Sistemul CaO – Na2O – SiO2

În zona acidă a sistemului sunt cunoscuţi următorii silicaţi dubli de calciu şi sodiu:
 Ortosilicatul dublu de calciu şi sodiu Na2O ∙ CaO ∙ SiO2: cristalizează în sistem
cubic;
 Disilicatul dublu de calciu şi sodiu Na2O ∙ 2CaO ∙ 2SiO2: cristalizează monoclin;
 pentasilicatul dublu de calciu şi sodiu 4Na2O ∙ 3CaO ∙ 5SiO2;
 metasilicaţii dublii de calciu şi sodiu Na2O ∙ 2CaO ∙ 3SiO2 şi 2Na2O ∙ CaO ∙
3SiO2;
 Silicatul acid de calciu şi sodiu (devitrul) Na2O ∙ 3CaO ∙ 6SiO2: cristalizează în
prisme rombice. Devitritul este forma silicatului acid care se întâlneşte ca
rezultat al devitrifierii sticlelor calco-sodice, alături de wollastonit şi cristobalit.

Relaţiile de echilbru termic ale sistemului pe porţiunea studiată împart sistemul în 13

subsisteme ternare.
Din diagramă reiese rolul CaO în topiturile silico-calco-sodice. S-a văzut că eutecticul
binar cel mai coborât în sistemul Na2O – SiO2 este la temperatura de 789oC. Invariantul ternar
cu 5% CaO are temperatura de 725 oC. Astfel, se observă că în proporţie mai mică de 5% CaO
are un rol fondant, în timp ce în proporţie mai mare efectul CaO faţă de topiturile silico-sodice
este de refractar.
Sistemul CaO – Na2O – SiO2 formează sistemul de bază în chimia sticlelor solico-
calco-sodice.

Aplicaţii

Pentru compoziţiile prezentate în tabelul 1 se cer următoarele:

1. Să se evidenţieze subsistemele ternare în care sunt cuprinse aceste compoziţii.

2. Să se calculeze compoziţia fazală la echilibru complet pentru câte o compoziţie din
fiecare subsistem identificat.
3. Să se aleagă o compoziţie pentru care să se calculeze cantităţile de materii prime
(SiO2, CaCO3, NaCO3) necesare obţinerii a 100g de sticlă şi să se precizeze condiţiile
termice de obţinere.