Clorura de sodiu 

(denumită impropriu și sare de bucătărie) este sarea sodiului cu acidul

clorhidric și are formula NaCl. Clorura de sodiu se obține prin reacția dintre acidul clorhidric
și hidroxidul de sodiu.

Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]

Este o substanță solidă, ionică, cristalină (structură cubică cu fețe centrate); punctul de fierbere
este 1413°C iar punctul de topire 801°C. Este solubilă în apă - 359 g/l la 20°C și 391 la 100°C .
Sarea este higroscopică.
Densitatea sării este 2,165 g/cm3 (toate datele se referă la sarea pură). Duritatea sa este de 2,5
pe scara Mohs, adică între gips și calcit.
Rezistența la compresiune variază în funcție de încărcarea probei, formă, structură cristalină,
stratificații etc. Din probele executate se constată[necesită  citare]:

 Limita de elasticitate (sarcina, în kgf/cm2, până la care sarea se comportă ca un

material elastic) este de 15–25 kgf/cm2.
 Limita deformațiilor plastice de la 25 la 100 kg/cm2: sarea se comportă ca un
material plastic, dar deformațiile sunt foarte mici. Această zonă se numește regim al
deformațiilor plastice mici.
 Limitele deformațiilor plastice mari cuprinse între 100kgf/cm2 și ruperea probei.
Rezistențe mecanice, tracțiunea, forfecarea și încărcarea arată valori foarte variate pentru
calitatea sării. Astfel, pentru rezistența la tracțiune, valoarea medie este de 18 kgf/cm2 — cu 9,4
pentru sarea albă, 16,2 pentru cea vărgată și 28,5 pentru cea vânătă.

Densitatea soluțiilor apoase[modificare | modificare sursă]

diagrama de fază apă–NaCl

Proprietăți ale soluțiilor apă–NaCl [2]

NaCl, wt% Teq, °C ρ, g/cm3 n η, mPa·s

0 0 0.99984 1.333 1.002

0.5 −0.3 1.0018 1.3339 1.011

1 −0.59 1.0053 1.3347 1.02

2 −1.19 1.0125 1.3365 1.036

3 −1.79 1.0196 1.3383 1.052

4 −2.41 1.0268 1.34 1.068

5 −3.05 1.034 1.3418 1.085

6 −3.7 1.0413 1.3435 1.104

7 −4.38 1.0486 1.3453 1.124

8 −5.08 1.0559 1.347 1.145

9 −5.81 1.0633 1.3488 1.168

10 −6.56 1.0707 1.3505 1.193

12 −8.18 1.0857 1.3541 1.25

14 −9.94 1.1008 1.3576 1.317

−11.8
16 1.1162 1.3612 1.388
9

18 −14.0 1.1319 1.3648 1.463

 4

−16.4
20 1.1478 1.3684 1.557
6

−19.1
22 1.164 1.3721 1.676
8

23.3 −21.1

23.7 −17.3

24.9 −11.1

26.1 −2.7

26.28 0

26.32 10

26.41 20

26.45 25

26.52 30

26.67 40

26.84 50
 27.03 60

27.25 70

27.5 80

27.78 90

28.05 100

Notă: ρ e densitatea, n e indice de refracție la 589 nm, η e viscositatea, toate la 20 °C; Teq e

temperatura de echilibru între două faze: gheață/soluție lichidă pentru Teq < 0–0.1 °C și
NaCl/soluție lichidă pentru Teq above 0.1 °C.

Electroliza[modificare | modificare sursă]
Electroliza soluției[modificare | modificare sursă]
Electroliza unei soluții de clorură de sodiu (soluție denumită și saramură) este un procedeu
foarte folositor în industrie, deoarece, în urma acestei reacții se obține soda caustică,
după reacția:
2 NaCl + 2 H2O → 2 NaOH + H2 + Cl2
În România, astfel s-a produs sodă caustică.

Electroliza topiturii[modificare | modificare sursă]

Făcându-se electroliza unei topituri, se pot obține elementele chimice din care este
compusă sarea de bucătărie: sodiu și clor.
2 NaCl → 2 Na + Cl2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Sare de bucătărie
 Sare gemă

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Clorură de sodiu”,  sodium chloride  (în engleză), PubChem, accesat în 18
noiembrie 2016
2. ^ Format:RubberBible86th

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Clorură de sodiu

 Sarea, Timpul și Omul Arhivat în 14 octombrie 2016, la Wayback Machine.

 Exploatarea sării în Dacia romană
 Exploatarea sării în spațiul carpato-dunărean în perioada post-romană și
cea a marilor migrații
 Exploatarea tradițională a sării în Transilvania
 Oamenii sării – în căutarea aurului alb, 25 septembrie 2011, Maria
Olaru, Descoperă
 Povestea sării din bucate, 13 august 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă
 Valea aurului alb - Marsal Arhivat în 21 septembrie 2016, la Wayback
Machine., 29 noiembrie 2006, Dorin Marian, Revista Magazin
 Mărturii despre sare, 14 septembrie 2005, Anna Borca, Jurnalul Național
 Sarea de masa, iodata sau neiodata ?, 23 iulie 2012, Teodor
Dănălache, CrestinOrtodox.ro
 Densitatea soluțiilor de sare
[ascunde]
v • d • m
Cloruri
A
n
o HCl • LiCl • BeCl2 • BCl3 • CCl4 • NCl3 • NaCl • MgCl2 • AlCl3 • SiCl4 • PCl5 • PCl3 • SCl4 • Cl2 • KCl • CaCl2 • ScCl3 • S2Cl2 •
r VCl4 • CrCl2 • CrCl3 • CrCl4 • MnCl2 • FeCl2 • FeCl3 • CoCl2 • NiCl2 • CuCl • CuCl2 • ZnCl2 • GaCl3 • GeCl2 • GeCl4 • AsCl3 • 
g SrCl2 • YCl3 • ZrCl3 • ZrCl4 • NbCl4 • NbCl5 • MoCl3 • MoCl4 • MoCl5 • TcCl4 • RuCl3 • RhCl3 • PdCl2 • AgCl • CdCl2 • InCl3 •
a • Te3Cl2 • ICl • ICl3 • XeCl2 • CsCl • BaCl2 • HfCl4 • TaCl5 • WCl5 • WCl6 • ReCl3 • ReCl5 • OsCl4 • IrCl3 • PtCl2 • PtCl4 • Au4C
n lCl • PbCl2 • BiCl3 • PoCl2 • RaCl2 • LaCl3 • CeCl3 • PrCl3 • NdCl3 • SmCl2 • SmCl3 • EuCl3 • GdCl • TbCl3 • DyCl3 • HoCl3 • E
i • ThCl4 • UCl3 • UCl4 • PuCl3 • AmCl3 • POCl3
c
e
O
r
g
a
CH2Cl2 • C2H5Cl • C6H5CH2Cl • C6H5CHCl2
n
i
c
e
Vezi și: Listă de cloruri • {{ciot-cloruri}} • Categorie:Cloruri