Curs complementar de Matematici Financiare şi

Actuariale
Voichiţa Adriana Radu
Rodica Ioana Lung

ROSE
 Cuprins

1 Descrierea cursului : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

I Matematici Financiare

2 Dobânzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.1 Dobânda simplă 11

2.2 Dobânda compusă. 13

2.3 Dobânda nominală. 14

2.4 Dobânzi: Probleme propuse spre rezolvare. 16

2.5 Dobânzi: Teme. 18

3 Anuitati. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
3.1 Anuitate constantă întreagă posticipată 23

3.2 Anuitate constantă întreagă anticipată 23

3.3 Aanuitate constantă fracţionată posticipată 24

3.4 Anuitate constantă fracţionată anticipată 24

3.5 Anuităţi: Probleme propuse spre rezolvare. 25

3.6 Anuităţi: Teme. 26

4 Rambursarea împrumuturilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.1 Rambursări DIRECTE 30
4.2 Rambursări prin FOND de ACUMULARE 33
4.3 Rambursări: Probleme propuse spre rezolvare. 38
4.4 Rambursări: Teme. 40

II Matematici Actuariale

5 Funcţii biometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

6 Plăţi viagere şi de deces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

6.1 Plăţi viagere 53
6.2 Plăţi în caz de deces 55
6.3 Plăţi viagere şi de deces: Probleme propuse spre rezolvare. 59
6.4 Plăţi viagere şi de deces: Teme. 60

7 Asigurări de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
7.1 Asigurare de viaţă 64
7.2 Asigurare de pensie 65
7.3 Asigurare de deces 66
7.4 Asigurare mixtă 68
7.5 Asigurări. Probleme propuse spre rezolvare 69
7.6 Asigurări: Teme. 70

8 Numere de comutaţie cu 5% . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

9 Anuitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
 1. Descrierea cursului :

• Introducerea noţiunilor fundamentale din matematici financiare şi actuariale.

• Să familiarizeze studenţii cu tehnicile şi metodele matematice utilizate în economie. Deprin-
derea de a lucra cu noţiunile de bază ale matematicii financiare, cum sunt operaţiunile de
dobândă precum şi rambursările de credite şi împrumuturi.

• Fundamentarea unor noţiuni de matematici actuariale care să constituie pentru studenţi
instrumente pentru tratarea unor probleme ce privesc diverse tipuri de asigurări de persoane.

• Formarea capacităţii de a recunoaşte, de a pune în formă matematică şi a rezolva probleme

din cele două tipuri amintite.

Organizarea părţilor în cadrul cursului :

Cursul va avea urmatoarele două părţi:

1. Matematici Financiare

2. Matematici Actuariale

Organizarea părţilor s-a făcut având în vedere dorinţa de a familiariza studenţii cu noţiuni din
aceste două direcţii reprezentative în domeniul economic.
6 Capitolul 1. Descrierea cursului :

Strategii de studiu recomandate :

Recomandăm studenţilor să se pregătească mai întâi din aspectele teoretice, aşa încât, mai întâi,
din curs, să fie studiate modulele cu teoria şi exemplele ilustrative formulate, iar apoi şi problemele
formulate spre rezolvare.
I
Matematici Financiare

2 Dobânzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.1 Dobânda simplă
2.2 Dobânda compusă.
2.3 Dobânda nominală.
2.4 Dobânzi: Probleme propuse spre rezolvare.
2.5 Dobânzi: Teme.

3 Anuitati. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
3.1 Anuitate constantă întreagă posticipată
3.2 Anuitate constantă întreagă anticipată
3.3 Aanuitate constantă fracţionată posticipată
3.4 Anuitate constantă fracţionată anticipată
3.5 Anuităţi: Probleme propuse spre rezolvare.
3.6 Anuităţi: Teme.

4 Rambursarea împrumuturilor. . . . . . . . . . 29
4.1 Rambursări DIRECTE
4.2 Rambursări prin FOND de ACUMULARE
4.3 Rambursări: Probleme propuse spre rezolvare.
4.4 Rambursări: Teme.
 9

Matematici Financiare

Obiective

• Introducerea câtorva noţiuni de bază din matematicile financiare cum ar fi noţiunea de

dobândă, anuitate, rată şi credit.

• Crearea bazelor necesare pentru a putea lucra cu noţiuni importante ale matematicii financiare,
cum sunt operaţiunile de dobândă precum şi rambursările de credite şi împrumuturi.

Concepte de baza

• Dobânzi (simplă, compusă, nominală);

• Anuităţi (rate) constante;

• Rambursarea (amortizarea) împrumuturilor .

Rezultate asteptate

Însuşirea conceptelor de bază menţionate şi crearea deprinderilor de utilizare a acestora. Stu-
dentul trebuie să fie capabil să aplice în practică noţiunile studiate pentru analizarea unor situaţii
concrete din economie, cum ar fi de exemplu, operaţiunile financiare asupre conturilor de economii,
cumpărarea unui bun în rate şi rambursarea unui credit.
 2. Dobânzi

Dobânda este una dintre cele mai importante şi des folosite operaţiuni financiare.

1 Definiţie : Dobânda este o sumă de bani pe care o plăteşte o persoană (numită debitor) unei
alte persoane (numită creditor) pentru folosirea unei sume de bani împrumutate, pe o perioadă
de timp.

2.1 Dobânda simplă

Dobânda simplă :
- se foloseşte pentru împrumuturi sau depozite pe termen scurt (mai mici de un an)
- suma iniţială rămâne invariabilă pe toată durata împrumutului sau depozitului
- dobânda este plătită în totalitate la scadenţă
- dobânda simplă se calculează numai la suma iniţială şi nu este reinvestită pentru a produce
la rândul ei dobândă

2 Notaţii :
• s - suma iniţială (u.m.)
• t - durata de timp (n - ani) (z - zile, l - luni) (an financiar=360 zile)
• D - dobânda (u.m.)
• S - suma finală, unde S = s + D
12 Capitolul 2. Dobânzi

• i - rata anuală a dobânzii = dobânda unitară anuală (Dobânda pentru 1 u.m./1 an)
• p - procentul anual (%) (Dobânda pentru 100 u.m./1 an),
p
p = 100 · i ⇐⇒ i =
100

Formule de bază pentru dobânda simplă :

D = s·i·t
s·i·z
Dz =
360
s·i·l
Dl =
12

 Exemplul 1 Care va fi suma finală şi dobânda pentru 10 000 lei depuşi cu rata anuală a dobânzii
i=9%, pe jumătate de an? Dar pe 130 de zile? Dar pe 4 luni?

Răspuns:
1. D = 10000 · 0.09 · 21 = 450 lei, S = 10450 lei
130
2. Dz = 10000 · 0.09 · 360 = 325 lei, S = 10325 lei
4
3. Dl = 10000 · 0.09 · 12 = 300 lei, S = 10300 lei


3 Definiţie : Factorul de fructificare este valoarea de peste 1 an a unei u.m. de astăzi

u = 1+i

1 u.m. —————————–> u u.m.

——|——————————————|——— >
0 1 an

Definiţie : Factorul de Factor de actualizare este valoarea de azi a unei u.m. de peste 1 an
1
v=
u
v u.m. < ———————— 1 u.m.
——|—————————————|——– >
0 1 an

 Exemplul 2 Calculaţi factorii u şi v petru i=7%. Interpretaţi.

Răspuns:
1. u = 1 + i = 1 + 0.07 = 1.07 lei, deci, persoana care acum are 1 leu, peste un an, va avea în
banca 1 leu şi 7 bani.
 2.2 Dobânda compusă. 13
1 1
2. v = u = 1.07 = 0.934579 lei, adică persoana trebuie să depună acum 93 de bani pentru ca,
peste 1 an, să deţină în bancă 1 leu.


2.2 Dobânda compusă.

- Se mai numeşte şi dobânda la dobândă sau dobânda capitalizată

- Se foloseşte pentru împrumuturi sau depozite pe termen relativ mare (mai mare de un an)

- Suma iniţială este depusă pe o perioadă de n ani, n ∈ N∗

- După fiecare an, se adaugă dobânda care produce la rândul ei dobândă

4 Formule de bază pentru dobânda compusă :

• Suma finală: S = s · un

• Suma iniţială: s = S · u1n = S · vn

• Dobânda: D = S − s = s · (un − 1)

 Exemplul 3 Care va fi suma finală şi dobânda pentru 1000 e depuşi cu rata anuală a dobânzii
i=1%, pe un an? Dar pe 4 ani?

Răspuns:
S = s · un = 1000 · 1.011 = 1010 e ⇒ D = S − s = 10 e.

S = s · un = 1000 · 1.014 = 1040.60 e ⇒ D = S − s = 40.60 e.

 Exemplul 4 Cât timp ar dura să dublăm o sumă depusă cu o rată anuală a dobânzii i=6%, dacă
facem capitalizare anuală?

Răspuns:
S = 2s şi S = s · un

prin urmare
un = 2 ⇒ (1.06)n = 2 ⇒ n = 12 ani.

Dobânzi unitare echivalente :

• Considerăm că anul este împărţit în m subperioade, m ≥ 2

 14 Capitolul 2. Dobânzi

– m=2 - semestru (2 · 6 luni = 1 an)

– m=4 - trimestru (4 · 3 luni = 1 an)
– m=12 - luni

• Notăm prin im dobânda unitară corespunzătoare subperioadei

5 Definiţie: Dobânzile unitare i şi im se numesc echivalente dacă pentru aceeaşi sumă iniţială,
pe acelaşi interval de timp, conduc la aceeaşi sumă finală (aceeaşi dobândă)

Avem 2 situaţii:

1. Cazul dobânzii simple

i
im =
m
2. Cazul dobânzii compuse
√
m
im = 1+i−1

 Exemplul 5 Calculaţi dobânda unitară trimestrială echivalentă cu i = 8%, în regim de dobândă

simplă şi respectiv compusă.

Răspuns:
i 0.08
i4 = = = 0.02 = 2%
4 4
şi respectiv
√
4
i4 = 1.08 − 1 = 0.0194265 = 1.94%.

2.3 Dobânda nominală.

- Se foloseşte pentru împrumuturi sau depozite pentru care frecvenţa de capitalizare (com-
punerea dobânzii) nu coincide cu perioada pe care este anunţată rata dobânzii (de obicei
anul)

- Considerăm că anul este împărţit în m subperioade, m ≥ 2

- Capitalizarea se face la sfârşitul fiecărei subperioade

6 Formulele de bază pentru dobânda nominală :

ρ (m)
• Rata nominală a dobânzii: ρ (m) = im · m ⇐⇒ im =
m
2.3 Dobânda nominală. 15
!m·n
ρ (m)
• Suma finală: S = s · um·n
m = s · (1 + im )m·n = s· 1+
m

Prin urmare apare o nouă noţiune şi anume:

7 Definiţie : Dobânda efectivă este raportul dintre dobânda obţinută pe perioada de 1 an şi
suma investită iniţial.

8 Formulele de bază pentru dobânda efectivă :

D1an S1an − s
• Dobânda efectivă: ie f = =
s s
!m
ρ (m)
• Legătura cu dobânda nominală: ie f = 1+ −1
m
• Suma finală: S = s · (1 + ie f )n

Observaţie: La o aceeaşi rată nominală, suma finală (şi dobânda) este cu atât mai mare cu cât
nr. de subperioade la sfârşitul cărora se face compunerea dobânzii este mai mare.

Apare firesc următoarea întrebare:

Care este valoarea maximă a sumei acumulate atunci când suma investită, rata nominală a
dobânzii şi durata depozitului (plasamentului) rămân constante, iar numărul de subperioade creşte?
(cu alte cuvinte, este vorba despre capitalizare continuă a dobânzii).

Teoretic, putem face compunerea dobânzii în fiecare lună, săptămână, zi, oră, minut, secundă,
deci valoarea maximă (teoretică) a sumei acumulate continu este:

Smax = s · eρn .

9 Definiţie : Dobânda instantanee este dobânda unitară corespunzătoare procesului de compu-

nere continuă
δ = ln(1 + ie f ) ⇐⇒ ie f = eδ − 1

 Exemplul 6 Fie 1000 edepuşi pe un an, cu rata anuală a dobânzii i = 8%. Cat este suma finală
şi dobânda efectivă dacă se face:
1. capitalizare anuală
2. capitalizare semestrială
3. capitalizare lunară
4. capitalizare continuă
 16 Capitolul 2. Dobânzi

Răspuns:
1. capitalizare anuală : avem i = 0.08 ⇒ u = 1.08 prin urmare

S = 1000 · (1.08)1 = 1080 e ⇒ ie f = ρ = i = 0.08

0.08
2. capitalizare semestrială : avem i2 = = 0.04 ⇒ u2 = 1.04 prin urmare
2
S = 1000 · (1.04)2 = 1081.6 e ⇒ ie f = u22 − 1 = (1.04)2 − 1 = 0.0816

0.08
3. capitalizare lunară : avem i12 = = 0.006666 ⇒ u12 = 1.006666 prin urmare
12
S = 1000 · (1.006666)12 = 1083 e ⇒ ie f = u12 12
12 − 1 = (1.006666) − 1 = 0.082990

4. capitalizare continuă :

S = 1000 · e0.08 = 1083, 29 e ⇒ ie f = e0.08 − 1 = 1.08329 − 1 = 0.08329

2.4 Dobânzi: Probleme propuse spre rezolvare.

Exersare.

Dobânda simplă
1. Să se calculeze dobânda şi suma finală pentru următorul împrumut:
a) 1500 lei cu i=12% pe 65 de zile respectiv pe 6 luni
b) 2700 lei cu i=12% pe 50 de zile respectiv pe 7 luni

2. Să se determine dobânda şi suma finală pentru suma:

a) 3000 lei cu i=4% din 13 martie până în 20 august acelaşi an
b) 4300 lei cu i=3% din 5 iunie până în 23 decembrie acelaşi an
Cât sunt i2 , i4 şi i12 echivalente, în ambele situaţii?

3. Ce sumă a fost plasată în 15 ianuarie cu i=5% a.î. în 20 septembrie acelaşi an să avem 10 000
lei? Cât este i12 echivalent?

4. Un student reuşeşte să economisească într-un an astfel: la începutul anului depune într-un
depozit bancar 1000 lei, după 3 luni face un nou depozit de 700 lei. De ce sumă dispune la
sfârşitul anului, dacă i=7%?

5. Dacă timp de 2 luni în acelaşi cont, la fiecare 1 a lunii, o persoană depune câte 1200 lei, cu
i=10%, de ce sumă va dispune la sfârşitul celei de a 2 a luni?
2.4 Dobânzi: Probleme propuse spre rezolvare. 17

6. Se consideră 3 sume proporţionale cu 4,5 şi 6. Prima sumă a fost plasată pe 28 zile cu i=6%,
a doua pe 10 luni cu i=5%, a treia pe 9 luni cu i=4%. Dobânda totală adusă de cele 3 sume
este 1018 lei. Determinaţi cele 3 sume iniţiale.

Dobânda compusă

1. O persoană depune la o bancă 700 lei. Ştiind că i=7% calculaţi suma pe care persoana o va
ridica peste 5 ani. Care este valoarea dobânzii acumulate? Cât este i4 echivalent (trimestrial)?

2. Cu ce rată a dobânzii i, trebuie plasaţi 75 e pe 3 ani pentru a ajunge la 100 e? Dar pe 4 ani?

3. Pe câţi ani trebuie să plasăm o sumă de bani cu i=20% a.î. aceasta să se dubleze?

4. Aflaţi suma finală şi dobânda pentru un depozit de 7000 e pe 5 ani dacă în primii 2 ani i=5%
iar în următorii 3 ani, i=7%.

5. O persoană primeşte moştenire o sumă într-un cont deschis în urmă cu 6 ani. În primii 2 ani
i=15% iar în ultimii 4 ani, i=12%. Suma finală ce poate fi ridicată de la bancă este 2080.98
lei. Ce sumă iniţială a fost depusă?

6. Ce sumă se acumulează într-un cont timp de 3 ani, dacă la începutul fiecărui an se depun 100
e cu i=5%?

7. Ce sumă trebuie să depunem cu i=3.5% a.î. după 5 ani să avem în cont 20.000 e?

Dobândă nominală

1. Să se calculeze suma finală după 3 ani pentru un depozit de 4000 e, cu rata anuală a
dobânzii de 8%, cu capitalizare trimestrială. Cât este dobânda unitară efectivă? Dar dobânda
instantanee echivalentă?

2. Dacă rata anuală a dobânzii este 18% şi compunerea se face semestrial, găsiţi dobânda unitară
efectivă.

3. Cu ce rată a dobânzii se va dubla o sumă în 8 ani dacă se face capitalizare la 3 luni? Care va
fi dobânda unitară efectivă?

4. 2000 $ sunt investiţi pe o perioadă de 10 ani cu i2 = 10% pe primii 3 ani, cu i4 = 8% pe

următorii 4 ani şi cu i12 = 9% pe ultimii 3 ani. Găsiţi suma finală după 10 ani.

5. 2000 $ sunt investiţi pe o perioadă de 10 ani cu i=10% pe primii 3 ani, cu capitalizare

semestrială, cu i=8% pe următorii 4 ani, cu capitalizare trimestrială şi cu i=9% pe ultimii 3
ani, cu capitalizare lunară. Găsiţi suma finală după 10 ani.

6. În cât timp 2000 e vor acumula o dobândă de 800 e cu o rată a dobânzii de 10%, capitalizată
trimestrial ?
 18 Capitolul 2. Dobânzi

2.5 Dobânzi: Teme.

Munca independenta.

Dobânda simplă

1. Se depune spre fructificare suma de 6500 u.m. pe timp de 3 luni, cu o rată anuală a dobânzii
de 4,5%. Să se calculeze dobânda şi suma finală obţinute.

Răspuns. D = 73, 125 u.m., S = 6573, 125 u.m.

2. Cu ce rată anuală a dobânzii a fost împrumutată sumă de 3000 lei pe 7 luni astfel încât suma
finală datorată să fie 3500 lei? Cât este dobânda semestrială echivalentă?

Răspuns. i = 28, 57%, i2 = 14, 29%.

3. O persoană obţine, prin depunerea unei sume de bani la bancă din data de 21 martie 2012
până în data de 13 octombrie 2012, la o rată anuală a dobânzii de 7,5%, suma de 7509 u.m.
Ce sumă a depus persoana respectivă la bancă?

Răspuns. s = 7200 u.m.

4. Pe ce perioadă de timp trebuie să depună o persoană suma de 5000 lei astfel încât, dacă banca
practică o rată anuală a dobânzii de 9%, suma pe care o poate retrage la sfârşitul perioadei să
fie de 5225 lei
1
Răspuns. t = , 180 zile sau 6 luni.
2
5. O persoană reuşeşte să economisească bani şi să şi depună într-un cont la bancă. Ea deschide
un depozit de economii la începutul anului de 2000 lei, după 2 luni unul de 1000 lei, iar după
încă 3 luni mai face un depozit de 3000 lei. Ce sumă poate ridica persoana la sfârşitul anului
dacă rata anuală a dobânzii a fost de 12%?

Răspuns. S = 6550 lei.

6. Dacă timp de patru luni o persoană depune în acelaşi cont, în fiecare dată de 5 a lunii, câte
1000 lei cu o rată anuală a dobânzii de 7%, de ce sumă va dispune la sfârşitul celei de a patra
luni?

Răspuns. S = 4058, 6746 lei.

7. Aveţi posibilitatea de a alege să primiţi suma de 990 u.m. azi, 995 u.m. peste o lună sau 1000
u.m. peste 3 luni. Ce variantă veţi alege, dacă vorbim de o rata anuală a dobânzii de 8%?

Răspuns. 990 u.m.

8. O persoană dispune de 2 sume de bani totalizând 24000 u.m. Persoana plasează prima sumă
(mai mică) pe 9 luni cu i=4% iar pe a doua sumă pe 8 luni cu i=6%. Ştiind că dobânda adusă
de cele două sume este de 880 u.m. determinaţi cele 2 sume iniţiale.

Răspuns. s1 = 8000 u.m., s2 = 16000 u.m.

2.5 Dobânzi: Teme. 19

9. O persoană dispune de 3 sume de bani în progresie aritmetică cu raţia de 3000 u.m. Persoana
plasează aceste trei sume pe o perioadă de un an, cu rate anuale ale dobânzii aflate în progresie
geometrică cu raţia 3/2. Ştiind că dobânda totală realizată este de 1100 u.m. şi că cea mai
mare sumă aduce o dobândă de 9 ori mai mare decât cea mai mică sumă, determinaţi cele 3
sume iniţiale precum şi ratele anuale ale dobânzii aferente lor.

Răspuns. s1 = 2000 u.m., s2 = 5000 u.m., s3 = 8000 u.m., i1 = 4%, i2 = 6%, i3 = 9%.

Dobânda compusă

10. O persoană depune la o bancă 5300 lei. Ştiind că rata anuală a dobânzii este de 5,6% calculaţi
suma pe care persoana o va ridica peste 3 ani, respectiv 5 ani. Care este valoarea dobânzii
acumulate pe perioadele respective? Cât este dobânda unitară trimestrială echivalentă i4 ?

Răspuns. S3 ani = 6241, 19 lei, D3 ani = 941, 19 lei, S5 ani = 6959, 78 lei, D5 ani = 1659, 78 lei,
i4 = 0, 0137 = 1, 37%.

11. Se depun spre fructificare 1000 e pe 4 ani. Cu ce rata anuală a dobânzii trebuie plasaţi
pentru a obţine 1200 e? Dar dacă plasamentul se face pe 5 ani?

Răspuns. i = 4, 66% (4 ani), i = 3, 71% (5 ani).

12. Pe câţi ani trebuie să depunem 150 e astfel încât să putem ridica 190 e? Dar să dublăm o
sumă de bani? Ştim că rata anuală a dobânzii este 3,75%.

Răspuns. n=7 ani respectiv n=19 ani.

13. Ce sumă a fost depusă de către o persoană, dacă după 6 ani are în contul său 125000 lei?
Ştim că rată anuală a dobânzii a fost de 8%.

Răspuns. s = 78771, 21 lei.

14. Aflaţi suma finală şi dobânda pentru un depozit de 4500 u.m. pe 7 ani dacă în primii 4 ani
rata anuală a dobânzii a fost 6,7% iar în următorii 3 ani a fost 4,8%.

Răspuns. S = 6713, 58 lei, D = 2213, 58 lei.

15. Ce sumă iniţială a fost depusă într-un cont, în urmă cu 5 ani, dacă suma finală care se poate
ridica de la bancă este acum de 8288,21 lei. Se ştie că în primii 3 ani rata anuală a dobânzii a
fost 5,67% iar în ultimii 2 ani, 8,2%.

Răspuns. s = 6000 lei.

Dobanda nominala, efectiva, instantanee

16. Să se calculeze suma finală după 3 ani pentru un depozit de 4780 lei la o rată anuală a
dobânzii de 4,8% cu capitalizare lunară. Cât este dobânda unitară efectivă?

Răspuns. S = 5518, 75 lei, i = 4, 91%.

20 Capitolul 2. Dobânzi

17. Un capital de 7000 lei a crescut în 10 luni la suma de 7419,21 lei. Să se determine dobânzile
anuale nominală şi efectivă, dacă vorbim de un depozit cu capitalizare lunară.

Răspuns. ρ = 7%, i = 7, 23%.

18. Cu ce rata nominală a dobânzii se va tripla o sumă în 3 ani dacă se face capitalizare lunară?
Care va fi dobânda unitară efectivă?

Răspuns. ρ = 37, 18%, i = 44, 22%.

19. Cu ce rata nominală a dobânzii se va dubla o sumă în 8 ani dacă se face capitalizare la 3 luni?
Care va fi dobânda unitară efectivă?

Răspuns. ρ = 8, 7588%, i = 9, 0508%.

20. Dacă rata nominală a dobânzii este 7,75% şi compunerea se face semestrial, găsiţi dobânda
unitară instantanee echivalentă.

Răspuns. δ = ln 1, 079 = 7, 6%.

21. Să se determine valoarea actuală a unei plăţi de 5000 u.m. care se va face peste 5 ani dacă
dobânda unitară instantanee în această perioadă este de δ = 5, 5%.

Răspuns. s = 3797, 86 u.m.

 3. Anuitati.

10 Definiţie : Împrumut este un triplet de forma (s, i,t), unde s reprezintă suma iniţială care
se împrumută debitorului de către creditor, cu o rată anuală a dobânzii i, pe durata de timp t.

(s, i,t)
CREDITOR ———————> DEBITOR

Debitorul poate rambursa suma datorată (suma împrumutată împreună cu dobânda aferentă) în
2 moduri :

1. plată unică (se rabursează toată suma datorată la momentul final)

2. plăţi eşalonate (prin plata unor rate la momente dinainte precizate)

Introducem şi studiem noţiunea de anuitate.

• Considerăm că se cumpără un bun material, iar plata lui se va face în rate

• Considerăm că se vor plăti n rate rk , la momentele de timp tk , k = 1, n

11 Definiţie : Anuitate = Plată în rate = Plată eşalonată este ansamblul format din rate şi
momentele de timp la care se plătesc acestea:

{(rk ,tk ), k = 1, n}

Cum gasim valoarea unei anuitaţi :

• Considerăm un moment de timp t, şi toate sumele se vor evalua (actualiza) în acest moment
22 Capitolul 3. Anuitati.

r1 r2 ... rk−1 V(t) rk . . . rn sume de bani

——|——–|————|——–|——–|———–|——————>
t1 t2 . . . tk−1 t tk . . . tn timp

• Considerăm anuitatea ca fiind o sumă iniţială s ce devine la momentul t suma finală S,

calculată cu dobânda compusă : s = S · vn

Deductiv
fructificare
(r1 ,t1 ) −→ r1 · ut−t1 = r1 · vt1 −t
fructificare
(r2 ,t2 ) −→ r2 · ut−t2 = r2 · vt2 −t
...
actualizare
(rk ,tk ) −→ rk · vtk −t
...
actualizare
(rn ,tn ) −→ rn · vtn −t

prin urmare

V (t) = r1 · vt1 −t + r2 · vt2 −t + ... + rk · vtk −t + ... + rn · vtn −t

12 Definiţie : Valoarea anuităţii la momentul t este suma tuturor ratelor actualizate la

momentul t :
n
V (t) = ∑ rk · vt −t
k

k=1

Observaţie :
• V (t1 ) = V (0) = IN valoarea iniţială a anuităţii
• V (tn ) = V (n) = FIN valoarea finală a anuităţii

În cele ce urmează, vom da o clasificarea a anuităţilor, din puncte de vedere al mai nultor
criterii:

După rate :
• cu rate constante (se plătesc rate egale la intervale constante de timp : r1 = r2 = · · · = rn = r
şi tk − tk−1 = const)

• cu rate oarecare

După momentele de plată :

• cu intervale constante
* întregi (intervalul între 2 plăţi este de 1 an)

* fracţionate (intervalul între 2 plăţi este de o subperioadă 1/m an)

• cu intervale oarecare
 3.1 Anuitate constantă întreagă posticipată 23

După numărul plăţilor :

• anuitate temporară (nr. finit de plăţi)
• anuitate perpetuă (nr. infinit = foarte mare de plăţi)

După momentul de evaluare :

• anuitate imediată t = t1
• anuitate amânată t < t1
• anuitate avansată t > t1

3.1 Anuitate constantă întreagă posticipată

Anuitate constantă întreagă posticipată se notează pe scurt A. C. Î. P.

13 Definiţie A. C. Î. P.: este ansamblul format din rate egale plătite la interval de 1 an, la
sfârşitul fiecărui an. Valoarea sa este:
1 − vn t
V (t) = r · ·u
i

Observaţie :
1 − vn
• V (0) = IN = r ·
i
1 − vn n un − 1
• V (n) = FIN = r · ·u = r·
i i

3.2 Anuitate constantă întreagă anticipată

Anuitate constantă întreagă anticipată se notează pe scurt A. C. Î. A.

14 Definiţie A. C. Î. A.: este ansamblul format din rate egale plătite la interval de 1 an, la
începutul fiecărui an. Valoarea sa este:
1 − vn t+1
V (t) = r · ·u
i

Observaţie :
1 − vn
• V (0) = IN = r · ·u
i n
1−v un − 1
• V (n) = FIN = r · · un+1 = r · ·u
i i
 24 Capitolul 3. Anuitati.

3.3 Aanuitate constantă fracţionată posticipată

Anuitate constantă fracţionată posticipată se notează pe scurt A. C. F. P.

15 Definiţie A. C. F. P.: este ansamblul format din rate egale plătite la sfârşitul fiecărei
i
subperioade. Avem m ≥ 2 subperioade, n ani şi im = rata dobânzii corespunzătoare. Valoarea
m
sa este:
1 − vn·m
m
Vm (t) = rm · · ut·m
m
im

3.4 Anuitate constantă fracţionată anticipată

Anuitate constantă fracţionată posticipată se notează pe scurt A. C. F. A.

16 Definiţie A. C. F. A.: este ansamblul format din rate egale plătite la începutul fiecărei
i
subperioade. Avem m ≥ 2 subperioade, n ani şi im = rata dobânzii corespunzătoare. Valoarea
m
sa este:
1 − vn·m
m
Vm (t) = rm · · ut·m+1
m
im

 Exemplul 7 O familie vrea să cumpere o casă în valoare de 120 000 e şi are de ales între 2
variante (bănci):
(A) Avans 20%, rate egale, plătite 15 ani, la început de an, i = 12%

(B) Avans 15%, rate egale, plătite 10 ani, la sfârşit de an, i = 12%

Determinaţi :

1. Determinaţi valoarea unei rate (în ambele variante) precum şi valoarea finală cumulată a
tuturor ratelor

2. Ce variantă va alege familia respectivă?

Răspuns:
(A)
s = V (0) = 120 000 − 20%120 000 = 96 000 e

prin urmare
1 − 0.8928571 5
96 000 = r · · 1.121
0.12
şi astfel
r = 12 584.93 e
 3.5 Anuităţi: Probleme propuse spre rezolvare. 25

Iar valoarea cumulată a ratelor după 15 ani este :

V (15) = 525 462.61 e.

(B)
s = V (0) = 120 000 − 15%120 000 = 102 000 e
prin urmare
1 − 0.8928571 0
10 2000 = r · · 1.120
0.12
şi astfel
r = 18 052.37 euro
Iar valoarea cumulată a ratelor după 10 ani este :

V (10) = 316 796.67 e.

Prin urmare familia va alege varianta (B). 

3.5 Anuităţi: Probleme propuse spre rezolvare.

Exersare.

1. Ce sumă se acumulează într-un cont timp de 3 ani, dacă la începutul fiecărui an se depun 100
e cu i=5% ?

2. Se depun spre fructificare, la sfârşitul fiecărui an, timp de 12 ani, câte 1 000 lei cu i=16%.
Ce sumă ar trebui depusă la momentul semnării contractului, care să acopere cele 12 plăţi?
Determinaţi valoarea sumei acumulate dupa 6 ani şi respectiv acumulată la sfârşitul celor 12
ani.

3. O persoană ia un credit în următoarele condiţii : suma împrumutată este de 3 000 e, pe 3 ani,

iar dobânda unitară trimestrială i4 este 0.0315. Ce rată trebuie să plătească persoana, dacă
alege să facă plăţile la început de trimestru?

4. În cât timp se poate amortiza un credit de 1 000 lei prin plata anuală a unei rate de 284.31 lei,
la sfârşit de an, cu i=13%.

5. Un magazin de mobilă vinde o canapea în valoare de 950 e. Poate fi cumparată cu un avans

de 50 euro şi nici o rată timp de 3 luni. La sfârşitul celor 3 luni, poţi face prima plată din cele
21 care trebuie făcute. Dacă i12 = 12% cât este valoarea unei rate ?

6. Cât este valoarea finală a unei anuităţi dacă se depun rate de 100 e în primii 4 ani, trimestrial
(la fiecare sfârşit de trimestru) cu i = 4% şi câte 200 e în următorii 2 ani, anual (sfârşit de
an), cu i = 6%.
 26 Capitolul 3. Anuitati.

3.6 Anuităţi: Teme.

Munca independenta.

1. O persoană cumpără un bun în valoare de 5 000 lei, plătind un avans de 20%, restul urmând
să fie achitat în rate egale, timp de 3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 12%. Să se determine
valoarea unei rate şi, în funcţie de aceasta, valoarea cumulată a tuturor ratelor la sfârşitul
celor trei ani, dacă plata are loc:
(a) la sfârşitul respectiv începutul fiecărui trimestru;
(b) la sfârşitul respectiv începutul fiecărei luni;
(c) la sfârşitul respectiv începutul fiecărui an;

Răspuns.
(a) 401.84 lei; 5 703.04 lei; 390.14 lei; 5 703.4 lei;
(b) 132.85 lei; 5 723.07 lei; 131.54 lei; 5 723.07 lei;
(c) 1 665.39 lei; 5 241.48 lei; 1 486.96 lei; 5 619.71 lei.

2. Să se calculeze rata lunară de plătit la fiecare sfârşit de lună pe o perioadă de 15 ani pentru
un credit de 40 000 e, cu o dobândă unitară anuală de 0.13.

Răspuns. 506.09 e.

3. Calculaţi rata semestrială care trebuie plătită pentru un împrumut de 43 000 lei pe o perioadă
de 25 de ani cu o dobândă unitară semestrială de 0.055, dacă plăţile se fac la fiecare început
de semestru.

Răspuns. 2 407.24 lei.

4. Să se calculeze ce rată anuală trebuie plătită la fiecare sfârşit de an pentru un credit de 78 000
lei contractat pe 30 de ani, cu o rată anuală a dobânzii de 4.68%.

Răspuns. 4 890.44 lei.

5. Dl. Q. vrea să compare mai multe variante de plăţi în rate pentru un credit de 15 000 e pe
care doreşte să-l ramburseze în 7 ani. Banca îi oferă o rată anuală a dobânzii de 14%. Care
ar fi valoarea unei rate dacă ar face plăţile anual, la sfârşit de an? Dar dacă ar plăti lunar, la
sfârşit de lună? Dar la fiecare sfârşit de trimestru? Comparând valorile acumulate ale ratelor,
care variantă este mai avantajoasă pentru bancă?

Răspuns. 3 497.88 e, 281.10 e, 849.03 e, 37 534.03 e, 39 740.76 e, 39 302.57 e.

6. Dna E. a luat acum doi ani un credit de 12 000 lei, contractat pe o perioada de 4 ani cu o rată
anuală al dobânzii de 17%, plătind pentru el rate lunare la fiecare sfârşit de lună. Care este
valoarea ratei pe care o plăteşte? Care este valoarea acumulată a ratelor în prezent (t=2)?

Răspuns. 346.26 lei; 16 819.19 lei.

3.6 Anuităţi: Teme. 27

7. Se consideră un credit în valoare de 50 000 lei, rambursat prin plăţi periodice semestriale. În
care din variantele următoare valoarea ratei este mai mică? Dar valoarea totală cumulată a
ratelor dacă plăţile se fac posticipat?
• cu o rată anuală a dobânzii de 8% pe o perioadă de 10 ani;
• cu o rată anuală a dobânzii de 4% pe o perioadă de 20 de ani.

Răspuns. 3 679.08 lei; 109 556.06 lei; 1 827.78 lei; 110 401, 98 lei.

8. Să se calculeze rata anuală care trebuie plătită la fiecare început de an pentru un credit în
valoare de 12 500 e, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă unitară anuală de 0.055.

Răspuns. 1 571.89 e.

9. Ce sumă se acumulează într-un cont în care se depun lunar, la sfârşit de lună, 300 e, pe o
perioadă de 2 ani, dacă rata anuală a dobânzii este de 2,15%.

Răspuns. 7 350.31 e.
 4. Rambursarea împrumuturilor.

Reamintim ce este acela un împrumut.

17 Definiţie : Împrumut este un triplet de forma (s, i,t), unde s reprezintă suma iniţială care
se împrumută debitorului de către creditor, cu o rată anuală a dobânzii i, pe durata de timp t.

(s, i,t)
CREDITOR ———————> DEBITOR

Cele mai întâlnite modalităţi de plată a unui împrumut sunt: prin rate constante, respectiv rate
descrescătoare (cote constante).

Considerăm (fără a restrânge generalitatea), că rambursarea are loc prin intermediul unor
anuităţi întregi posticipate, timp de n ani.

18 Pentru a amortiza un împrumut (s, i, n), avem nevoie să cunoaştem:

• Rk - datoria (suma nerambursată) la începutul fiecărui an k, k = 1, n

• Dk - dobânda pentru datoria nerambursată în anul k, k = 1, n

• Qk - cota din împrumut care se rambursează la sfârşitul anului k

• rk - rata corespunzătoare anului k (suma de bani care se va plăti la sfârşitul anului k),
k = 1, n

Tabelul de amortizare al unui împrumut va avea următoarea formă :

k Rk Dk Qk rk
 30 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.

În general, între elementele precizate au loc următoarele relaţii :

19 1. R1 = s - în primul an, datoria Debitorului este suma împrumutată iniţial s

2. Dk = i · Rk , k = 1, n - dobândă simplă pe 1 an

3. Avem
* Rk+1 = Rk − Qk , k = 1, n

* Rn = Qn - în ultimul an se rambursează toată datoria rămasă

* Rn+1 = 0 - după ce a trecut perioada împrumutului, datoria Debitorului e zero

4. rk = Qk + Dk , k = 1, n

Relaţiile de mai sus nu sunt întotdeauna suficiente pentru a putea determina toate elementele ce
intervin într-un plan de amortizare.
În acest caz, ne ajută Principiul echilibrului financiar care reprezintă egalitatea datoriilor
Debitorului şi Creditorului la momentul de evaluare t.

4.1 Rambursări DIRECTE

Debitorul rambursează direct Creditorului datoria pe care o are faţă de el.

Avem la dispoziţie două astfel de modele despre care discutăm :

20 MODELUL 3D - prin cote constante (rate descrescătoare) este modelul prin care în
fiecare an Debitorul rambursează rate descrescătoare (cote egale din împrumut + dobânzile
aferente pentru datoriile nerambursate).
s
Q=
n

 Exemplul 8 Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 1000 lei, pe 4 ani, cu i = 10%,
dacă se plătesc cote constante anua.
Rezolvare:
s 1000
Avem s = 1000 lei, n = 4 ani, i = 0.1 ⇒ Q = = = 250 lei.
n 4
Tabelul de rambursare prin 4 cote egale anuale (modelul 3D) este :

An Datorie Dobândă Cota Rata

s
1 R1 = s D1 = R1 · i Q = n r 1 = Q + D1
s
2 R2 = R1 − Q D2 = R2 · i Q = n r 2 = Q + D2
s
3 R3 = R2 − Q D3 = R3 · i Q = n r 3 = Q + D3
s
4 R4 = R3 − Q D4 = R4 · i Q = n r 4 = Q + D4
4.1 Rambursări DIRECTE 31

An Datorie Dobândă Cota Rata

·0.1
1 1000 100 250 350
2 750 75 250 325
3 500 50 250 300
4 250 25 250 275


 Exemplul 9 Întocmiţi planul de rambursare pentru un împrumut de 1000 lei, pe 4 ani, cu i = 10%,
dacă se plătesc cote constante semestrial.

Rezolvare:
i s 1000
Avem s = 1000 lei, n = 4 ani, i = 0.1, m = 2 ⇒ i2 = 2 = 5% = 0.05 ⇒ Q = n·m = 4·2 = 125
lei şi avem 8 plăţi de efectuat (8 semestre).

Tabelul de rambursare prin 8 cote egale semestriale (modelul 3D-frac- ţionat) este :

Semestru Datorie Dobândă Cota Rata

s
1 R1 = s D1 = R1 · i2 Q= n·m r1 = Q + D1
s
2 R2 = R1 − Q D2 = R2 · i2 Q= n·m r2 = Q + D2
s
3 R3 = R2 − Q D3 = R3 · i2 Q= n·m r3 = Q + D3
s
4 R4 = R3 − Q D4 = R4 · i2 Q= n·m r4 = Q + D4
s
5 R5 = R4 − Q D5 = R5 · i2 Q= n·m r5 = Q + D5
s
6 R6 = R5 − Q D6 = R6 · i2 Q= n·m r6 = Q + D6
s
7 R7 = R6 − Q D7 = R7 · i2 Q= n·m r7 = Q + D7
s
8 R8 = R7 − Q D8 = R8 · i2 Q= n·m r8 = Q + D8

şi respectiv tabelul de rambursare prin 8 cote egale semestriale (modelul 3D-frac- ţionat) este :

Semestru Datorie Dobândă Cota Rata

·0.05
1 1000 50 125 175
2 875 43.75 125 168.75
3 750 37.50 125 162.50
4 625 31.25 125 156.25
5 500 25 125 150
6 375 18.75 125 143.75
7 250 12.50 125 137.50
8 125 6.25 125 131.25


Al doilea model direct este :

32 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.

21 MODELUL 4D - prin rate constante, model în care în fiecare an, Debitorul restituie rate
egale (atât o parte din împrumut cât şi dobânda pentru suma nerambursată).

Valoarea ratelor egale este obţinută astfel:

s·i
r=
1 − vn

 Exemplul 10 Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 1000 lei, pe 4 ani, cu

i = 10%, dacă se plătesc rate constante anual.

Rezolvare:
1
Avem s = 1000 lei, n = 4 ani, i = 0.1 ⇒ u = 1.1, v = u = 0.909090
s·i 1000 · 0.1
şi prin urmare r = = = 315.47 lei.
1 − vn 1 − 0.9090904

Tabelul de rambursare este :

An Datorie Dobândă Cota Rata

1 R1 = s D1 = R1 · i Q1 = r − D1 r1 = r
2 R2 = R1 − Q1 D2 = R2 · i Q2 = r − D2 r2 = r
3 R3 = R2 − Q2 D3 = R3 · i Q3 = r − D3 r3 = r
4 R4 = R3 − Q3 D4 = R4 · i Q4 = r − D4 r4 = r

Tabelul de rambursare prin 4 rate egale anuale (modelul 4D) este :

An Datorie Dobândă Cota Rata

·0.1
1 1000 100 215.47 315.47
2 784.53 78.45 237.02 315.47
3 547.51 54.75 260.72 315.47
4 286.79 28.68 286.79 315.47

Observaţie: Se accepta o eroare de aproximare de pana la 1 u.m între valorile obţinute pentru
ultima datorie R4 şi ultima cotă (tranşă) Q4 . 

 Exemplul 11 Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 1000 lei, pe 4 ani, cu

i = 10%, dacă se plătesc rate egale semestrial.

Rezolvare:
1
Avem s = 1000 lei, n = 4 ani, i = 0.1, m = 2 ⇒ i2 = 2i = 5% = 0.05 ⇒ u2 = 1.05, v2 = u2 =
s · im 1000 · 0.05
0.952381 ⇒ r = = = 154.72 lei şi avem 8 plăţi de efectuat.
1 − vm m·n 1 − 9523818
 4.2 Rambursări prin FOND de ACUMULARE 33

Tabelul de rambursare este :

Semestru Datorie Dobândă Cota Rata
1 R1 = s D1 = R1 · i2 Q1 = r − D1 r1 = r
2 R2 = R1 − Q1 D2 = R2 · i2 Q2 = r − D2 r2 = r
3 R3 = R2 − Q2 D3 = R3 · i2 Q3 = r − D3 r3 = r
4 R4 = R3 − Q3 D4 = R4 · i2 Q4 = r − D4 r4 = r
5 R5 = R4 − Q4 D5 = R5 · i2 Q5 = r − D5 r5 = r
6 R6 = R5 − Q5 D6 = R6 · i2 Q6 = r − D6 r6 = r
7 R7 = R6 − Q6 D7 = R7 · i2 Q7 = r − D7 r7 = r
8 R8 = R7 − Q7 D8 = R8 · i2 Q8 = r − D8 r8 = r

Tabelul de rambursare prin 8 rate egale semestriale (modelul 4D-frac- ţionat) este :

Semestru Datorie Dobândă Cota Rata

·0.05
1 1000 50 104.72 154.72
2 895.28 44.76 109.96 154.72
3 785.32 39.27 115.45 154.72
4 669.87 33.49 121.23 154.72
5 548.64 27.43 127.29 154.72
6 421.35 21.07 133.65 154.72
7 287.70 14.39 140.34 154.72
8 147.37 7.37 147.35 154.72

Observaţie: Se accepta o eroare de aproximare de pana la 1 u.m între valorile obţinute pentru
ultima datorie R8 şi ultima cotă (tranşă) Q8 . 

4.2 Rambursări prin FOND de ACUMULARE

22 Definiţie: Fondul de acumulare FA = este un depozit constituit în scopul de a acumula

banii necesari unei plăţi viitoare.

Debitorul, ce a luat împrumut o sumă de bani de la Creditor (s, i, n), doreşte să îşi acumuleze,
într-un Fond de acumulare (i0 ), suma împrumutată, sau după caz, suma datorată (suma împrumutată
plus dobânda aferentă).

23 Notaţii :
• rk - rata corespunzătoare anului k, cu k = 1, n
k - suma acumulată în depozit la începutul anului k
• Sin
k · i0 .
• Dk - dobânda obţinută la sfrşitul anului k, Dk = Sin
34 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.
k+1
• Skf in - suma acumulată în depozit la sfârşitul anului k, Skf in = Sin .

Tabelul Fondului de acumulare :

k
k Sin Dk rk Skf in

Avem la dispoziţie două astfel de modele despre care discutăm :

24 MODELUL - 1FA este modelul în care Debitorul împrumută o sumă de bani de la credi-
tor (s, i, n), urmând a plăti periodic (anual sau pe subperioade) dobânzile şi să restituie suma
împrumutată la scadenţă.

De asemenea, într-un Fond de acumulare (i0 ), Debitorul îşi acumulează suma împrumutată,
efectuând depuneri periodice (rate) constante (anuale sau pe subperioade).

Debitorul plăteşte periodic dobânda: D = s · i. Rămâne să ramburseze, la scadenţă suma

împrumutată s.

Debitorul doreşte ca la scadenţă, să aibă acumulată în FA, suma s.

Privim suma s ca valoarea finală a unei A.C.Î.P.:

u0n − 1
s = VFIN = r ·
i0

25 Rata pe care o depune Debitorul în FA este

s · i0 s · i0
r= sau r=
(1 − v0n ) · u0n u0n − 1

 Exemplul 12 O companie contractează un împrumut de 10 000 lei, pe 3 ani, cu i = 10%, urmând

să plătească anual dobânzile şi să ramburseze împrumutul la scadenţă. Întocmiţi planul Fondului de
acumulare constituit pe cei 3 ani cu o rată a dobânzii de 8%, care să ajute compania să-şi plătească
împrumutul.

Rezolvare:
I.
• Între Debitor şi Creditor, contractul stipulează faptul că Debitorul împrumută de la Creditor
suma s = 10 000 lei, pe 3 ani, cu o rată anuală a dobânzii i = 0.1.
• Debitorul urmează să plătească anual dobânzile (fiind pe un an de zile, dobânda poate fi
calculată cu ajutorul dobânzii simple ) şi prin urmare avem plătită anual:

Dcreditor = s · i · 1 = 10000 · 0.01 = 1000 lei.

4.2 Rambursări prin FOND de ACUMULARE 35

• Totodată contractul stipulează faptul că suma împrumutată s va fi returnată după 3 ani (fără
să acumuleze dobândă pentru că aceasta este plătită anual).

II.
• Pentru că Debitorul are un răgaz de 3 ani, până la momentul scadenţei plăţii, el îşi va crea
un Fond de Acumulare, la o Terţă Parte (a doua bancă) ce oferă o rată anuală a dobânzii
i = 0.08.
• Debitorul doreşte ca la finalul celor 3 ani să aibă în acest Fond de Acumulare, suma împru-
mutată de la Creditor s = 10000 lei.
• Debitorul hotărăşte să depună la sfârşitul fiecăruia dintre cei 3 ani, aceaşi sumă (rată anuală
posticipată) şi prin urmare valoarea acestei rate este:

s · i0
r=
u0n − 1

Avem s = 10000 lei, n = 3 ani, i0 = 0.08, u0 = 1.08 şi prin urmare

10000 · 0.08
r= = 3080.34
1.083 − 1

Tabelul de rambursare FA1 este :

k Dcreditor ·i k
Sin Dk ·i0 rk Skf in
1 s·i 1 =0
Sin D1 = 0 r1 = r S1f in = Sin
1 +D +r
1 1
2 s·i 2 = S1
Sin 2 · i0
D2 = Sin r2 = r S2f in = Sin
2 +D +r
f in 2 2
3 s·i 3 = S2
Sin 3 · i0
D3 = Sin r3 = r 3 +D +r
S3f in = Sin
f in 3 3

k Dcreditor ·0.1 k
Sin Dk ·0.08 rk Skf in
1 1000 0 0 3080.34 3080.34
2 1000 3080.34 246.43 3080.34 6407.11
3 1000 6407.11 512.57 3080.34 10000.02

În final, Debitorul îşi scoate banii din fondul de acumulare şi merge şi îşi plăteşte datoria faţă
de Creditor.

Observaţie: Se accepta o eroare de aproximare de pana la 1 u.m între valoarea obţinută pentru
suma finală acumulată S3f in şi suma împrumutată s.


Al doilea model prin Fond de Acumulare este :

36 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.

26 MODELUL - 2 FA este modelul în care Debitorul împrumută o sumă de bani de la creditor

(s, i, n), urmând să restituie toată suma datorată (suma împrumutată + dobânda) la scadenţă.

De asemenea, într-un Fond de acumulare (i0 ), Debitorul îşi acumulează suma datorată,
efectuând depuneri periodice (rate) constante (anuale sau pe subperioade).

Debitorul rambursează toată datoria la scadenţă:

S = s · un .

Debitorul doreşte ca la scadenţă, să aibă acumulată în FA, suma S.

Privim suma S ca valoarea finală a unei A.C.Î.P.:

u0n − 1
S = VFIN = r ·
i0

27 Rata pe care o depune Debitorul în FA este

S · i0 S · i0
r= sau r=
(1 − v0n ) · u0n u0n − 1

 Exemplul 13 Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 78 353 e, rambursabil pe

5 ani, cu i = 5% prin achitarea la scadenţă a întregii datorii către Creditor şi constituirea sumei
datorate la o Terţă Parte cu i0 = 6% prin rate anuale pe timp de 5 ani.

Rezolvare:
I.
• Între Debitor şi Creditor, contractul stipulează faptul că Debitorul împrumută de la Creditor
suma s = 78 353 e, pe 5 ani, cu o rată anuală a dobânzii i = 0.05.
• Debitorul urmează să plătească toată datoria la scadenţă, adică atât suma împrumutată cât şi
dobânzile acumulate anual. Prin urmare, Debitorul datorează la sfârşitul celor 5 ani suma

S = s · un = 78 353 · 1.055 = 100 000 e.

II.
• Pentru că Debitorul are un răgaz de 5 ani, până la momentul scadenţei plăţii, el îşi va crea
un Fond de Acumulare, la o Terţă Parte (a doua bancă) ce oferă o rată anuală a dobânzii
i = 0.06.
• Debitorul doreşte ca la finalul celor 5 ani să aibă în acest Fond de Acumulare, suma datorată
Creditorului S = 100 000 euro.
4.2 Rambursări prin FOND de ACUMULARE 37

• Debitorul hotărăşte să depună la sfârşitul fiecăruia dintre cei 5 ani, aceaşi sumă (rată anuală
posticipată) şi prin urmare valoarea acestei rate este:

S · i0
r=
u0n − 1

Avem S = 100000 euro, n = 5 ani, i0 = 0.06, u0 = 1.06 şi prin urmare

100000 · 0.06
r= = 17739.62
1.065 − 1

Tabelul de rambursare FA2 este :

k k
Sin Dk ·i0 rk Skf in
1 1 =0
Sin D1 = 0 r1 = r S1f in = Sin
1 +D +r
1 1
2 Sin = S1f in
2 D2 2 · i0
= Sin r2 = r S2f in = Sin
2 +D +r
2 2
3 3 = S2
Sin D3 3 · i0
= Sin r3 = r S3f in = Sin
3 +D +r
f in 3 3
4 4 = S3
Sin D4 4 · i0
= Sin r4 = r S4f in = Sin
4 +D +r
f in 4 4
5 5 = S4
Sin D5 5 · i0
= Sin r5 = r S5f in = Sin
5 +D +r
f in 5 5

k k
Sin Dk ·0.06 rk Skf in
1 0 0 17739.62 17739.62
2 17739.62 1064.38 17739.62 36543.62
3 36543.62 2192.62 17739.62 56475.86
4 56475.86 3388.55 17739.62 77604.03
5 77604.03 4656.24 17739.62 99999.89

În final, Debitorul îşi scoate banii din fondul de acumulare şi merge şi îşi plăteşte datoria faţă
de Creditor.

Observaţie: Se accepta o eroare de aproximare de pana la 1 u.m între S5f in şi S. 

 Exemplul 14 O companie doreşte să economisească 100 000 e, astfel încât peste 5 ani să poată
să îşi extindă domeniul de activitate. Cât trebuie să depună la sfârşitul fiecărui an într-un depozit,
cu o rată a dobânzii de 6% ? Construiţi planul Fondului de acumulare pe cei 5 ani.

Rezolvare :

Avem suma S = 100 000 e pe care compania doreşte să o aibă acumulată peste 5 ani. Prin
urmare, rata depusă în fondul de acumulare (raportată la suma S) este

S · i0
r0 = = 17 739.62 e
u0n − 1
şi prin urmare :
 38 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.

k rk Sin k Dk S f ink
1 17739.62 0 0 17739.62
2 17739.62 17739.62 1064.38 36543.62
3 17739.62 36543.62 2192.62 56475.86
2 17739.62 56475.86 3388.55 77604.03
3 17739.62 77604.03 4656.24 100000

Prin urmare, compania a reuşit să acumuleze în fondul de acumulare suma dorită. 

4.3 Rambursări: Probleme propuse spre rezolvare.

Exersare.

RAMBURSĂRI DIRECTE

1. O persoană împrumută 9 000 e de la o bancă, cu i=11%, pe 5 ani. Amortizaţi acest împrumut,

daca persoana plăteşte:
- aceaşi parte din împrumut anual (cotă)
- aceaşi sumă (rată) la sfârşitul fiecărui an.

2. O persoană împrumută 29 000 e de la o bancă, cu i=13%, pe 3 ani. Amortizaţi acest

împrumut, daca persoana plăteşte aceaşi parte din împrumut anual (cotă / tranşă).

3. Întocmiţi planul de rambursare pentru un împrumut de 4375 e, pe 4 ani, cu i = 3%, dacă se

plătesc cote constante anual.

4. Să se întocmească planul de amortizare pentru un împrumut de 9 000 e, i=9%, rambursarea

făcându-se prin cote constante plătite trimestrial, timp de 5 trimestre.

5. Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 45870 lei, pe 4 ani, cu i = 8.5%, dacă
se plătesc rate egale în fiecare an.

6. Ce rată ar trebui să plătească la sfârşitul fiecărui an, o persoană ce doreşte să împrumute
56 000 lei, pe 5 ani, cu i=12%? Care este valoarea cumulată a acestor rate la sfârşitul celor 5
ani? Dar după doar 4 ani? Faceţi tabelul de rambursare.

7. Ce rată trebuie să plătească o persoană în cazul unui împrumut de 9 550 e, i=9%, rambursarea
făcându-se prin rate egale la sfârşitul fiecărei luni, timp de 7 luni. Alcătuiţi planul de
rambursare.
4.3 Rambursări: Probleme propuse spre rezolvare. 39

8. Să se întocmească planul de amortizare pentru un împrumut de 54 000 lei, i=7%, rambursarea
făcându-se prin cote egale plătite odată la 2 luni, timp de 2 ani.

9. Să se întocmească planul de amortizare pentru un împrumut de 27 000 e, i=7.5%, rambursa-

rea făcându-se prin rate egale la sfârşitul fiecărui semestru, timp de 5 ani.

FOND DE ACUMULARE

1. O persoană împrumută de la o bancă 5 500 e pe 4 ani, cu i = 11%. Persoana plăteşte

periodic dobânzile către Creditor. Pentru a putea returna suma împrumutată, îşi constituie un
fond de acumulare, făcând plăţi anuale egale, timp de 4 ani cu i0 = 13%. Alcătuiţi planul de
rambursare.

2. Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 27 000 e, rambursabil pe 4 ani, cu

i = 9% prin achitarea la scadenţă a întregii datorii către Creditor şi constituirea sumei datorate
la o Terţă Parte, cu i = 10% prin rate anuale pe timp de 4 ani.

3. O persoană împrumută de la o bancă 75 000 e pe 5 ani, cu i = 10%. Persoana plăteşte

anual dobânzile către Creditor. Pentru a putea returna suma împrumutată, îşi constituie un
fond de acumulare, făcând plăţi anuale egale, timp de 5 ani cu i0 = 15%. Alcătuiţi planul de
rambursare.

4. Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 43 700 e, rambursabil pe 3 ani, cu

i = 7.5% prin achitarea la scadenţă a întregii datorii către Creditor şi constituirea sumei
datorate la o Terţă Parte, cu i = 9% prin rate anuale pe timp de 3 ani.

5. Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut de 31 000 lei, rambursabil pe 5 ani

prin plata periodică a dobânzilor cu i = 6.7% către Creditor şi constituirea sumei necesare
restituirii împrumutului la o Terţă Parte, prin rate anuale cu i0 = 9.7%.

6. O persoană doreşte să adune suma de 34 000 e în 4 ani, pentru a-şi putea achiziţiona un
bun material. Doreşte să economisească această sumă într-un fond de acumulare la o bancă,
depunând rate anuale, cu i0 = 11%. Cât este cuantumul unei rate? Alcătuiţi planul de
amortizare corespunzător pentru cei 4 ani.
 40 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.

4.4 Rambursări: Teme.

Munca independenta.

Rambursări directe întregi

1. Să se întocmească tabelul de amortizare pentru împrumutul de 2 005 u.m., prin cote constante,
pe timp de 5 ani, cu dobânda anuală de 12%.

Răspuns. Modelul 3D, cu Q = 401 u.m.

2. Să se întocmească tabelul de amortizare a unui împrumut de 49 000 lei pe timp de 7 ani, cu
i=16%, dacă la sfârşitul fiecărui an se rambursează aceeaşi cotă din împrumut, la care se
adaugă dobânda aferentă acelei perioade.

Răspuns. Modelul 3D, cu Q = 7 000 lei

3. O persoană împrumută de la o bancă suma de 10 000 lei pe timp de 5 ani cu dobânda anuală
de 15%. Să se întocmească planul de amortizare corespunzător acestui împrumut ştiind că la
sfârşitul fiecărui an se va rambursa aceeaşi parte din suma împrumutată la care se adaugă
dobânda aferentă acelei perioade. Să se determine suma plătită efectiv de către debitor.

Răspuns. Modelul 3D, cu Q = 2 000 lei. Suma plătită efectiv este de 14 500 lei.

4. O persoană împrumută de la o bancă suma de 10 000 lei pe timp de 5 ani cu dobânda anuală
de 15%. Să se întocmească planul de amortizare corespunzător acestui împrumut, ştiind că
întreaga datorie este returnată prin plata unei sume constante la sfârşitul fiecărui an. Să se
determine de asemenea şi suma plătită efectiv de către persoana respectivă.

Răspuns. Modelul 4D, cu r = 2 983.16 lei. Suma efectiv plătită este 14 915.80 lei.

5. O persoană cumpără un bun în valoare de 14 000 lei, urmând ca valoarea acestui bun să o
ramburseze prin plăţi periodice constante posticipate pe timp de 6 ani, cu dobânda anuală de
13%. Să se întocmească tabelul de amortizare corespunzător acestui împrumut.

Răspuns. Modelul 4D, cu r = 3 502.15 lei

6. În vederea achiziţionării unei locuinţe, o persoană împrumută de la o bancă suma de 45 000

u.m., pe timp de 6 ani, cu i=10%, urmând ca rambursarea să aibă loc prin plăţi periodice con-
stante, plătibile la sfârşitul fiecărui an. Să se întocmească planul de amortizare corespunzător
acestui împrumut.

Răspuns. Modelul 4D, cu r = 10 332.33 u.m.

7. Ce rată ar trebui să plătească la sfârşitul fiecărui an, o persoană ce doreşte să împrumute
7 000 lei, pe 3 ani, cu i=4%? Care este valoarea cumulată a acestor rate la sfârşitul celor 3
ani? Faceţi tabelul de rambursare pe cei 3 ani.

Răspuns. Modelul 4D, cu r = 2 522.44 lei. Valoarea cumulată a ratelor este de 7 567.32 lei.
4.4 Rambursări: Teme. 41

Rambursări directe fracţionate

8. O persoană împrumută de la o bancă suma de 1 000 lei, cu i=10% pe timp de 2 ani. Să se
scrie tabelul de amortizare corespunzător acestui împrumut, ştiind că persoana respectivă
plăteşte la sfârşitul fiecărui trimestru aceeaşi cotă din suma împrumutată împreună cu dobânda
aferentă subperioadei.

Răspuns. Modelul 3D fracţionat, cu Q = 125 lei pentru k = 1, 8.

9. Să se scrie tabelul de amortizare corespunzător unui împrumut în valoare de 2 574 u.m., cu
i=12%, pe timp de 6 luni, ştiind că la sfârşitul fiecărei luni se returnează aceeaşi cotă din
suma împrumutată plus dobânda aferentă.

Răspuns. Modelul 3D fracţionat, cu Q = 429 u.m. pentru k = 1, 6.

10. O persoană împrumută de la o bancă suma de 1 000 lei, cu rata anuală a dobânzii de 10%, pe
timp de 2 ani. Să se scrie tabelul de amortizare corespunzător acestui împrumut, ştiind că
persoana respectivă achită creditorului aceeaşi rată la sfârşitul fiecărui trimestru.

Răspuns. Modelul 4D fracţionat, cu r = 139.47 lei pentru k = 1, 8.

11. O persoană împrumută de la o bancă suma de 12 000 u.m. pe timp de 3 ani cu i=10%. Să
se întocmească planul de amortizare corespunzător acestui împrumut ştiind că persoana în
cauză plăteşte o rată constantă la sfârşitul fiecărui semestru (pe durata celor 3 ani).

Răspuns. Modelul 4D fracţionat cu r = 2 364.21 u.m. pentru k = 1, 6.

12. Să se întocmească planul de rambursare al unui împrumut în valoare de 45 678 u.m., pe timp
de 2 ani, cu i=12%, ştiind că la sfârşitul fiecărui trimestru se plăteşte o rată constantă.

Răspuns. Modelul 4D fracţionat, cu r = 6 507.12 u.m. pentru k = 1, 8.

Rambursări (amortizări) prin Fond de acumulare

1. O persoană împrumută de la o bancă suma de 15 000 $ pe 4 ani cu un i=10%. Persoana

plăteşte creditorului dobânzile aferente la sfârşitul fiecărui an, iar suma împrumutată o
constituie la o altă bancă prin rate egale posticipate pe timp de 4 ani cu i’=11%. Să se
întocmească planul de amortizare corespunzător.

Răspuns. Modelul 1FA, cu r0 = 3 184.89 $

2. O persoană împrumută de la o bancă 20 000 e, pe timp de 4 ani cu o rată anuală a dobânzii

de 9%. Persoana în cauză plăteşte creditorului dobânzile la sfârşitul fiecărui an, iar suma
împrumutată o constituie la o altă bancă, într-un fond de acumulare, pe timp de 4 ani, cu rata
anuală a dobânzii de 11%, plătind la sfârşitul fiecărui an o aceeaşi rată. Să se întocmească
planul de amortizare corespunzător fondului de acumulare.

Răspuns. Modelul 1FA, cu r0 = 4 246.53 e

42 Capitolul 4. Rambursarea împrumuturilor.

3. O persoană împrumută de la o instituţie financiară suma de 12 500 u.m., pe timp de 3 ani, cu

i=10%. Debitorul urmează să restituie creditorului întreaga datorie la scadenţă, iar această
sumă o va constitui la o altă instituţie financiară, prin plăţi periodice constante posticipate,
pe timp de 3 ani, cu dobânda anuală de 12%. Să se întocmească planul de amortizare
corespunzător.

Răspuns. Modelul 2FA, cu r0 = 4 930.50 u.m.

4. O persoană împrumută de la o bancă suma de 7 500 e, pe timp de 5 ani cu i=10%. Persoana

respectivă plăteşte creditorului întreaga datorie la scadenţă, iar suma datorată o constituie la
o altă bancă,într-un fond de acumulare, prin rate egale posticipate, cu i’=9%, pe timp de 5
ani. Să se întocmească planul de amortizare corespunzător fondului de acumulare.

Răspuns. Modelul 2FA, cu r0 = 2 018.28 e

5. O persoană împrumută de la bancă suma de 10 000 lei pe 5 ani cu i=12%. Persoana în

cauză urmează să restituie creditorului dobânzile la sfârşitul fiecărui an, iar suma necesară
restituirii sumei împrumutate o va constitui la o altă bancă doi ani mai târziu datei semnării
contractului, prin rate egale plătibile la sfârşitul fiecărui an, cu i’=14%. Să se întocmească
planul de amortizare corespunzător.

Răspuns. Modelul 1FA, cu r0 = 2 907.32 lei

6. O persoană împrumută de la o bancă suma de 7500 e, la începutul anului 2015, pe timp de 6

ani cu i=10%. Persoana respectivă plăteşte creditorului întreaga datorie la scadenţă, iar suma
datorată o constituie la o altă bancă prin plăţi periodice constante posticipate, cu i’=9%, pe
timp de 4 ani, începând cu anul 2017. Să se întocmească planul de amortizare corespunzător.

Răspuns. Modelul 2FA, cu r0 = 2 905.39 e.

7. Pentru a achiziţiona un vapor, o companie de turism împrumută de la o bancă, la începutul

anului 2010, suma de 1 000 000 e, pe timp de 5 ani cu i = 6%. Compania plăteşte instituţiei
financiare dobânzile aferente la sfârşitul fiecărui an, iar o treime din suma împrumutată o
constituie la o altă bancă prin plăţi periodice constante posticipate la începutul anului 2012
cu i0 = 7%. Construiţi planul de amortizare corespunzător acestui împrumut.

Răspuns. Modelul 1FA, cu r0 = 103 683.89 e.

8. O persoană îşi constituie un credit la data de 1 Ianuarie 2010 în valoare de 100 000 u.m. cu
dobânda anuală de 10%. Ştiind că persoana achită întreaga datorie la data de 31 Decembrie
2015 şi că îşi constituie 75% din suma datorată la o terţă parte, prin plăţi periodice constante
plătibile la data de 31 Decembrie a fiecărui an, începând cu anul 2012 şi până în anul 2015
inclusiv, cu dobânda anuală de 11%, să se scrie planul de rambursare corespunzător.

Răspuns. Modelul 2FA, cu r0 = 28 211.18 u.m.

4.4 Rambursări: Teme. 43

9. O persoană împrumută de la bancă suma de 21 000 u.m., pe timp de 4 ani cu i=12%. Persoana
plăteşte creditorului dobânzile aferente la sfârşitul fiecărui an, iar suma împrumutată o
constituie la o altă bancă prin cote constante plătibile la sfârşitul fiecărui an cu i’=10%. Să se
determine planul de amortizare pentru acest împrumut.

Răspuns. Modelul FA(2D+3D), cu Q0 = 3 585.82 u.m.

10. O persoană împrumută de la o altă persoană suma de 12 000 u.m. pe timp de 3 ani, cu i=7%.
Debitorul urmează să restituie creditorului dobânzile la sfârşitul fiecărui an, iar suma necesară
restituirii sumei împrumutate o va constitui: 40% la o bancă printr-un fond de acumulare pe
timp de 3 ani, cu i0 = 5%, iar restul, la o altă bancă, prin plata unor cote constante timp de 3
ani, cu i00 = 3%. Construiţi planul de amortizare corespunzător acestui împrumut.

Răspuns. Modelul FA(2D+4D+3D), cu r0 = 1 522.60 u.m. şi Q0 = 2 196.33 u.m.

II
Matematici Actuariale

5 Funcţii biometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

6 Plăţi viagere şi de deces . . . . . . . . . . . . . 53

6.1 Plăţi viagere
6.2 Plăţi în caz de deces
6.3 Plăţi viagere şi de deces: Probleme propuse spre
rezolvare.
6.4 Plăţi viagere şi de deces: Teme.

7 Asigurări de persoane . . . . . . . . . . . . . . . 63
7.1 Asigurare de viaţă
7.2 Asigurare de pensie
7.3 Asigurare de deces
7.4 Asigurare mixtă
7.5 Asigurări. Probleme propuse spre rezolvare
7.6 Asigurări: Teme.

8 Numere de comutaţie cu 5% . . . . . . . . . 73

9 Anuitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
 47

Matematici Actuariale

Obiective

• Introducerea câtorva noţiuni de bază din matematicile actuariale cum ar fi noţiunea de

probabilitate de viaţă şi deces, tabel de mortalitate, speranţă de viaţă, primă de asigurare,
sumă asigurată, pensie.

• Crearea bazelor necesare pentru a putea lucra cu noţiuni importante ale matematicii actuariale,
cum sunt asigurările de persoane.

Concepte de baza

• Funcţii biometrice;

• Plăţi viagere şi plăţi în caz de deces;

• Asigurări de persoane.

Rezultate asteptate

Însuşirea conceptelor de bază mentionate şi crearea deprinderilor de utilizare a acestora. Stu-
dentul trebuie să fie capabil să aplice în practică noţiunile studiate pentru analizarea unor situaţii
concrete din economie, cum ar fi de exemplu întocmirea unui tabel de mortalitate, calcularea unei
prime de asigurări în cazul unei asigurări de viaţă, pensie sau deces.
 5. Funcţii biometrice

De ce Matematici Actuariale?

Pentru că ne dă răspuns la una din întrebările:

- ce este o asigurare de viaţă sau de deces?
- cât plătim pentru a ne asigura o pensie lunară de 1000 lei?
- cum se calculează prima de asigurare?

În cazul asigurărilor de persoane plăţile se efectuează:

• doar în măsura în care s-au realizat anumite eventimente aleatoare (dinainte stabilite)

• luându-se în calcul probabilităţile ca aceste evenimente să aibă loc sau nu.

Pentru început vom introduce funcţiile biometrice care sunt baza conceptului de asigurare:

Considerăm o colectivitate de persoane având aceeaşi vârstă de a ani şi notăm cu La sau la
volumul colectivităţii (nr de persoane din colectivitate)

28 Definiţie : Probabilităţi de viaţă şi de deces sunt probabilităţi ce se determină pe cale

experimentală studiind o mare colectivitate de persoane ce trăiesc în aceleaşi condiţii, iar valorile
acestora se trec în tabele :
p(x, y) + q(x, y) = 1.

Definiţie : Funcţia de supravieţuire Lx este numărul mediu de persoane dintre cele La care
vor fi în viaţă la vârsta de x ani (a ≤ x).
50 Capitolul 5. Funcţii biometrice

Avem relaţia :
Lx
p(a, x) = .
La

Definiţie : Viaţa medie (speranţa de viaţă) ex este valoarea medie a numărului de ani câţi
mai are de trăit o persoană în vârstă de x ani.
1 1
ex = + · (Lx+1 + Lx+2 + ... + L100 ).
2 Lx

De regulă, Tabelele de mortalitate conţin următoarele valori:

• x - numărul de ani (vârsta)
• Lx - funcţia de supravieţuire
• dx - numărul persoanelor decedate între vârsta de x şi x + 1 ani
• qx - probabilitatea de deces (implicit e cunoscută şi px )
• ex - viaţa medie

Tabelele de mortalitate sunt fundamentate pe date statistice (şi pe ajustarea acestora), conţinând
de asemenea şi numerele de comutaţie :

Dx , Nx , Mx

Toate numerele utilizate în teoria asigurărilor de persoane se pot deduce prin calcul pornind, de
exemplu, de la numerele Lx .
• Dx = vx · Lx
• Nx = Dx + Dx+1 + ...
√
• Mx = u(v · Nx − Nx+1 ).

Observaţi că sunt folosiţi factorii de fructificare şi de actualizare u = 1 + i şi v = u1 . Aceştia
sunt calculaţi, pornind de la o rata a dobânzii i (sau procentul p%) care apare specificată în tabelul
de mortalitate respectiv.

Pentru aplicaţiile noastre practice vom utiliza un tabel orientativ intitulat "Numere de comutaţie
cu 5%", în care i = 5% şi care conţine următoarele elemente:

• x - numărul persoanelor din comunitatea considerată pentru studiu, cu vârsta cuprinsă între 0
şi 100 de ani.

• Lx - funcţia de supravieţuire. Iniţial comunitatea studiata are 100.000 de nou nascuţi ajungând
până la 15 supravieţuitori la 100 de ani. Diferenţa de la un an la altul reprezintă de fapt
numărul deceselor din anul respectiv.

• Dx , Nx , Mx - numere de comutaţie calculate conform formulelor de mai sus şi necesare în

calcularea anuităţilor viagere şi de deces.

Un tabel similar vă va fi pus la dispoziţie la examen.

 51

 Exemplul 15 Se lucrează cu tabelele cu numere de comutaţie cu i = 5%.

Să se calculeze:
1. Probabilitatea ca o persoană de 45 ani să fie în viaţă la 65 ani, respectiv să nu fie în viaţa la
acel moment
L41 84571
p40 =1 p40 = p(40, 41) = = = 0.996653
L40 84855
⇒ q40 = 1 − p40 = 0.003347

2. Probabilitatea ca o persoană de 24 ani să decedeze între 65 şi 70 ani

 
L65 L70
P(X) = 41 q24 = p(24, 65) · q(65, 70) = · 1−
46 L24 L65

L65 − L70 65068 − 54051

= = = 0.125179
L24 88010
3. Viaţa medie a unei persoane de 90 ani
1 L91 + L92 + ... + L100 6115
e90 = + = 0.5 + = 2.5 ani
2 L90 3059

 6. Plăţi viagere şi de deces

6.1 Plăţi viagere

Reprezintă acel tip de plăţi care se efectuează de (sau către) o persoană atât timp cât ea este în viaţă
la momentul efectuării plăţii.

29 Definiţie : Plată viageră unică = suma de bani care urmează să i se plătească peste n ani,
unei persoane actualmente în vârstă de x ani, dacă va fi în viaţă atunci (dacă persoana nu este în
viaţă peste n ani, nu se va efectua nici o plată):

S ·n Ex

Presupunem că se plăteşte 1 u.m. Valoarea medie actuală a acestei plăţi, acum, când persoana
are x ani este:

30 Factorul de actualizare viager n Ex

Dx+n
n Ex =
Dx

Observaţie: Dacă o persoană efectuează o singură plată de 1 u.m., acum, la momentul

semnării unui contract de asigurare, atunci această plată este dată de

Dx+0 Dx
0 Ex = = =1
Dx Dx
54 Capitolul 6. Plăţi viagere şi de deces

Atunci când plăţile se fac eşalonat, fiecare plată (rată) corespunzând unui anumit moment de
timp, se utilizează anuităţi viagere:

31 • Anuitate viageră întreagă posticipată imediată şi nelimitată = plată ce se efectu-

ează (către sau de către o persoană), începând din momentul semnării contractului, la
sfârşitul fiecărui an, atât timp cât persoana este în viaţă

Nx+1
ax =
Dx

• Anuitate viageră întreagă posticipată imediată şi limitată la "n" ani = plată ce se
efectuează (către sau de către o persoană), începând din momentul semnării contractului,
la sfârşitul fiecărui an, timp de n ani

Nx+1 − Nx+n+1
ax:n| =
Dx

• Anuitate viageră întreagă posticipată amânată cu "n" ani (nelimitată)= plată ce se

efectuează (către sau de către o persoană), începând cu vr̂sta x + n ani, deci cu o întârziere
a plăţii de n ani, la sfârşitul fiecărui an, atât timp cât persoana este în viaţă

Nx+n+1
n| ax =
Dx

Şi analog, doar că plăţile se vor efectua la începutul fiecărui an:

• Anuitate viageră întreagă anticipată imediată şi nelimitată

Nx
äx =
Dx

• Anuitate viageră întreagă anticipată imediată şi limitată la "n" ani

Nx − Nx+n
äx:n| =
Dx

• Anuitate viageră întreagă anticipată amânată cu "n" ani (nelimitată)

Nx+n
n| äx =
Dx

Observaţie: Există evident posibilitatea, ca toate aceste plăţi viagere să poată fi efectuate
fracţionat (de exemplu lunar (m=12), trimestrial (m=4) sau semestrial (m=2)). în tabel, sunt prinse
evident toate situaţiile fracţionate.
 6.2 Plăţi în caz de deces 55

6.2 Plăţi în caz de deces

Reprezintă acel tip de plăţi care se efectuează de către instituţia de asigurare către o persoană
desemnată prin contract de către titular, dacă a survenit decesul persoanei titulare din contractul de
asigurare.

32 Definiţie : Plată unică în caz de deces este suma de bani care urmează să se plătească
familiei (sau unei persoane indicate) în cazul în care, o persoană în vârstă de x ani, decedează
între x + n si x + n + 1 ani, la jumatatea anului, conform convenţiei (dacă persoana nu decedează
la momentul indicat, nu se efectuază nici o plată):

S ·n Dx

Presupunem că se plăteşte 1 u.m. Valoarea medie actuală a acestei plăţi, acum, când persoana
are x ani este:

33 Factor de actualizare de deces n Dx

√
u · (vDx+n − Dx+n+1 )
n Dx = sau n Dx =n|n+1 Ax
Dx

Atunci când se face o singură plată pentru care însă nu se cunoaşte momentul, (model
degenerat) se folosesc anuităţi de deces:

34 • Anuitate de deces imediată şi nelimitată = plată ce se efectueză în cazul decesului

persoanei, deces survenit oricând după semnarea contractului de asigurare

Mx
Ax =
Dx

• Anuitate de deces dublu limitată (inferior la "m" ani şi superior la "n" ani) = plată
ce se efectuează doar dacă decesul persoanei survine într-un interval de timp specificat
(între vârsta de x + n ani, inclusiv şi x + m ani, exclusiv.

Mx+m − Mx+n
m|n Ax =
Dx

• Anuitate de deces imediată şi limitată la "n" ani = plată ce se efectueză în cazul
decesului persoanei, deces survenit în următorii n ani după semnarea contractului de
asigurare

Mx − Mx+n
Ax:n| =
Dx
56 Capitolul 6. Plăţi viagere şi de deces

• Anuitate de deces amânată cu "n" ani (nelimitată) = plată ce se efectueză în cazul

decesului persoanei, deces survenit n̂cepând cu vârsta de x + n ani

Mx+n
n| Ax =
Dx

Observaţie : În cazul decesului între doi ani consecutivi se foloseşte factorul de actualizare
de deces, iar in rest, se folosesc anuităţile de deces.

Factorul de actualizare de deces poate fi văzut ca o anuitate de deces dublu limitată, la 2 ani
consecutivi: n Dx =n|n+1 Ax .

Aceste formule vă vor fi puse la dispoziţie la examen.

 Exemplul 16 Se lucrează cu tabelele cu numere de comutaţie cu i = 5%.

Calculaţi şi interpretaţi :

1. Calculaţi valoarea medie actuală a unei plăţi de 1 u.m. către o persoană de 50 de ani în cazul
în care împlineşte 72 de ani.

Rezolvare: Este vorba de Factorul de actualizare viager în cazul unei persoane în vârstă
de 50 de ani, dacă va fi în viaţă la 72 ani. Folosim acest factor pentru că plata se efectuează o
singură dată cu condiţia ca persoana să fie în viaţă peste 22 de ani, adică la vârsta de 72 de
ani

D72 1449
22 E50 = = = 0.204944 ≈ 0.20
D50 7070.22

Interpretare: O persoană de 50 de ani trebuie să plătească acum 0.20 u.m. pentru ca, peste
22 de ani (la 72 de ani) să primească 1 u.m. (dacă este în viaţă).

Observaţie: Dacă vrem să calculăm valoarea medie actuală a unei plăţi în valoare de 10.000
de lei atunci trebuie doar sa n̂mulţim această sumă cu valoarea factorului de actualizare
viager. Prin urmare valoarea actuală a plăţii va fi de 2049.44 de lei. Cu alte cuvinte, persoana
în vârstă de 50 de ani trebuie să plătească acum 2049.44 de lei, astfel încât, să poată primi
suma de 10 000 lei dacă va fi în viaţă la 72 de ani.

2. Calculaţi valoarea medie actuală a unei plăţi de 1 u.m. în cazul în care o persoană actualmente
de 52 de ani, va deceda peste 18 ani (între 70 şi 71 de ani).

Rezolvare: Este vorba de Factorul de actualizare în caz de deces în cazul unei persoane
în vârstă de 52 de ani, dacă decesul ar avea loc între 70 şi 71 de ani.

Pentru că, se ştie din tabelul cu numerele de comutaţie că i = 5% avem atunci că u = 1.05 şi
respectiv v = 1/u = 0.952381. Prin urmare:
6.2 Plăţi în caz de deces 57

√
1.05 (0.952381 · D70 − D71 )
18 D52 = = 0.013648 ≈ 0.01
D52

sau, conform observaţiei, putem privi factorul de deces ca o anuitate de deces dublu limitată
la doi ani consecutivi, ceea ce va uşura calculele, şi prin urmare

M70 − M71 1148.15 − 1061.93 86.22

18 D52 =18|19 A52 = = = = 0.013648 ≈ 0.01
D52 6317.19 6317.19

Interpretare: O persoană de 52 de ani trebuie să plătească acum 0.01 u.m. pentru ca, familia
sa să încaseze 1 u.m., dacă decesul persoanei respective va surveni între 70 şi 71 de ani (adică
peste 18 ani şi jumătate). Dacă persoana este în viaţă la mometul respectiv, nu se efectuează
nici o plată.

Evident, dacă în loc de 1 u.m., se doreşte asigurarea unei sume de 50 000 u.m., atunci avem
valoarea medie actuală a acestei plăţi ca fiind egală cu 50 000 · 0.013648 = 682.40 u.m. Cu
alte cuvinte, persoana în vârstă de 52 de ani trebuie să plătească acum 682.40 u.m., astfel
încât, familia sa să poată primi suma de 50 000 u.m. dacă decesul persoanei survine între 70
şi 71 ani (peste 18 ani).

3. Calculaţi a60 7| ä40 ä34:20| A55 A80:10|

Răspuns:
N61 38570.43
(a) a60 = = = 9.926352 ce reprezintă valoarea medie actuală a tuturor
D60 3885.66
plăţilor de 1 u.m. pe care le va plăti (sau i se vor plătii) unei persoane actualmente de
60 de ani, cât timp va fi în viaţă.
N47 121369.98
(b) 7| ä40 = = = 10.069448 ce reprezintă valoarea medie actuală a tuturor
D40 12053.29
plăţilor de 1 u.m. pe care o persoană de 40 de ani le va plăti (sau i se vor plătii) începând
cu vârsta de 47 de ani şi până la deces.
N34 − N54 280887.05 − 71636.91
(c) ä34:20| = = = 12.738439 ce reprezintă valoarea me-
D34 16426.67
die actuală a tuturor plăţilor de 1 u.m. pe care o persoană de 34 de ani le va plăti (sau i
se vor plătii) timp de 20 de ani.
M55 2212.27
(d) A55 = = = 0.417226 ce reprezintă valoarea medie actuală a plăţii de 1
D55 5302.33
u.m. care se va face dacă decesul persoanei actualmente de 55 de ani, survine oricând,
din acest moment (al semnării contractului).
M80 − M90 399.23 − 33.71
(e) A80:10| = = = 0.721829 ce reprezintă valoarea medie actu-
D80 506.38
ală a plăţii de 1 u.m. care se va face dacă decesul persoanei actualmente de 80 de ani,
survine oricând, în următorii 10 ani.
58 Capitolul 6. Plăţi viagere şi de deces

4. Care este valoarea medie actuală cumulată a tuturor ratelor de 50 lei pe care urmează să le
plătească o persoană actualmente de 43 ani, la sfârşitul fiecărui an, în următorii 7 ani? Dar
dacă plata are loc la începutul anului?

Răspuns: vârsta la momentul semnării contractului este x = 43 ani.

a) Avem o anuitate viageră întreagă posticipată imediată şi limitată la 7 ani de plată:
N44 − N51 149214.05 − 90603.82
a43:7 = = = 5.687983.
D43 10304.22
Prin urmare valoarea medie actuală a tuturor ratelor de 50 de lei este

P = 50 · a43:7 = 50 · 5.687983 = 284.40 lei.

b) Avem o anuitate viageră întreagă anticipată imediată şi limitată la 7 ani de plată:
N43 − N50 159518.28 − 97674.03
ä43:7 = = = 6.001837.
D43 10304.22
Prin urmare valoarea medie actuală a tuturor ratelor de 50 de lei este

P = 50 · ä43:7 = 50 · 6.001837 = 300.09 lei.

5. Care este valoarea medie actuală a unei plăţi de 3500 euro ce se va face dacă o persoană
actualmente de 56 ani decedează între 75 şi 96 ani? Dar dacă plata se face în cazul decesului
de până la 75 ani? Dar a decesului survenit după vârsta de 70 ani?

Răspuns: vârsta la momentul semnării contractului este x = 56 ani.

a) Avem o anuitate de deces dublu limitată m = 75 − 56 = 19 ani şi n = 96 − 56 = 40 ani:
M75 − M96 739.88 − 1.92
19|40 A56 = = = 0.147788.
D56 4993.36
Prin urmare valoarea medie actuală a plăţii de 3500 e este

P = 3500 ·19|40 A56 = 50 · 0.147788 = 517.26 e.

b) Avem o anuitate de deces imediată şi limitată la n = 75 − 56 = 19 ani :

M56 − M75 2154.39 − 739.88
A56:19| = = = 0.283278.
D56 4993.36
Prin urmare valoarea medie actuală a plăţii de 3500 e este

P = 3500 · A56:19| = 50 · 0.283278 = 991.47 e.

c) Avem o anuitate de deces amânată cu n = 70 − 56 = 14 ani :

M70 1148.15
14| A56 = = = 0.229935.
D56 4993.36
Prin urmare valoarea medie actuală a plăţii de 3500 e este

P = 3500 ·14| A56 = 50 · 0.229935 = 804.77 e.


 6.3 Plăţi viagere şi de deces: Probleme propuse spre rezolvare. 59

6.3 Plăţi viagere şi de deces: Probleme propuse spre rezolvare.

Exersare. Se lucrează cu tabelele cu numere de comutaţie cu i = 5%.

Plăţi viagere
Observaţie : În cazul plăţii unice viagere se foloseşte factorul de actualizare viager iar in
cazul mai multor plăţi (rate) se folosesc anuităţile viagere.

1. Calculaţi valoarea medie actuală a unei plăţi de 1 u.m. către o persoană de 34 ani în cazul în
care împlineşte 73 ani.

2. Care este valoarea medie actuală a a unei plăţi pe care o face o persoană de 18 ani pentru a
primi suma de 10 000 euro în cazul în care împlineşte 40 ani?

3. Care este valoarea medie actuală cumulată a tuturor ratelor de 250 lei pe care urmează să le
plătească o persoană actualmente de 23 ani, la sfârşitul fiecărui an, în următorii 10 ani? Dar
dacă plata are loc la începutul anului?

4. Un bunic doreşte ca nepotul său, care acum are 12 ani, să primească de la o companie de
asigurări, la sfârşitul fiecărei luni, din momentul când va împlini 18 ani şi până la deces, câte
2 000 lei. Ce sumă trebuie să plătească în prezent bunicul, companiei de asigurări, pentru
a putea face posibilă plata de mai sus? Dar dacă nepotul ar primi aceaşi sumă la începutul
fiecărei luni?

5. Care este valoarea medie actuală cumulată a tuturor ratelor de 70 euro pe care o persoană,
actualmente de 40 ani, urmează să le plătească la începutul fiecărui trmiestru, până la decesul
său? Dar la sfârşitul fiecărui trimestru?

Plăţi în caz de deces.

Observaţie : În cazul decesului între doi ani consecutivi se foloseşte factorul de actualizare
de deces, iar in rest, se folosesc anuităţile de deces.
Factorul de actualizare de deces poate fi văzut ca o anuitate de deces dublu limitată, la 2 ani
consecutivi: n Dx =n|n+1 Ax .

1. Calculaţi valoarea actuală a unei plăţi de 1 u.m. în cazul în care o persoană actualmente de
42 ani va deceda peste 28 ani şi jumătate (între 70 şi 71 ani) ?

2. Care este valoarea medie actuală a a unei plăţi pe care o face o persoană de 33 ani a.î. în
cazul decesului său între 80 şi 81 ani, familia sa să primescă 150 000 lei?

3. Care este valoarea medie actuală a unei plăţi de 88 500 euro ce se va face dacă o persoană
actualmente de 38 ani decedează între 75 şi 96 ani? Dar dacă plata se face în cazul decesului
de până la 75 ani? Dar a decesului survenit după vârsta de 70 ani?
 60 Capitolul 6. Plăţi viagere şi de deces

6.4 Plăţi viagere şi de deces: Teme.

Munca independenta. Folosiţi procentul de actualizare de 5%.

Plăţi viagere

1. Calculaţi prin două metode valoarea actuală a unei plăţi de 1 u.m. către o persoană cu vârsta
de 51 de ani în cazul în care acesta împlineşte 58 de ani. Calculaţi de asemenea 20 E45 şi
12 E37 .

Răspuns. 7 E51 = 0, 6604; 20 E45 = 0, 2942; 12 E37 = 0, 5305

2. Precizaţi semnificaţia şi calculaţi valoarea medie actuală pentru anuităţile:

a39 , 10| a40 , a47:15| , ä53 , 7| ä51 , ä29:20| ,

(12) (4) (4) (12) (2) (12)
a47 , ä38 , 8| a41 , 5| ä46 , a , ä .
59:9| 55:11|

Răspuns. :)

3. Calculaţi valoarea primei unice ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de 31 de ani pentru
a primi suma de 10 000 lei în cazul în care împlineşte vârsta de 65 de ani.

Răspuns. 1 425.97 lei

4. Calculaţi valoarea sumei pe care ar primi-o o persoană actualmente în vârstă de 30 de ani în

cazul în care aceasta împlineşte vârsta de 65 de ani, dacă persoana plăteşte o primă unică de
1 000 lei.

Răspuns. 7 378.33 lei

5. Calculaţi valoarea actuală medie cumulată a ratelor în valoare de 1 700 lei pe care urmează
să le plătească o persoană în vârstă de 25 ani, la începutul fiecărui an, în următorii 20 ani?

Răspuns. 21 870.44 lei

6. Determinaţi prima netă pe care o persoană în vârstă de 73 ani trebuie să o plătească în
momentul semnării unui contract de asigurare pentru a primi 12 000 lei la sfârşitul fiecărui
an.

Răspuns. 70 549.19 lei

7. O persoană doreşte ca fiica de 13 ani să primească peste 5 ani, la sfârşitul fiecărei luni, suma
de 2 000 lei. Calculaţi suma ce trebuie depusă acum.

Răspuns. 342 741.43 lei

8. Calculaţi valoarea medie actuală a anuităţii viagere constante întregi posticipate imediate
în cazul unei persoane de 32 de ani care plăteşte ratele viagere anuale posticipate de 700
lei timp de 17 ani. Considerând valoarea medie actuală a anuităţii viagere constante întregi
6.4 Plăţi viagere şi de deces: Teme. 61

posticipate imediate calculate anterior, determinaţi cum se modifică valoarea ratei dacă ratele
sunt plătite 21 ani?

Răspuns. 7 715.43 lei; 619.55 lei

9. Calculaţi valoarea medie actuală cumulată a ratelor în valoare de 300 lei, pe care urmează să
le plătească o persoană în vârstă de 41 ani la sfârşitul fiecărui trimestru în următorii 19 ani.
Dacă persoana va primi suma de 15 000 lei, calculaţi cât va plăti la sfârşitul fiecărui trimestru
în următorii 19 ani.

Răspuns. 14 121.90 lei; 318.65 lei

10. Care este valoarea medie actuală a unei plăţi de 2 400 lei efectuate la începutul, respectiv
sfârşitul fiecărui an, pe o perioadă de 18 ani, în cazul unei persoane actualmente în vârstă de
37 ani? Dar dacă plata s-ar face la sfârşitul, respectiv începutul fiecărei luni?

Răspuns. 28 631.87 lei; 27 135.46 lei; 333 855.79 lei; 335 352,19 lei

11. Un părinte doreşte ca copilul său în vârstă de 14 ani să primească anual, la începutul anului,
suma de 12 000 lei după împlinirea vârstei de 18 ani. Ce sumă trebuie să depună acum
părintele?

Răspuns. 185 424.53 lei

12. Calculaţi valoarea actuală medie cumulată a tuturor ratelor în valoare de 75 lei, pe care
urmează să le primească o persoană în vârstă de 46 ani la începutul fiecărei luni, în următorii
19 ani. Calculaţi valoarea ratelor dacă persoana depune 30 000 lei.

Răspuns. 10 435.95 lei; 215.60 lei

Plăţi în caz de deces

1. Calculaţi prin două metode factorii de actualizare de deces 12 D63 şi 9 D51 . Interpretaţi.

Răspuns. 12 D63 = 0.0229 şi 9 D51 = 0.0098

2. Calculaţi valoarea actuală a 1 u.m. plătibile peste 16 ani şi jumătate unei persoane în vârstă
de 55 de ani dacă aceasta decedează între 71 şi 72 ani.

Răspuns. 16 D55 = 0.0158

3. Precizaţi semnificaţia şi calculaţi valoarea medie actuală pentru anuităţile de deces: A67 ;
4|13 A58 ; 5| A48 ; A59:7| .

Răspuns. :)

4. Care este valoarea medie actuală a unei plăţi de 7 400 e, ce se va face dacă o persoană
actualmente de 61 ani, decedează între 85 şi 86 ani? Dar dacă decesul are loc până la 85 de
ani?

Răspuns. 68.54 e, respectiv 3 444.14 e

62 Capitolul 6. Plăţi viagere şi de deces

5. Calculaţi valoarea medie actuală cumulată a unei plăţi de 12 300 $ pe care familia unei
persoane în vârstă de 74 de ani o va primi în cazul în care
a) decesul persoanei survine începând cu vârsta de 91 de ani;
b) decesul persoanei survine până la vârsta de 90 de ani.
Răspuns. 243.13 $; 8 294.12 $

6. Care este valoarea medie actuală a unei plăţi de 5 412 e, ce se va face dacă o persoană
actualmente de 53 ani, decedează între 75 şi 80 ani? Dar dacă decesul are loc până la 75 de
ani?

Răspuns. 309.12 e şi respectiv 1 438.19 e

7. Calculaţi valoarea actuală a sumei de 15 500 e, pe care o va primi familia unei persoane
actualmente în vârstă de 86 de ani în momentul în care aceasta decedează.

Răspuns. 13 265.63 e

8. O persoană în vârstă de 37 de ani depune la o firmă de asigurări suma de 4 500 lei. Calculaţi
suma pe care o va primi familia acestei persoane în momentul decesului acestuia.

Răspuns. 21 041.39 lei

 7. Asigurări de persoane

Din cele prezentate până acum, deducem că există o relaţie bine determinată între suma asigurată S
şi prima P, această relaţie având la bază:

35 Principiul echilibrului financiar exprimă egalitatea valorilor medii actuale ale plăţilor
efectuate de asigurat şi de către asigurator, conform contractului încheiat.

Pentru fiecare tip de asigurare vom evidenţia obligaţiile celor două părţi conform contractului
de asigurare. Acest contract este un înscris ce ia naştere în urma acordului de voinţă a celor două
părţi contractante (asiguratul şi instituţia de asigurări) şi în care sunt stipulate o serie de elemente,
cum ar fi:

• pentru asigurat: vârsta, prima de asigurare şi modalitatea de plată a acesteia

• pentru asigurator: modalitatea şi condiţiile de plată a sumei asigurate, precum şi beneficiarii
acestei plăţi.

Fără a restrânge generalitatea, presupunem pentru modelare, ca plăţile se fac anticipat. Evident,
analog se pot face şi posticipat.
 64 Capitolul 7. Asigurări de persoane

7.1 Asigurare de viaţă

În contractul de asigurare se stabilesc următoarele :

Obligaţiile asiguratului Obligaţiile asiguratorului

Asiguratul în vârstă de x ani Asiguratorul plăteşte
plăteşte prima de asigurare P, asiguratului suma S
anticipat, la împlinirea vârstei de x + n ani.
timp de k ani Dacă asiguratul nu este în viaţă
la x + n ani, asiguratorul NU are nici
o obligaţie financiară.
P · äx:k| S ·n Ex

36 Principiul echilibrului financiar ne dă egalitatea :

P · äx:k| = S ·n Ex

Observaţie :

1. Dacă prima de asigurare este unică (se plăteşte o singură dată, la momentul semnării contrac-
tului) :
P = S ·n Ex

2. Dacă plata primelor se face fracţionat (mai des de un an, de exemplu lunar, semestrial sau
trimestrial) :
(m)
m · P · ä = S ·n Ex
x:k|

Exemplu 1: Asigurare de viaţă

Care este valoarea primei unice pe care o persoană de 25 ani trebuie să o plătească a.î. peste 15
ani, dacă este în viaţă să primească 10 000 e?

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

D40
P = S ·15 E25 ⇒ P = 10 000 · ⇒ P = 10 000 · 0.464650 = 4 646.50 e
D25

Exemplu 2: Asigurare de viaţă

 7.2 Asigurare de pensie 65

Avem următorul contract de asigurare: asiguratul în vârstă de 40 ani (la momentul semnării
contractului de asigurare), plăteşte anual, anticipat, timp de 5 ani, prime de 276 lei astfel încât la
vârsta de 55 ani, dacă este în viaţă să primească suma S. Calculaţi suma asigurată S.

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

N40 − N45 D55
P· ä40:5| = S ·15 E40 ⇒ 276· = S· ⇒ 276·4.516108 = S ·0.439907 ⇒ S = 2833.43 lei
D40 D40

7.2 Asigurare de pensie

În contractul de asigurare se stabilesc următoarele :

Obligaţiile asiguratului Obligaţiile asiguratorului

Asiguratul în vârstă de x ani Asiguratorul plăteşte periodic, anticipat
plăteşte prima de asigurare P, asiguratului o suma S (pensie)
anticipat, din momentul în care acesta împlineşte
timp de k ani vârsta de x + n ani şi până la deces.
Dacă asiguratul decedează înaintea
împlinirii vârstei de x + n ani, asiguratorul
NU are nici o obligaţie financiară.
P · äx:k| S ·n| äx

37 Principiul echilibrului financiar ne dă egalitatea :

P · äx:k| = S ·n| äx

Observaţie :

1. Dacă prima de asigurare este unică (se plăteşte o singură dată, la momentul semnării contrac-
tului) :
P = S ·n| äx

2. Dacă atât plata primelor cât şi a pensiilor se face fracţionat (mai des de un an, de exemplu
lunar, semestrial sau trimestrial):

(m) (m0 )
m · P · ä = m0 · S ·n| äx
x:k|
 66 Capitolul 7. Asigurări de persoane

Exemplu 1: Asigurare de pensie

Care este valoarea primei anuale pe care o persoană de 30 ani o plăteşte timp de 7 ani astfel
încât după împlinirea vârstei de 50 ani să primească anual o pensie de 600 e până la deces.

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

N30 − N37 N50

P · ä30:7| = S ·20| ä30 ⇒ P · = S· ⇒ P · 5.738496 = 6 000 · 4.850194
D30 D30

P = 5 071.22 e

Exemplu 2: Asigurare de pensie

O persoană de 36 ani încheie următoarea asigurare: plăteşte posticipat, timp de 10 ani, prime de
asigurare în valoare de 8 083.50 de lei, pentru ca după 20 ani să primească câte o pensie la începutul
fiecărui an. Care este valoarea pensiei asigurate?

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

N37 − N47 N56

P · a36:10| = S ·20| ä36 ⇒ 8083.50 · = S· ⇒ 8083.50 · 7.597840 = S · 4.094384
D36 D36

S = 15000 lei

7.3 Asigurare de deces

În contractul de asigurare se stabilesc următoarele :

Obligaţiile asiguratului Obligaţiile asiguratorului

Asiguratul în vârstă de x ani Asiguratorul va plăti unei persoane
plăteşte prima de asigurare P, desemnată de asigurat o suma S,
anticipat, în cazul decesului asiguratului
timp de k ani între vârsta de x + m ani (inclusiv)
şi x + n ani (exclusiv).
P · äx:k| S ·m|n Ax

38 Principiul echilibrului financiar ne dă egalitatea :

P · äx:k| = S ·m|n Ax
7.3 Asigurare de deces 67

Observaţie :

1. Dacă prima de asigurare este unică (se plăteşte o singură dată, la momentul semnării contrac-
tului) :
P = S ·m|n Ax

2. Dacă plata primelor se face fracţionat (mai des de un an, de exemplu lunar, semestrial sau
trimestrial) :
(m)
m · P · ä = S ·m|n Ax
x:k|

3. În funcţie de contractul de asigurare semnat, la obligaţiile asiguratorului, tipul de anuitate de

deces poate să difere. După caz, poate fiuna dintre :

Ax , m|n Ax , Ax:n| , n| Ax

Exemplu 1: Asigurare de deces

O persoană de 40 ani încheie următoarea asigurare: persoana plăteşte prime anuale în valoare
de 500 de lei pe toată perioada contractului (până la deces) astfel încât, oricând după semnarea
contractului de asigurare, dacă survine decesul său, familia să încaseze o sumă asigurată S. Cât este
valoarea acestei sume asigurate?

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

N40 M40
P · ä40 = S · A40 ⇒ P · = S· ⇒ 500 · 16.084472 = S · 0.239853
D40 D40
S = 33 529.85 lei

Exemplu 2: Asigurare de deces

O persoană de 35 ani îşi asigură familia cu suma de 10 000 e, ce urmează a fi plătită de către
asigurator, dacă decesul persoanei respective are loc înaintea împlinirii vârstei de 60 ani. Care este
valoarea primei anuale plătită anticipat timp de 15 ani?

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

N35 − N50 M35 − M60
P · ä35:15| = S · A35:25| ⇒ P · = S· ⇒ P · 10.686199 = 10000 · 0.075545
D35 D35
P = 70.67 e
 68 Capitolul 7. Asigurări de persoane

7.4 Asigurare mixtă

În contractul de asigurare se stabilesc următoarele :

Obligaţiile asiguratului Obligaţiile asiguratorului

Asiguratul în vârstă de x ani Asiguratorul plăteşte suma S
plăteşte prima de asigurare P, asiguratului, dacă acesta este
anticipat, în viaţă la vârsta de x + n ani
timp de k ani sau suma S0 , unei persoane desemnate,
în cazul decesului său până la acea vârstă
P · äx:k| S ·n Ex + S0 · Ax:n|

39 Principiul echilibrului financiar ne dă egalitatea :

P · äx:k| = S ·n Ex + S0 · Ax:n|

Observaţie :

1. Dacă prima de asigurare este unică (se plăteşte o singură dată, la momentul semnării contrac-
tului) :
P = S ·n Ex + S0 · Ax:n|

2. Dacă plata primelor se face fracţionat (mai des de un an, de exemplu lunar, semestrial sau
trimestrial) :
(m)
m · P · ä = S ·n Ex + S0 · Ax:n|
x:k|

Exemplu 1: Asigurare mixtă

Care este valoarea primei anuale plătită timp de 5 ani de o persoană de 45 ani a stfel încât, dacă
persoana este în viaţă la 65 ani să încaseze 50 000 e iar dacă decedează între 50 şi 65 ani, familia
sa să primească 100 000 e?

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

P · ä45:5| = S ·20 E45 + S0 ·5|20 A45

⇒ P · 4.503050 = 50 000 · 0.294293 + 100 000 · 0.099511

P = 5 477.57e
 7.5 Asigurări. Probleme propuse spre rezolvare 69

Exemplu 2: Asigurare mixtă

O persoană de 52 ani încheie următoarea asigurare: doreşte să plătească anticipat, prime anuale
în valoare de 283.50 e, timp de 7 an astfel încât să primească dacă va fi în viaţă la 67 ani o sumă
asigurată S, iar dacă decedează înaintea împlinirii acestei vârste, suma S o va primi familia sa. Care
este valoarea sumei asigurate? Dar valoarea acestei sume asigurate dacă ar plăti o primă unică de
asigurare la momentul semnării contractului în valoare de 5000 e?

Rezolvare : Conform principiului echilibrului financiar, avem:

a) P · ä52:7| = S ·15 E52 + S · A52:15|

⇒ 283.50 · 5.907194 = S · 0.367603 + S · 0.155688 ⇒ S = 3200e

b) P · ä52:1| = S ·15 E52 + S · A52:15|

⇒ 5000 · 1 = S · 0.523291 ⇒ S = 9554.91e

7.5 Asigurări. Probleme propuse spre rezolvare

Exersare. Folosiţi procentul de actualizare de 5%

1. Avem următoarea asigurare: asiguratul în vârstă de 30 ani (la momentul semnării contractului
de asigurare), plăteşte anual, anticipat, timp de 9 ani, prime de 380 lei astfel încât la vârsta de
60 ani, dacă este în viaţă să primească suma S. Calculaţi suma asigurată S.

2. O persoană de 30 ani încheie următoarea asigurare: plăteşte posticipat, timp de 8 ani, prime
de asigurare, pentru ca după 25 ani să primească la începutul fiecărui an o pensie de 25 000
lei. Care este valoarea primei de asigurare?

3. O persoană de 27 ani încheie următoarea asigurare: îşi asigură familia cu suma de 80 000 e,
ce urmează a fi plătită de către asigurator, dacă decesul persoanei are loc între 65 şi 85 ani.
Care este valoarea primei anuale plătită anticipat timp de 115 ani?

4. O persoană de 42 ani încheie următoarea asigurare mixtă: doreşte să primească dacă va fi în
viaţă la 77 ani suma de 73 000 e, iar dacă decedează înaintea împlinirii acestei vârste, suma
o va primi familia sa. Care este valoarea primei anuale plătită anticipat timp de 8 ani?

5. Ce primă trebuie să plătească, anual, anticipat, timp de 6 ani o persoană de 33 ani a.î. familia
sa să primească 45 000 e, dacă decesul persoanei are loc oricând după semnarea contractului
de asigurare.
 70 Capitolul 7. Asigurări de persoane

6. O persoană de 22 ani încheie următoarea asigurare: se asigură să i se plătească peste 28 ani,
dacă este în viaţă, suma de 80 000 lei. Care este valoarea:
a) primei unice de asigurare (plătită anticipat, posticipat)
b) primei anuale plătită (anticipat, posticipat), timp de 5 ani
c) primei semestriale plătită anticipat, timp de 5 ani.

7. Să se calculeze valoarea primei anuale pe care trebuie să o plătească o persoană de 316 ani,
timp de 25 ani, pentru ca după aceea să primească o pensie anuală de 10 000 lei. Ce pensie
lunară ar putea primi dacă ar urma să plătească prime trimestriale de 75 000 lei numai un an?

8. O persoană de 32 ani încheie următoarea asigurare: îşi asigură familia cu suma de 400 000 e,
ce urmează a fi plătită de către asigurator, dacă decesul persoanei are loc în decurs de 30 ani
de la semnarea contractului de asigurare. Care este valoarea primei anuale plătită tot timpul
asigurării (anticipat şi posticipat)?

9. O persoană de 45 ani încheie următoarea asigurare: doreşte să primească dacă va fi în viaţă la
69 ani sumă S, iar dacă decedează înaintea împlinirii acestei vârste, suma o va primi familia
sa.
a) Care este valoarea primei anuale plătită 10 ani, dacă suma asigurată este de 9 500 e?
b) Cât va fi valoarea sumei asigurate dacă persoana va plăti o primă unică de 2800 e, dar
familia încasează doar 2/3 din sumă?

7.6 Asigurări: Teme.

Munca independenta. Folosiţi procentul de actualizare de 5%.

1. Să se calculeze valoarea primei pe care trebuie să o plătească o persoană de 42 de ani, timp
de 10 ani, anual anticipat, pentru ca familia sa să primească o sumă de 120 u.m. dacă decesul
persoanei intervine înainte ca aceasta să împlinească vârsta de 90 de ani.

Răspuns. P = 3.857 u.m.

2. Domnul Trandafir, în vârstă de 30 de ani, încheie un contract de asigurare la o societate de

asigurări. Asigurătorul se obligă să plătească domnului Trandafir suma de 5 000 u.m. dacă
dânsul va fi în viaţă la vârsta de 50 de ani. Pe de altă parte, în urma contractului de asigurare
încheiat, domnul Trandafir se obligă să plătească o primă de asigurare, timp de 20 de ani,
anual anticipat. Cât este prima de asigurare?

Răspuns. P = 137 u.m.

3. La o instituţie de asigurare s-a încheiat următorul contract: persoana asigurată, în vârstă de

40 de ani, plăteşte anual anticipat câte o primă timp de 20 de ani; iar instituţia de asigurare se
obligă să plătească asiguratului suma de 3 000 u.m. dacă acesta va fi în viaţă la împlinirea
7.6 Asigurări: Teme. 71

vârstei de 70 de ani, în caz contrar familia sa va primi suma de 2 800 u.m. Să se determine
prima plătită anual anticipat.

Răspuns. P = 67.43 u.m.

4. Doamna Margareta, în vârstă de 45 de ani, doreşte ca la împlinirea vârstei de 70 de ani să

primească anual o pensie de 1 000 u.m. Pentru aceasta, ea apelează la o agenţie de asigurări
unde încheie un contract de asigurare. Agenţia se obligă să plătească pensia dorită de doamna
Margareta, doar dacă dânsa ajunge să împlinească vârsta de 70 de ani. Ce fel de asigurare
a încheiat doamna Margareta? Ce primă trebuie să plătească anual anticipat, timp de 15
ani în vederea satisfacerii acestei obligaţii pe care dânsa o are menţionată în contractul de
asigurare?

Răspuns. P = 142.04 u.m.

5. Se consideră cazul unei persoane, în vârstă de 50 de ani, care încheie un contract de asigurare
în vederea obţinerii unei pensii suplimentare. Persoana plăteşte lunar anticipat câte o primă
de 150 u.m. pe tot timpul asigurării, urmând ca instituţia de asigurare să plătească trimestrial
anticipat pensia. Care este pensia plătită trimestrial de instituţia de asigurare dacă asiguratul
plăteşte prima pe toată durata asigurării, timp de 10 ani?

Răspuns. S = 590.05 u.m.

6. O persoană în vârstă de 65 de ani încheie o asigurare de deces. Asiguratul plăteşte semestrial,

anticipat, câte o primă de 1 000 u.m. urmând ca instituţia de asigurare să plătească familiei
asiguratului suma S dacă decesul asiguratului intervine la o vârstă cuprinsă între 85 şi 100 de
ani. Primele sunt plătite timp de 15 ani. Găsiţi suma asigurată.

Răspuns. S = 295 925.08 u.m.

7. O persoană în vârstă de 32 de ani se asigură să i se plătească peste 18 ani, dacă va fi în viaţă,
o sumă de 15 000 $.
a) Care este valoarea primei unice plătite de acea persoană ?
b) Care este valoarea primei anuale plătibile până la expirarea termenului de asigurare ?

Răspuns. 5 830.06 $; 484.95 $

8. Doamna Rus primeşte 10 000 e la împlinirea vârstei de 40 de ani. Ea foloseşte aceşti bani
pentru a cumpăra o asigurare de viaţă plătibilă la vârsta de 70 de ani, dacă va fi în viaţă. Ce
sumă primeşte la 70 de ani dacă supravieţuieşte? Comparaţi suma primită cu suma pe care
ar primi-o dacă ar investi banii într-un cont de economii cu i=5%, capitalizarea făcându-se
trimestrial, pe aceeaşi perioadă de timp.

Răspuns. 67 850.43 e; 44 402.13 e

72 Capitolul 7. Asigurări de persoane

9. Să se determine valoarea primei lunare pe care trebuie să o plătească doamna Marinescu,
acum în vârstă de 35 de ani, pentru următorii 25 de ani, astfel încât, după această perioadă,
să primească o pensie lunară de 1 000 lei.

Răspuns. 187.76 lei

10. Un om bogat în vârstă de 45 de ani doreşte ca în cazul decesului său, fiul să primească o
sumă de 1 000 000 lei, dacă decesul survine în următorii 20 de ani.
a) Care este prima unică pe care o va plăti persoana respectivă?
b) Care este prima anuală plătibilă pe tot timpul asigurării?

Răspuns. 123 312.20 lei; 10 031.34 lei

11. O persoană în vârstă de 52 de ani doreşte să primească, dacă va fi în viaţă la vârsta de 67 de
ani, suma de 4 000 lei, iar dacă decesul are loc înaintea împlinirii acestei vârste familia sa va
primi dublul aceste sume.
a) Care este prima unică pe care o va plăti persoana respectivă?
b) Care este prima anuală plătibilă pe tot timpul asigurării?

Răspuns. 2 715.91 lei; 269.18 lei

12. Domnul Rus având vârsta de 30 de ani, semnează o asigurare de pensii astfel încât, începând
cu vârsta de 60 de ani să primească o pensie lunară de 800 lei.
a) Care este valoarea primei trimestriale plătibile pe tot timpul asigurării?
b) Care este valoarea primei semestriale plătibile în următorii 10 ani?

Răspuns. 317.89 lei; 1 222.16 lei

13. Domnul Ionescu, în vârstă de 40 de ani doreşte să primească de la o companie de asigurări o
sumă S dacă va fi în viaţă la 60 de ani, iar dacă nu familia sa va primi jumătate din suma S.
Să se determine suma de bani asigurată S, dacă domnul Ionescu plăteşte începând de acum o
primă de 150 lei, la începutul fiecărui trimestru, pentru o perioadă de 10 ani.

Răspuns. 12 932.93 lei

8. Numere de comutaţie cu 5%
74 Capitolul 8. Numere de comutaţie cu 5%

Numere de comutatie cu 5%

x Lx Dx Nx Mx x Lx Dx Nx Mx
0 100000 100000 1811317.38 14086.27 51 80501 6685.70 90603.82 2429.79
1 91992 87611.43 1711317.38 6271.26 52 79867 6317.19 83918.12 2378.41
2 91000 82539.68 1623705.95 5349.27 53 79172 5964.02 77600.93 2324.76
3 90545 78216.18 1541166.27 4946.52 54 78418 6525.92 71636.91 2269.33
4 90286 74278.52 1462950.10 4728.17 55 77603 5302.33 66010.99 2212.27
5 90101 70596.49 1388671.58 4579.64 56 76735 4993.36 60708.66 2154.39
6 89951 67122.82 1318075.09 4464.95 57 75810 4698.25 55715.30 2095.65
7 89837 63845.48 1250952.27 4381.93 58 74815 4415.80 51017.05 2035.47
8 89735 60736.18 1187106.79 4311.18 59 73741 4145.15 46601.25 1973.61
9 89644 57785.32 1126370.61 4251.08 60 72581 3885.66 42456.09 1909.97
10 89562 54983.30 1068585.29 4199.49 61 71320 3636.34 38570.43 1844.09
11 89484 52319.44 1013601.99 4152.76 62 69937 3396.02 34934.10 1775.28
12 89407 49785.16 961282.55 4108.83 63 68438 3164.98 31538.07 1704.24
13 89330 47373.61 911497.38 4066.98 64 66817 2942.88 28373.09 1631.08
14 89250 45077.31 864123.78 4025.58 65 65068 2729.37 25430.22 1555.91
15 89165 42889.89 819046.46 3983.68 66 63112 2521.26 22700.84 1475.84
16 89070 40803.99 776156.57 3939.09 67 61036 2322.22 20179.58 1394.90
17 88967 38816.01 735352.58 3893.04 68 58836 2131.92 17857.36 1313.22
18 88856 36921.50 696536.57 3845.78 69 56508 1950.06 15725.44 1230.90
19 88737 35116.24 659615.07 3797.52 70 54051 1776.45 13775.38 1148.15
20 88607 33395.05 624498.83 3747.32 71 51363 1607.72 11998.93 1061.93
21 88470 31755.63 591103.78 3696.93 72 48607 1449.00 10391.21 977.75
22 88322 30192.86 559348.15 3645.08 73 45786 1299.91 8942.21 895.68
23 88167 28704.65 529155.28 3593.37 74 42920 1160.52 7642.30 816.27
24 88010 27289.08 500450.64 3543.49 75 40025 1030.70 6481.78 739.88
25 87844 25940.58 473161.56 3493.26 76 37138 910.82 5451.08 667.33
26 87686 24660.88 447220.98 3447.73 77 34184 798.45 4540.26 596.62
27 87527 23443.96 422560.11 3404.09 78 31175 693.49 3741.81 528.04
28 87368 22287.02 399116.15 3362.53 79 28136 596.08 3048.32 462.06
29 87205 21186.13 376829.13 3321.95 80 25097 506.38 2452.23 399.23
30 87036 20138.17 355643.00 3281.88 81 22097 424.62 1945.85 340.16
31 86860 19140.42 335504.83 3242.14 82 19178 350.98 1521.23 285.42
32 86678 18190.78 316364.40 3203.00 83 16384 285.57 1170.25 235.52
33 86488 17286.58 298173.62 3164.09 84 13758 228.38 884.69 190.85
34 86295 16426.67 280887.05 3126.44 85 11338 179.24 656.31 151.65
35 86092 15607.64 264460.38 3088.73 86 9155 137.84 477.06 117.97
36 85877 14827.30 248852.74 3050.69 87 7230 103.67 339.22 89.68
37 85647 14083.42 234025.44 3011.94 88 5575 76.14 3235.55 66.52
38 85399 13373.94 219942.02 2972.14 89 4188 54.47 159.41 48.04
39 85132 12697.26 206568.08 2931.33 90 3059 37.89 104.94 33.71
40 84855 12053.29 193870.81 2891.02 91 2168 25.58 67.05 22.94
41 84571 11440.90 181817.52 2851.65 92 1487 16.71 41.48 15.1
42 84278 10858.35 170376.62 2812.97 93 985 10.54 24.77 9.59
43 83976 10304.22 159518.28 2774.99 94 628 6.40 14.23 5.86
44 83665 9777.20 149214.05 2737.75 95 384 3.73 7.83 3.44
45 83330 9274.34 139436.85 2699.55 96 224 2.07 4.10 1.92
46 82951 8792.53 130162.51 2658.38 97 125 1.10 2.03 1.03
47 82536 8331.94 121369.98 2615.45 98 66 0.55 0.93 0.52
48 82088 7892.11 113038.04 2571.32 99 33 0.26 0.38 0.25
49 81603 7471.89 105145.92 2525.81 100 15 0.11 0.11 0.11
50 81077 7070.22 97674.03 2478.81
9. Anuitati
76 Capitolul 9. Anuitati

Factor de actualizare viager Factor de actualizare de deces

Dxn u (v  Dx  n  Dx  n 1 )
n Ex  n Dx   n|n1 A x
Dx Dx
ANUITATI VIAGERE
Posticipate INTREGI
N
1) imediată, nelimitată a x  x 1
Dx
N  N x  n 1
2) imediată, limitată la “n” ani a x:n |  x 1
Dx
N x  n 1
3) amânată cu “n” ani (nelimitată) n| a x 
Dx
Posticipate FRACTIONATE
m 1
1) imediată, nelimitată a (xm )  a x 
2m
m 1
2) imediată, limitată la “n” ani a (xm:n)|  a (xm) n| a (xm)  a x:n |  (1n Ex )
2m
m 1
3) amânată cu “n” ani (nelimitată) n| a x  n| a x  n Ex
( m)

2m
Anticipate INTREGI
N
1) imediată, nelimitată ax  x
Dx
N  Nxn
2) imediată, limitată la “n” ani ax:n |  x
Dx
N xn
n| a x 
3) amânată cu “n” ani (nelimitată) 
Dx
Anticipate FRACTIONATE
m 1
1) imediată, nelimitată a(xm )  ax 
2m
m 1
2) imediată, limitată la “n” ani a(xm:n)| a(xm) n| a(xm)  ax:n |  (1n Ex )
2m
m 1
n| a x  n| a x  n Ex
3) amânată cu “n” ani (nelimitată) ( m ) 
2m
ANUITATI DE DECES
M
1) imediată și nelimitată Ax  x
Dx
2) dublu limitată – inferior la m ani M xm  M xn
m|n A x 
– superior la n ani Dx
M  M xn
3) imediată, limitată la “n” ani (m = 0) A x: n |  x
Dx
M xn
4) amânată cu “n” ani (nelimitată) n| A x 
Dx