Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

Departamentul de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice şi Nanomateriale

BIOMATERIALE

Curs 2

INTERACŢIUNEA CU
MEDIUL FIZIOLOGIC
DEFINIREA MEDIULUI
FIZIOLOGIC
 INTRODUCERE

 Biocompatibilitatea, modul în care un material

interacţionează cu mediul fiziologic, este
caracteristica esenţială care trebuie avută în
vedere la realizarea unui biomaterial.
 trebuie cunoscut mediul în care biomaterialul va
funcţiona;
 trebuie evaluată influenţa acestuia asupra mediului,
dar şi a mediului asupra materialului.

Problema biocompatibilităţii materialelor şi a dispozitivelor

destinate uzului medical este atât de complexă, încât adesea
trebuie evaluată caz cu caz, prin testări specifice.
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Chimiştii şi inginerii au realizat un număr mare
de materiale care pot fi utilizate în medii
agresive chimic.

 În mod obişnuit caracteristicile unui astfel de

mediu sunt foarte exact determinate,
materialele putând fi proiectate în consecinţă.
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC

 Mediul dintr-un organism viu este însă foarte

diferit, ar putea fi descris ca fiind constituit din:
 soluţie apoasă de NaCl (aprox. 0,15M);
 anioni (Cl-, PO43-, HCO3-)
 cationi (Na+, K+, Ca2+, Mg2+)
 acizi organici;
 macromolecule biologice (proteine, enzime);
 oxigen dizolvat;
 compuşi ai azotului; Activitatea diverselor
specii dizolvate, care
 carbonaţi solubili. suferă în mod
continuu
transformări!
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC

 pH-ul fluidului fiziologic este:

 7,4 - valoarea normală;
 5,5 (0,2) - atunci când ţesutul este bolnav.

Activitatea diverselor
specii dizolvate, care
suferă în mod
continuu
transformări!
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi

 La scară macro, atât ţesuturile moi cât şi cele

dure sunt formate dintr-un aranjament
structural complex de fibre înglobate într-o
matrice.

 structuri compozite
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi moi

 Ţesuturile moi sunt formate dintr-o matrice de

celule în care se găsesc fibre elastice (elastină) şi
neelastice (colagen).

Structura ţesuturilor
moi
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi moi

 Tendoanele = leagă muşchii de oase

↓
conţinut scăzut de elastină  transmiterea mişcării
muşchilor către oase.

 Ligamentele = leagă oasele între ele

↓
conținut ridicat de elastină  mişcarea oaselor unele faţă
de celelalte, dar furnizând totuşi destulă susţinere pentru a
se evita dislocarea acestora.
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi moi

 Proprietăţi

Ţesut Rezistenţa mecanică Alungirea la

la tracţiune [MPa] rupere [%]
Tendon 53,0 9,4
Piele 7,6 78,0
Elastină 1,0 100,0
Colagen 50,0 – 100,0 10,0
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari

 Se deosebesc două tipuri

de ţesuturi osoase:
- cortical – dens şi
- trabecular – poros.
 Oasele sunt străbătute de
vase de sânge şi nervi.

Imagine de microscopie
electronică de baleiaj a osului
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari

• Osul compact este

organizat în osteoane
(sisteme haversiene) –
lamele concentrice in jurul
unui canal central (canal
Havers), ce conţine un
mănunchi vasculo-nervos.

Alcătuirea ţesuturilor tari

1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari

• Osul trabecular este

format din lamele osoase
care lasă între ele spaţii
pline cu măduvă
hematoformatoare.

Alcătuirea ţesuturilor tari

1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – osul cortical
Compoziţia osului cortical

Faza Fracţia masică

[%]
Organică – Fibre de 16
colagen
Organică - Substanţă 2
de umplutură
Minerală – HAp 60
carbonatată
Apă 22

 Cantitatea din fiecare fază diferă în funcţie de tipul de os

şi de diferite condiţii, cum ar fi vârsta subiectului.
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – osul cortical
Compoziţia osului cortical
 Apă
 Fracţiunea organică
 fibre de colagen 90%
 proteine Se comportă ca un ciment,
umplând golurile între fibrele
 polizaharide
de colagen şi particulele
 mucopolizaharide minerale.
 Fracţiunea minerală
 hidroxiapatită în care 4-6% din grupările fosfat sunt
înlocuite cu grupări carbonat – dalit 3Ca3(PO4)2·CaCO3;
 mai au loc şi alte substituţii în structura hidroxiapatitei;
 cristalite cu grosimea de 5nm şi lungimea 20 – 40nm.
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – osul cortical

 Partea „dinamică” a osului este constituită

dintr-o reţea de canale umplute cu un fluid care
conţine celule, cu roluri diferite:
 crează (osteoblaste, osteocite) şi
 resorb (osteoclaste)
osul înconjurător,
determinând astfel
structura şi starea de
sănătate a osului.

Structura celulară a
ţesuturilor dure
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – osul cortical
 Cristalele de HAp carbonatată intră în spaţiul dintre
„cozile” şi „capetele” microfibrelor sau în spaţiul dintre
fibre.
 Cristalitele sunt orientate cu partea alungită pe direcţia
lungimii fibrelor.

Alcătuirea ţesuturilor dure

1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – osul trabecular
 Osul trabecular este
format din lamele,
aranjate astfel încât să
formeze o reţea
neregulată de plăcuţe şi
punţi, numite
trabecule;
 Trabeculele au o
grosime de 100-200m,
în funcţie de porţiunea
din schelet şi vârstă; Imagine MEB a osului
 Spaţiul între trabecule trabecular

este umplut cu măduvă

osoasă;
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – osul trabecular

 Compoziţia osului
trabecular este
asemănătoare cu a
osului cortical:
 cu un conţinut
puţin mai ridicat
de apă;
 cu un conţinut
puţin mai scăzut
Imagine MEB a osului
de fază minerală. trabecular
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari

Proprietăţi mecanice ale osului în funcţie

de tipul de os şi de orientare

Ţesut Rezistenţa Modulul de

mecanică la elasticitate
tracţiune [GPa]
[MPa]
Os cortical – 130 12,00
longitudinal
Os cortical – 60 13,40
transversal
Os trabecular 2 0,39
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari - dintele

Părţile componente ale

dintelui
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari - dintele

Compoziţia smalţului şi a dentinei

Fracţia masică [%]

Faza
Smalţ Dentină
Organică – Fibre de colagen 2 20
Minerală – HAp carbonatată 90 70
Apă 8 10
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari – smalţul

 Proprietăţi:
 dens;
 dur;
 casant.

 Format din elemente structurale prismatice –

HAp carbonatată.
1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari - dentina

 Proprietăţi:
 mai puţin dură decât smalţul;
 mai rezistentă mecanic.

 Structură eterogenă:
 matrice;
 tuburi;
 cristalite minerale;
 fluid.

Imagine MEB a dentinei

1. DEFINIREA MEDIULUI FIZIOLOGIC
 Ţesuturi tari - dintele

Proprietăţile smalţului şi ale dentinei

Proprietatea Smalţ Dentină

Dimensiunile cristalitelor de 68nm/
29nm/3nm
HAp 26nm
Modul de elasticitate (GPa) 33-48 9,7-14,0
Rezistenţa mecanică la
94,5-384,0 217-276
compresiune (MPa)
Rezistenţa mecanică la
10 37-52
tracţiune (MPa)