Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice şi Nanomateriale

ETFSA – Echilibre termice de fază în sisteme aplicate

Anul IV – semestrul I

I. SISTEMUL BINAR MgO – SiO2

Periclazul este forma cubică a oxidului de magneziu. Este un mineral natural,

de natură metamorfică. Se caracterizează prin rezistenţă la temperatură
înaltă, fiind utilizat în obţinerea cărămizilor refractare. Cristobalitul este forma
de temperatură înaltă a dioxidului de siliciu, stabil la peste 1470oC. El poate
apărea metastabil şi la temperaturi mai scăzute.

În cadrul acestui sistem sunt cunoscuţi doi compuşi:

- ortosilicatul de magneziu - forsteritul (2MgO∙SiO2), care cristalizează în
cristale rombice şi este un compus cu proprietăţi refractare deosebite.
- metasilicatul de magneziu (MgO∙SiO2), care prezintă trei forme polimorfe:
enstatit, clinoenstatit şi protoenstatit. Enstatitul – care cristalizează în
sistem cubic şi are aspect fibros, este forma de temperatură joasă (β-
MgO∙SiO2 ); el trece reversibil în protoenstatit – care cristalizează în
sistem rombic şi reprezintă modificaţia de temperatură înaltă a
metasilicatului de magneziu (α-MgO∙SiO 2). La răcire, în prezenţa fazei
lichide, din cauza vâscozităţii mari a acesteia, viteza de transformare a
protoenstatitului este redusă, el transformându-se în clinoenstatit
(monoclinic) şi nu în enstatit. Clinoenstatitul se caracterizează prin
proprietăţi dielectrice notabile, fiind ca urmare întâlnit în mase ceramice
cu asemenea proprietăţi – porţelanurile magneziene (mase de steatit)
pentru izolatori electrici.
Metasilicatul de magneziu formează serii izomorfe continue cu alţi
metasilicaţi: MgO∙SiO2 – CaO∙SiO2 şi MgO∙SiO2 – FeO∙SiO2 – piroxenii. La
fel, forsteritul formează, împreună cu 2FeO∙SiO 2, seria izomorfă continuă
a olivinelor. Atât piroxenii cât şi olivinele se găsesc, ca minerale, în roci
naturale.

Aplicaţii

În sistemul MgO – SiO2 precizaţi comportarea la topire – cristalizare a

compuşilor aferenţi sistemului, cu specificarea temperaturilor şi a relaţiilor de
incongruenţă, dacă este cazul.
Se dau două amestecuri de materii prime: 50% steatit (3MgO4SiO2H2O) şi
50% MgCO3 şi respectiv 90% steatit şi 10% SiO2.
a) precizaţi compoziţia ceramicilor rezultate plecând de la
amestecurile de materii prime considerate;
b) scrieţi etapele proceselor care au loc la creşterea temperaturii până
la topirea integrală a amestecurilor;
c) identificaţi temperaturile la care amestecurile respective pot conţine
fază cristalină şi topitură în părţi egale.

Se cunosc: M[Si] = 28, M[Mg] = 24, M[H] = 1, M[O] = 16, M[C] = 12.