Macroeconomie 2018_2019

TRUE/FALSE

1. Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea adaugata bruta plus amortizarea capitalului fix.

2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii
economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un
an.

3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.

4. Produsul National Net este denumit si Venit National atunci cand este evaluat la preturile factorilor.

5. In calculul indicatorilor macroeconomici atributul “national” are in vedere apartenenta statala a

agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.

6. Consumul de capital fix (CCF) este inclus în Produsul National Net (PNN):

7. Atributele Net si Brut puse alaturii de unul din indicatorii macroeconomici exprima, in primul caz
faptul ca la cuantumul (valoarea) indicatorului se adauga amortizarea iar in cel de-al doilea caz se
scade.

8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la intreg la parte.

9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) nu sunt incluse in preturile pietei.

10. Consumul intermediar este inclus in Produsul Intern Brut.

11. Investitia neta este inclusa în Produsul Intern Brut.

12. PIB poate fi egal cu PNB.

13. Daca PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.

14. PNN (produsul national net) nu este in nici un caz egal cu VN (venitul national).

15. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si ale
cumparatorilor.

16. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi curente a valorii bunurilor si serviciilor produse
intr-o perioada data.

17. Produsul Intern Brut real exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.

18. Din punct de vedere teoretic, PIB si PNB in termeni reali nu pot fi niciodata mai mari decat in termeni
nominali.

19. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura calitativa a
progresului tehnic.
20. Cresterea economica implica un echilibru permanent intre cerere si oferta.

21. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de formele
de circulatie, de repartitie sau de consum.

22. Cresterea economica zero reflecta situatia în care rezultatele economice raman constante.

23. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o
tendinta de scadere, mentinandu-se sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.

24. Tipul extensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.

25. Tipul intensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.

26. Echilibrul economic este doar un concept teoretic. Practic el este suma egalizarii dezechilibrelor
pozitive si negative inregistrate intr-o perioada de timp.

27. Dezvoltarea economica durabila reprezinta forma de dezvoltare economica in cadrul careia se
urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe cele
ale generatiilor viitoare.

28. Dezvoltarea ecologica sau ecodezvoltarea reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.

29. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.

30. Indicatorul Dezvoltarii Umane are trei componente de baza: longevitatea, cunostintele si satndardul de
viata.

31. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul, dobanda si renta.

32. Este corecta relatia: V = C - E .

33. Rata consumului ia intotdeauna valori pozitive si subunitare.

34. Este corecta relatia: c + e = 1 .

35. Este corecta relatia: c’ + e’ = 1 .

36. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori supraunitare.

37. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient supraunitar.

38. Multiplicatorul investitiilor este determinat numai de sporul investitiilor.

39. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului nu are nici un rol in cresterea
economica.

40. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.
41. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.

42. Ciclurile Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.

43. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri decenale.

44. Ciclul Kitchin este o formã particulara a ciclului Hanau.

45. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:

unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare

46. Perioada ciclului economic se poate mãsura fie între douã puncte de contractie, fie între douã puncte
de relansare.

47. Economia de piata regleaza singura ciclurile economice, fara nici o interventie a institutiilor statului.

48. Pe termen scurt, progresul tehnic este generator de somaj.

49. Ieftinirea creditului duce la cresterea somajului.

50. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.

51. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit
venit.

52. Politicile active de diminuare a somajului constau in măsuri care să contribuie la

(re)integrarea somerilor în diferite activităti si prevenirea somajului în rândul celor ocupati.

53. Orice crestere a pretului inseamna inflatie.

54. Inflatia este starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta.

55. Inflatia se masoara in forma absoluta ca masa monetara.

56. Indicele Preturilor de Consum (IPC) are intotdeauna aceeasi valoare ca Indicele General al Preturilor
(IGP).

57. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al cererii de
bunuri.

58. Combaterea inflatiei se impune a se realiza prin interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.

59. Scopul indexarii este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin compensarea cresterii
preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.

60. Unul dintre rolurile statului in economie este de a elabora programe macroeconomice sau planuri de
dezvoltare.

61. Veniturile bugetare au doua resurse principale: fiscale si nefiscale.

62. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit direct.

63. Impozitul pe dividende este un impozit indirect.

64. În conceptia clasica politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa rezultatele obtinute si nu
dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.

65. In conditii de boom economic se aplica politica anticriza de relansare (GO).

66. Serviciul datoriei inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.

67. Veniturile bugetare din impozite nu depind de performantele economice.

68. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.

69. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale.

70. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.

71. Impozitarea progresiva a veniturilor conduce la scaderea inclinatiei spre consum ca urmare a realizarii
unei repartitii mai echitabila a veniturilor.

72. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.

73. Serviciul datoriei publice consta in rambursarea imprumutului.

74. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a finanta
standardul de viata a celor mai saraci..

75. Planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea eficienta a economiei de piata.

76. Inegalitatea veniturilor nu are nimic comun cu meritele si echitatea sociala.

77. Discriminarea de catre patroni constituie o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor.

78. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.

79. Puterea de cumparare a monedei este data de cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu
o unitate monetara.

80. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea climatului
de afaceri.

81. Unul dintre obiectivele interventiei statului in economie il constituie diminuarea somajului si inflatiei.

82. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane exista o diferenta semnificativa.

83. Filiala straina este o firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni,
ceea ce ii permite sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii.

84. Inclinatiile marginale spre export si import nu influenteaza cresterea economica.

MULTIPLE CHOICE

1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara
activitatea in interiorul tarii respective;
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in
propria tara sau in alte tari;
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale;
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale.
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:
a. consumul intermediar;
b. amortizarea;
c. investitia bruta;
d. investitia neta.
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN;
b. PNB este egal cu PIB;
c. PNB este mai mic decat PIB;
d. PNN este mai mare decat PIN;
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:
a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:
a. rata inflatiei;
b. PIB nominal;
c. indicele preturilor;
d. produsul national brut.
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:
a. in preturi constante;
b. in preturi curente;
c. in preturi comparabile;
d. la PPC ( Paritatea Puterii de Cumparare ).
7. Pentru economia unei tari, formarea brută a capitalului fix, cheltuielile pentru consum,
exportul net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net
8. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
 9. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este de
65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete vor
avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
10. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
11. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:
a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
12. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a somajului;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic;
d. inregistraza o rata redusa a inflatiei.
14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se considera ca
este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane;
b. mediu dezvoltata;
c. slab dezvoltata;
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz.
15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:
a. cresterea venitului si cresterea consumului;
b. cresterea consumului si cresterea economiilor;
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor;
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor.
16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
 d. 20
18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:
a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire a
veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade;
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului;
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului;
d. ramane constant.
21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de portofoliu.
22. Punctul de relansare este punctul in care:
a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic;
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica;
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica;
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii.
23. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:
a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice
24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:
a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare
25. In faza de expansiune se inregistreaza :
a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor
26. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor;
b. scumpirea creditului;
 c. cresterea masei monetare;
d. reducerea impozitelor.
27. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:
a. avantajeaza pe creditori;
b. avantajeaza pe debitori;
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii;
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii.
28. Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul de someri si populatia totala;
c. numarul de someri si populatia activa;
d. numarul de someri si populatia ocupata.
29. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si oferta de
munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
31. Situatia de full employment (ocupare deplina) semnifica:
a. o utilizare 100% a intregii populatii
b. o utilizare 100% a intregii populatii active
c. o utilizare a fortei de munca acompaniata de un somaj moderat
d. ocuparea fortei de munca dincolo de rata naturala a somajului
32. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:
a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica
33. Printre politicile active nu se numara:
a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj
34. Indemnizatia de somaj este o forma a :
a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal
35. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a :
a. inflatiei prin structuri;
b. inflatiei importate;
c. inflatiei prin costuri;
d. inflatiei prin moneda.
36. Curba Phillips evidentiaza:
a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului;
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului;
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii;
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii.
37. Inflatia are ca efect:
a. stimularea inclinatiei spre consum;
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu;
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung;
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt.
38. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:
a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
39. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:
a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar
40. In 2004 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 111,9%. Aceasta semnifica faptul
ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 11,9%;
b. rata inflatiei a fost de 11,9%;
c. rata somajului a fost de 11,9%;
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 111,9%.
41.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9
(%)
Sursa: Raport de Monitorizare Romania 2005, CE, p. 93

Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in Romania a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie
42. Daca preturile cresc cu 1200%:
a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
43. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:
a. cresterea salariilor;
b. planificarea imperativa;
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat;
d. functionarea eficienta a ansamblului economic;
44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentu asigurarile sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale;
d. incasarile din impozite si taxe;
45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice;
b. scaderea cheltuielilor publice;
c. cresterea impozitelor;
d. sporirea fondurilor economisite;
46. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:
a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice
47. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati;
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
c. serviciul datoriei publice;
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
48. Datoria publica nu semnifica:
a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala;
b. recurgerea statului la imprumuturi interne;
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva;
d. indatorarea interna a statului;
49. Datoria publica poate constitui o alternativă mai buna in politica financiară atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
50. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici.
51. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare;
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
c. stimuleaza disponibilizarile;
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
52. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:
a. indicativa;
b. informala;
c. imperativa;
d. incitativa.
53. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:
a. are o determinare subiectiva;
 b. este un element perturbator al activitatii econommice,
c. este interzisa de organismele financiare internationale;
d. are o determinare obiectiva.
54. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:
a. gradul de instruire;
b. averea mostenita;
c. varsta;
d. norocul;
55. Protectia sociala:
a. se asigura numai de catre stat;
b. se adreseaza intregii populatii;
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati;
d. este specifica numai perioadei de tranzitie.
56. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:
a. salariului mediu;
b. ratei inflatiei;
c. cursului de schimb valutar;
d. coeficientului puterii de cumparare;
57. Economiile tertializate sunt:
a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii;
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi;
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale;
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara.
58. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:
a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control;
b. plasamente “greenfield”;
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp;
d. plasamente de capital pe termen lung.
59. Aproximati numarul actual al statelor nationale:
a. circa 100;
b. circa 400;
c. circa 175;
d. circa 200.
60. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:
a. suprafata tarii si marimea populatiei;
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora;
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii;
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale.
61. Avantajul absolut reprezinta
a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul
productiei si desfacerii pe piata unui produs;
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara;
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele
mai scazute fata de cele ale altor producatori;
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica.
62. Avantajul relativ este :
 a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata;
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara;
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor;
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor.
63. Decalajul tehnologic exprima:
a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a
muncii in diferite tari si grupe de tari;
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al
tarilor dezvoltate;
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de
dezvoltare si cele dezvoltate;
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie.
64. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica;
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de
cumparare, nivelul de instruire al populatiei;
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de
varsta scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii;
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in
bugetul familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori.

COMPLETION

1. In situatia in care PGB este 400000000 u.m. consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar
amortizarea este cu 25% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi semne
de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura
sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 300000000 u.m. si deflatorul acestuia este egal cu
5. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )

3. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 126%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa
se calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

4. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8, determinati multiplicatorul investitiilor. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

5. Daca economiile cresc de la 420 la 460 u.m., iar venitul creste de la 700 la 800 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
 6. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m., determinati
sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula
acolo unde este cazul. )

7. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

8. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit iîn T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este
800 u.m. Dacă în T0, consumul reprezintă 60% din venit, câte u.m. sunt economiile în T0? (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

9. Populatia apta de munca este de 8 milioane persoane: rata somajului este 20%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

10. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula
acolo unde este cazul. )

11. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 7 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 3 milioane sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

12. Populatia ocupata a unei tari este de 950000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de 5%. Sa
se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

13. Stiind ca rata dobanzii nominale este 14%, iar rata inflatiei este 9%, calculati rata dobanzii reale(in
procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )

14. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 16 miliarde unitati monetare.
Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor bugetare este 2.
(Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )

15. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 20% iar preturile scad cu 20% sa se calculeze cu cate
procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul
doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-
se virgula acolo unde este cazul. )

16. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 25%, fata de t0, cand erau de 80 de miliarde u.m., iar
veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada anterioara,
sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi semne de punctuatie
sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente,
fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )