Studiu de caz

Tipul de consiliere:şcolară

Numele şi prenumele clientului: I.P

Vârsta: 17 ani

Ocupaţia: elevă

Structura de personalitate:
 temperament : predominant melancolic
 aptitudini: în domeniul ştiinţelor realiste (matematică, chimie)
 caracter: caracteristici ale tipului de personalitate anxiogen şi evitant

Problema educaţională: stres dezadaptativ legat de perioada de pregătire

pentru bacalaureat

Etapele procesului de consiliere:

1) Identificarea problemei

-diferenţa între starea curentă şi starea dorită, diferenţă ce nu poate fi depăşită

spontan de către client.
I.P., elevă în cl a XII-a s-a prezentat la consilierul psihopedagog, acuzând
stări de anxietate şi de stres, legate de viitorul examen de bacalaureat. Din
conversaţia purtată în cadrul şedinţelor de consiliere, a fost evidenţiată temerea
principală a clientei că nu mai face faţă acestui an terminal, pe fondul unor
dureri de cap, fatigabilitate excesivă ce se instalează în timpul învăţării şi îi
afectează situaţia şcolară. Aceste stări, corelate cu o părere mai puţin pozitivă
despre propria persoană, i-au indus clientei convingerea că nu va fi în stare să
treacă examenul de bacalaureat şi că îşi va rata viitorul, ea dorind să ajungă la o
facultate de medicină (facultate care, în viziunea ei, i-ar oferi oportunităţi reale
de succes profesional.)
-obstacolele ce stau în calea rezolvării problemei (absenţa informaţiilor, aşteptări
nerealiste, condiţii fizice, sociale, etc. )
Din discuţiile purtate cu I.P. s-au evidenţiat următoarele obstacole,
acceptate de consilier şi consiliat :
- eleva îşi minimaliza frecvent calităţile sau reuşitele personale/şcolare
- eleva nu avea o viziune clară asupra frecvenţei şi contextelor apariţiei
durerilor de cap sau a oboselii ce îi afectau procesul de învăţare
- eleva asocia reuşita examenului de bacalaureat de necesitatea obţinerea unei
note foarte mari (o notă mai mică, fiind „semnul” viitoarei sale ratări
profesionale)
- presiunea examenului de bacalaureat era accentuată de tendinţele autoritare şi
aşteptările foarte mari ale părinţilor clientei

2) Formularea problemei
Formularea datelor problemei:
Împreună cu I.P. au fost formulate problemele ce vor sta la baza procesului de
consiliere psihopedagogică:
-cele de intrare (starea dată)
Eleva şi-a definit situaţia prezentă ca un complex de stări afective
negative şi temeri exagerate vis-a-vis apropiatul examen de bacalaureat,
frecvente dureri de cap şi stări de fatigabilitate fizică în timpul învăţării (cărora
încă nu ştie să le facă faţă şi care îi afectează randamentul şcolar).
Defalcând situaţia prezentă, pe diferite planuri, ea a fost astfel formulată:
* în plan comportamental:
- face faţă cu greu situaţiilor de învăţare accelerată din clasa a XII-a
- remarcă fluctuaţii extreme ale notelor obţinute, în special la materiile de la
bacalaureat
* în plan cognitiv:
- e copleşită de gânduri negative legate de felul în care profesorii / colegii /
părinţii vor reacţiona la notele pe care le va obţine, legate de propria persoană
(asociind valoarea personală în mod obligatoriu de calitatea performanţelor
şcolare), legate de posibila sa ratare a examenului de bacalaureat
* în plan emoţional:
- are frecvente emoţii puternice şi negative ce o destabilizează mai ales în
contextele de învăţare sau evaluative (temeri legate de eşec, ruşine si vinovăţie,
frustrare, iritabilitate)
- sentimente devalorizatoare legate de propria persoană (legate absolutist de
ideea de competenţă)
*în plan fizic şi psihomotor:
- acuză frecvente dureri de cap şi fatigabilitate excesivă ce se instalează în
timpul învăţării şi îi afectează situaţia şcolară.
* în plan volitiv-caracterial:
- are tendinţa de evitare, te tergiversare a situaţiilor de învăţare (slăbire a
capacităţilor volitive)
- este dependentă de opinia autorităţii în general, şi cea a părinţilor în special
-cele de ieşire (starea dorită),
Calibrând problema alături de consilier, eleva se „vede” după parcurgerea
procesului de consiliere (şi rezolvarea problemelor actuale) astfel:
„Mă văd mult mai relaxată, mai optimistă şi mai încrezătoare în
capacităţile mele de a face faţă pregătirii pentru bacalaureat şi apoi examenului
propriu-zis. Durerile de cap au dispărut şi mă simt eliberată de toate aceste
gânduri şi scenarii catastrofale legate de viitorul meu. De asemenea, îi simt pe
părinţi aproape de mine, calzi şi suportivi, indiferent de rezultatul examenului de
bacalaureat.”

3) Stabilirea cauzelor problemei

- cogniţii negative, iraţionale legate de examenul de bacalaureat / de propriul
viitor ce potenţează emoţiile negative dezadaptative; acestea la rândul lor, devin
factori declanşatori pentru cogniţiile negative (cauzalitate circulară)
- stimă de sine scăzută
- comunicare ineficientă părinte-copil
- hiperperfecţionism şi stil educaţional de tip autoritarist manifestat de ambii
părinţi

4) Descrierea consecinţelor prezente şi viitoare ale problemei

Consecinţe prezente ale problemei:
- suprasolicitare afectivă, dezadaptativă, pe fondul apropierii examenului de
bacalaureat
- tendinţe de evitare /amânare a situaţiilor de învăţare prin somatizare (durere de
cap, fatigabilitate excesivă) sau tergiversare a momentelor de începere a
învăţării
- scăderea încrederii în sine / în resursele personale de depăşire a situaţiei
stresante de pregătire / de parcurgere a examenului de bacalaureat
- afectarea parţială a capacităţilor şi rezultatelor şcolare ale elevei
- relaţii tensionate (mai mult sau mai puţin manifeste) dintre elevă şi părinţi
Consecinţe viitoare potenţiale ale problemei (în condiţiile menţinerii / agravării
acesteia):
- întărirea şi generalizarea convingerilor iraţionale ale clientei legate de
imposibilitatea ei a face faţă unor situaţii stresante, cu miză mare în viaţa
personală / familială / socială / profesională
-creşterea frecvenţei utilizării de către elevă a schemelor cognitive (cu
consecinţe în plan emoţional şi comportamental) de tip dependent şi defensiv, în
diverse contexte de viaţă
- afectarea profundă a imaginii de sine
- apariţia absenteismului şcolar/ a apatiei în plan şcolar
- afectarea serioasă a performanţelor şcolare (inclusiv rezultatele la examenul de
bacalaureat)
- deteriorarea relaţiilor copil-părinte / părinte-părinte (certuri, acuze ce pot afecta
imaginea de sine a clientei, separaţii termporare / definitive ale membrilor
familiei etc.)

5) Explicarea relaţiei specifice problemei – client – mediu

5.1) Problema actuală:
- frecvente dureri de cap şi stări de fatigabilitate fizică în timpul învăţării
- stări afective negative şi temeri exagerate vis-a-vis apropiatul examen de
bacalaureat
- scădere a randamentului şcolar

5.2) Evenimente ce au declanşat / menţin problema actuală:

- trecerea în clasa a XII-a şi apropierea iminentă a examenului de bacalaureat
- discuţiile frecvente în familie cu privire la viitorul clientei (ce notă va lua, la ce
facultate va merge etc.)

5.3) Factori istorici ce au declanşat /întreţin problema actuală

Tatăl – autoritar şi introvertit;
Relaţia dezvoltată de clientă cu tatăl: deficitară din punct de vedere al
comunicării în plan emoţional; tendinţe de dominare; centrată pe reguli
şi valori ca: dreptate, respect, supunere
Mama – autoritară, hiperprotectivă, extrovertita
Relaţia dezvoltată de clientă cu tatăl: bazată pe afecţiune şi deschidere
parţială; tendinţe de dominare şi hiperprotecţie
Stilul educaţional al părinţilor: autoritar, cu consecinţe negative în planul
dezvoltării psihice a copilului: imagine de sine scăzută,
accentuări exagerate ale temerilor, gândire de tip „alb-
negru”, comportament ezitant în luarea unor decizii
importante
Evoluţia personalităţii clientei– caracteristici specifice personalităţii
anxioase şi evitante:
Problemele identificate la clienta I.P erau strâns legate de tipul său de
personalitate anxios şi evitant.
Prin structura sa de personalitate (de tip anxios), I.P avea tendinţa de a-şi
face griji mult prea intense cu privire la riscurile vieţii cotidiene. De
aceea, ea trăia frecvente stări de tensiune fizică şi psihică, adesea
excesive, ceea ce o făceau să fie foarte vigilentă faţă de tot ce ar fi putut
lua o turnură neplăcută. Avea tendinţa de a controla chiar şi situaţiile cu
un risc redus (lipsite de importanţă), această dorinţă fiind fundamentată pe
convingerile iraţionale determinate de tipul său de gândire catastrofală.
Trecerea în clasa a XII-a şi inevitabilitatea examenului de bacalureat, au
constituit evenimente declanşatoare pentru îngrijorările excesive şi
nejustificate ale clientei, la care s-au adăugat acutizarea stărilor de
tensiune, transformate rapid în simptome vegetative dezadaptative (dureri
de cap şi senzaţii de oboseală excesivă).
De asemenea, caracteristicile specifice structurii de personalitate de tip
evitant ale clientei (inhibiţie socială, sentimente de inferioritate,
sensibilitate exagerată la evaluările negative ale celorlalţi) au corelat cu
 atât cu stilul educaţional autoritar al părinţilor, dar şi cu creşterea
frecvenţei discuţiilor familiale referitoare la viitorul acesteia, fapt ce i-au
accentuat temerile legate de incapacitatea sa de a fi la înălţimea
aşteptărilor celor din jur, şi i-au potenţat sentimentele de inferioritate şi
convingerile iraţionale ( de ex: ,,a lua o notă mică la bacalureat” este
sinonim cu ,,a fi o ratată”).

5.4) Factori actuali ce au declanşat /întreţin problema actuală

- cogniţiile negative, iraţionale legate de examenul de bacalaureat / de propriul
viitor ce potenţează emoţiile negative dezadaptative
- încrederea scăzută a clientei în propriile resurse personale / calităţi
- comunicarea deficitară părinte-copil ( în special în plan emoţional)

5.5) Consecinţe asupra clientei

- suprasolicitare afectivă, dezadaptativă, pe fondul apropierii examenului de
bacalaureat
- tendinţe de evitare /amânare a situaţiilor de învăţare prin somatizare (durere de
cap, fatigabilitate excesivă) sau tergiversare a momentelor de începere a
învăţării
- scăderea încrederii în sine / în resursele personale de depăşire a situaţiei
stresante de pregătire / de parcurgere a examenului de bacalaureat
- afectarea parţială a capacităţilor şi rezultatelor şcolare ale elevei
5.6) Consecinţe asupra mediului
- relaţii tensionate (mai mult sau mai puţin manifeste) dintre între părinţi / elevă
şi părinţi
- relaţii tensionate între şcoală (diriginte, profesori etc.) şi familie
- accentuarea stărilor de îngrijorare vis-a-vis de examenul de bacalaureat în
rândul colegilor de clasă

6. Obiectivele consilierii şi etapele rezolvării problemei

Problema Obiectivele consilierii Tipul de Strategii de

intervenţie intervenţie
1. Frecvente 1. Identificarea factorilor de - explicaţii ale
dureri de cap şi stres ce conduc la reacţii mecanismelor
stări de neadecvate anxietăţii / stresului
fatigabilitate 2. Identificarea obstacolelor - tehnica
fizică în timpul cognitive şi emoţionale ce Modul de hipoventilaţiei
învăţării stau în calea practicării relaxare - tehnica
relaxării răspunsurilor
3. Învăţarea tehnicilor de relaxante Benson
hipoventilaţie şi relaxare - relaxare musculară
progresivă (Iacobson)
2. Stări 1. Exersarea procesului de - tehnica discutării
afective conştientizare a emoţiilor unei experienţe
negative şi negative asociate situaţiilor emoţionale recente
temeri perturbatoare şi a gradului lor -tehnica identificării
exagerate vis- de intensitate gândurilor automate
a-vis apropiatul 2. Exersarea procesului de Modul de (adaptare după Beck)
examen de conştientizare a gândurilor restructura - modelul A-B-C al
bacalaureat disfuncţionale asociate re terapiei cognitiv-
situaţiilor perturbatoare cognitiv- comportamentale
3. Stimularea restructurăriloremoţional (explicarea cercului
cognitiv-emoţionale ale ă vicios A-B-C)
clientei privind situaţiile - tehnica verificării
percepute ca perturbatoare veridicităţii
gândurilor negative
automate
- jocul de rol
4. 1. Dezvoltarea abilităţilor de - Exerciţii de
Comportament exprimare a opiniilor şi exprimare deschisă şi
inhibat faţă de sentimentelor constructivă a trăirilor
părinţi / faţă de 2. Dezvoltarea abilităţilor de Modul de - Tehnica confruntării
alte persoane comunicare pozitivă (verbală dezvoltare şi întâlnirii
şi nonverbală) a sentimentelor
3. Dezvoltarea abilităţilor de comporta- - Lista de drepturi
negociere şi convingere a mentului personale
partenerului de discuţie asertiv - tehnici de negociere
şi persuadare,
exersate prin jocuri
de rol