rotation&source
=bl&ots=2HHUm1nYV8&sig=PVi_RZdXJHQUbJCGp-
VN8xOaBco&hl=ro&sa=X&ei=8ip3T-
OtEMaj4gTTldTSDg&ved=0CEgQ6AEwBA#v=onepage&q=nicotine
%20rotation&f=false

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Parvu Constantin Universul Plantelor, Ed ASAB 2006
 Iovu Mircea, Chimia Organică, Ed Monitorul Oficial 2005,
Edita V
 Fulga Ion, Farmacologie, Ed Medicala 2006
 Linus Pauling, Chimie generală, Editura Științifică,
București, 1972 (traducere din limba engleză)
 http://resources.metapress.com/pdf-preview.axd?
code=k54n570015k18281&size=largest
 http://books.google.ro/books?id=-
gyynUUv2sAC&pg=PA155&lpg=PA155&dq=nicotine+rotati
on&source=bl&ots=2HHUm1nYV8&sig=PVi_RZdXJHQUbJ
CGp-VN8xOaBco&hl=ro&sa=X&ei=8ip3T-
OtEMaj4gTTldTSDg&ved=0CEgQ6AEwBA#v=onepage&q
=nicotine%20rotation&f=false
 http://www.arsd.ro/nr_1_2001.html
 http://www.asociatiafumatorilor.ro/articole/receptorii-
nicotinici-ca-tinte-cns-pentru-boala-parkinson
 http://www.neuroscience.ro/cursuri/NS2-2008.pdf
 Alcaloizi pirolidinici editează

Higrina Cuskhigrina Stachidrina Nicotină

Stimulenți editează

Cafeină Nicotină Modafinil Adrafinil Armodafinil
Amine simpatomimetice editează

Benzilpiperazină Catinonă Clorfentermină Cocaină Dietilpropionă Efedrină Fenfluramină Mazi
ndol Metilonă Metilfenidat Pemolină Fendimetrazină Fenmetrazină Fentermină Fenilefrină Pro
pilhexedrină Pseudoefedrină Sibutramină Sinefrină
Amfetamine editează

4-FMP Amfetamine Benzfetamină Dextroamfetamină dl-Amfetamină MDMA MDA MDEA 
Metamfetamină Parametoxiamfetamină

LCCN: sh85091817

Categorii: 
 Alcaloizi
 Toxine vegetale
 Neurotoxine
 Piridine
 Stimulante
 Pirolidine
 Parasimpatomimetice
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căutare Salt

 Pagina principală
  Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Српски / srpski
 Русский
 Български
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Türkçe
Încă 90
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 2 mai 2020, ora 02:51.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Dezvoltatori

 Statistics

 Cookie statement

 Versiune mobilă


