ARBORE ALEXANDRU P.

etnograf

Fiu de preot, s-a născut la 20 iulie 1890 la

Cogeasca–Veche, comuna Cucuteni jud. Iaşi şi s-a stins
din viaţă la 1 martie 1953.
A frecventat şi a absolvit, în 1908, Liceul de băieţi
din Tulcea. Licenţiat în 1914 al Facultăţii de Istorie şi
Filologie a Universităţii din Bucureşti, având profesori
iluştri: Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu, Ion Bianu.
A funcţionat ca profesor la Turnu-Severin, Tg.
Bujor, Sibiu, Focşani, Constanţa.
    Începuturile muzeului vrâncean se regăsesc în
constituirea, în anul 1928, a unui nucleu în cadrul
Liceului ,,Unirea” din Focşani. Fondurile iniţiale au fost
strânse cu o conferinţă a profesorului Alexandru P.
Arbore - ,,Datorii etnografice ale prezentului” – susţinută
în sala Teatrului ,,Pastia” din localitate.
   Cu sprijinul profesorilor liceului: Alexandru P. Arbore,
N. AL. Rădulescu, Ion Diaconu colecţia muzeului s-a
îmbogăţit cu noi bunuri: arheologice, etnografice,
memorialistice.

La Sibiu a întemeiat şi condus o secţiune a Institutului pentru Studiul Europei Sud-

Orientale.
A debutat cu articole în revista Arhivele Dobrogei, în anul 1916. Rămâne colaborator
permanent al acestei reviste, transformată apoi în Analele Dobrogei, apropiat al lui Constantin
Moisil, fiind un consecvent adept al şcolii acestuia, însuşindu-şi ideile şi metoda de investigare
în istoriografie. Activitatea sa ştiinţifică este legată nu numai de istoria Dobrogei dar şi de
etnografia complexă a acestei regiuni.
Şi-a închinat mare parte din viaţa cercetării Dobrogei, publicând numeroase lucrări
despre aşezările, populaţia şi etnografia acestui ţinut. Desfăşurându-şi activitatea didactică la
diferite licee din ţară, în lunga sa carieră de dascăl s-a ocupat intens şi de activitatea ştiinţifică,
articolele şi recenziile publicate însumând peste 50 de titluri.
Cunoscind direct problemele dobrogene, Alexandru P. Arbore a avut un rol de prim-plan în
studierea trecutului istoric al acestui ţinut. A adus importante contribuţii în elucidarea istoriei şi
etnografiei diferitelor neamuri care au populat teritoriul Dobrogei în veacurile de mijloc.
Pentru studiul Etnografia Dobrogei in trecut si prezent, a primit, în 1915, Premiul Hille
al Universităţii din Bucureşti.
 Studiile sale, cărora li se adaugă şi Călători străini despre Focşani, aparut în 1930, sunt
deosebit de valoroase, ele constituind astăzi un model pentru cercetătorii din domeniul istoriei şi
etnografiei.

VOLUME PUBLICATE:

Din etnografia Dobrogei. Aşezările bulgarilor. Bucureşti, 1918;

Din etnografia Dobrogei. Aşezările Lipovenilor şi ruşilor. Bucureşti, 1920;

Din etnografia Dobrogei. Aşezările tătarilo şi Turcilor. Bucureşti, 1920;

Câteva însemnări etno-istorice asupra Dobrogei în veacul de mijloc: Raguzanii. Bucureşti,

1922;

Câteva însemnări asupra Cerchezilor, Grecilor şi Arabilor în Dobrogea. Bucureşti, 1922;

Înfăţişarea etnografică a Dobrogei în antichitate după lucrările lui Vasile Pârvan. Bucureşti,
1928;

Datorii etnografice ale prezentului. Focşani, 1929;

Informaţiuni etnografice şi mişcări de populaţiune în Basarabia Sudică şi Dobrogea în

veacurile XVIII şi XIX. Cernăuţi, 1929;

Noi informaţiuni etnografice şi a regiunilor basarabene învecinate Dunării (1930);

Însemnătatea cercetărilor etnografice în cunoaşterea poporului român. Bucureşti, 1930;

Aspecte caracteristice din viaţa populară Dobrogeană. Cluj, 1931.

Călători străini despre Focşani, 1930.

REFERINŢE:

În volume:

Dima, Virginia; Munteanu, Aurel. Liceul “Spiru Haret”Tulcea (1883-1983). Bucureşti,

Editura Sport-Turism, 1983, p.156;

Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Bucureşti, Editura Saeculum Vestala,

1999, p. 45.
În periodice:

Mamut Enver. Alexandru P. Arbore, cercetător al istoriei şi etnografiei diferitelor grupuri

etnice din Dobrogea. În Peuce, 6, 1977, p. 501-504;

Munteanu, Aurel. Personalităţi tulcene: Alexandru P. Arbore. Delta, 15, nr. 1726, 27 mai
1982, p. 2.

http://www.cjvrancea.ro/Muzeul-Vrancei-35/
http://cnu.lufo.ro/history.php
http://www.evenimentul.ro/articol/istoricul-alexandru-p.-arbore.html