Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
La Chimie , pe tema : Producerea varului nestins
Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezint sub form de pulbere de culoare alb, care cu apa reacioneaz energic, efervescent cu degajare de cldur formndu-se hidroxid de calciu (varul stins).
Oxidul de calciu se obine prin tratarea termic (arderea) la 1200C a calcarului (carbonat de calciu) cu eliberare de dioxid de carbon:
CaCO3 <==> CaO(s)+CO2(g) Q
Calcar sau cret var nestins dioxid de carbon
Un astfel de proces se numete: prjirea clcarului. Ambii produi ai acestei reactii au utilizare larg. Astfel, din varnestins se obine :varul stins Ca(OH)2. CaO+H2O ==> Ca(OH)2 In Republica Moldova cantiti mari de var nestins i dioxid de carbon snt consumate la fabricarea zahrului. Iat de ce lng fiecare fabric de prelucrare a sfeclei de zahr funcioneaz cte 2 cuptoare productoare de var nestins i dioxid de carbon. n localitatea Vatra este o uzin modern de producere a varului nestins. Fiecare cuptor produce zilnic 100-200 tone de var. Cuptorul de prajire a varului Cuptoarele au forma cilindrica,iar in partea de jos trec in forma cilindrica. Cuptorul are inaltimea unei cladiri cu cinci etaje si este montat pe un inel de fonta fixat pe un fundament de beton.Peretii sunt facuti din straturi duble cu o parte izolatoare,in exterior fiind acoperiti cu foi de otel sau cu inele de otel.Stratul intern este facut din caramida refractata,rezistenta la temperaturi mai mari de 1300*C.Diametrul cuptoarelor poate fi de la 4,5 pina la 6,5 metri. In partea de jos a cuptorului este o gura pentru descarcarea continua a varului si alta pentru patrunderea aerului. In partea superioara a cuptorului sint aplasate instalatii speciale cu conuri de dispersare pentru introducerea in cuptor a calcarului calibrat sau a amestecului de calcar cu carbune. Schema procesului in cuptorul de prajire varului
Procesul de producere este continuu: de sus se mic calcarul rece, iar n contracurent-gazul fierbinte. Are loc schimbul de cldur, n care materia prim se declaneaz,iar gazul se racete. Ajungnd n zona de prjire ,calcarul se descompune.Varul nestins solid, nfierbintat, se deplaseaz n jos, trecnd prin curentul de aer rece ce urc n sus.Are loc i aici schimbul de cldur: varul nestins se rcete ,iar aerul se nclzete. Astfel,calcarul i aerul reuesc s se nfierbinte pn ajunge n zona de prjire (zona de mijloc). Varul nestins este descrcat prinn partea de jos direct pe transportor i dus la depozit, iar dioxidul de carbon este purificat i ncrcat n butelii sub presiune.
Hidroxidul de calciu este cunoscut si sub numele de var stins. Acesta este o pulbere alba si se obtine in urma reactiei dintre varul nestins, oxidul de calciu, si apa. Formula chimica: Ca(OH)2 Se obtine prin reactia oxidului de calciu cu apa. CaO + H2O --> Ca(OH)2 Proprietati fizice. Este o substanta solida de culoare alba, solubila in apa, lunecoasa la pipait si lesioasa la gust. Proprietati chimice. Varul stins inroseste solutia alcoolica de fenolftalina si albastreste solutia de turnesol. * Reactiile hidroxidului de calciu cu acizii, oxizii si sarurile. 1. Reactia de neutralizare. [cu acizii] Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + 2H2O 2. Reactia de tulburare a apei de var Ca(OH)2 + CO2 = CaCO3 [ sageata in jos ] + H2O 3. Reactia de obtinere a bazelor insolubile Ca(OH)2 + CuSO4 = Cu(OH)2 [ sageata in jos ] + CaSO4 Ca(OH)2 + FeSO4 = Fe(OH)2 [ sageata in jos ] + CaSO4 3Ca(OH)2 + 2FeCl3 = 2Fe(OH)3 [ sageata in jos ] + 3CaCl2
Varul stins se utilizeaza pentru : varuirea caselor, varuirea tulpinii pomilor impotriva inghetului si a insectelor, rafinarea zaharului, obtinerea mortarului de var, recunoasterea dioxidului de carbon (CO2). Dar este utilizat si in medicina ca neutralizant pentru arsurile cauzate de acidul sulfuric si pentru intoxicatiile cu acid oxalic.
Molecula de Calciu
Aplicatii
industria siderurgica: datorit coninutului suplimentar de MgO, varul dolomitic isi demonstreaz eficienta in industria siderurgic prin prelungirea ciclului de viata a tehnologiei folosite la fabricarea otelului, meninand astfel costurile de intretinere mai scazute;
reducerea nivelului poluarii centralelor electrice: macinat fin, varul dolomitic poate fi injectat in arzatoarele de carbune pentru a reduce emisiile de NO2 si SO2; in agricultura: varul dolomitic poate fi utilizat ca amendamente de sol pentru imbunatatirea calitatii solurilor
permite inglobarea de apa potabila pentru solurile acide; imbunatateste absorbtia substantelor nutritive majore plantelor cultivate pe soluri acide (azot, fosfor si potasiu); imbunatateste absorbtia substantelor nutritive majore plantelor cultivate pe soluri acide (azot, fosfor si potasiu);
imbunatateste actiunea ingrasamintelor asupra solului eficientizand actiunea fosfatilor (previn deficitul de molibden si acumularea unor niveluri toxice de aluminiu si mangan); favorizeaza actiunea ramelor si bacteriilor fixatoare de azot, dar si putrezirea materialului organic care elibereaza azot, fosfor, sulf si microelemente; pentru pasuni, proprietatile varului dolomitic se transfera fanetelor si implicit animalelor, ca suport pentru oase si aport de calciu si magneziu in organism; in horticultura: varul dolomitic poate fi folosit ca o metoda de combatere a daunatorilor (insectelor) fara a provoca daune plantelor in zootehnie: datorita proprietatilor sale antiseptice, varul dolomitic poate fi utilizat ca dezinfectant in zootehnie, deoarece creeaza un mediu alcalin si uscat in care procesul de multiplicare al bacteriilor este incetinit.
Detalii tehnice:
Mic istoric:
Varul a fost folosit inca din antichitate Romanii au observat ca daca amesteca varul pur cu cenusa vulcanica recenta, bogata in siliciu si aluminiu, obtin un liant hidraulic foarte bun. In Jurul secolului 18 se observa ca unele varietati de var mai slabe care provin din calcar impur rezista mai bine la intemperii. Persoana care a sintetizat aceasta informatie este Louis Vicat care isi da seama ca pentru a rezista mai bine varul trebuie sa contina si o parte de argila- acest var este varul hidraulic.
Clasificare:
Varul e obtinut din calcar din cariere subterane si in primul rand se obtine un var nestins CaO, care in combinatie cu apa da varul stins Ca(OH)2. Dupa felul de calcar utilizat, dupa coacere avem doua feluri de var natural : var aerian sau gras CL (Calcium Lime) ce provine dintr-un calcar pur si var hidraulic sau slab NHL (Natural Hydraulic Lime), ce provine dintr-un calcar argilos.
Utilizare:
Varul aerian, stins si nestins, e folosit la noi pentru vopsirea peretilor si pentru dezinfectare. Putini stiu ca varul poate fi folosit si la tencuieli! Varul hidraulic lasa peretii sa respire foarte bine si e ideal pentru tencuirea peretilor de vaiuga sau a locurilor umide cum sunt pivnitele, subsolurile, peretii subterani. Putem chiar sa facem fundatii, pavaj, intr-un cuvant poate fi folosit in toate locurile unde este umiditate sau unde circulatia aerului e impiedicata. In plus varul este un bun izolant fonic cat si termic, dar performantele sale pot fi ameliorate amestecand in mortarul de var bucati de in sau canepa. Exista 3 feluri de var hidraulic- departajarea se face dupa continutul de argila si un indice de hidraulicitate propus chiar de catre Vicat. Primul varul NHL 2 are cele mai putine calitati hidraulice si e in general folosit pe suporturi usoare cum ar fi peretii de pamant, caramizile de pamant, pietre usoarele si tencuielile cu canepa timpul de uscare e de 18 la 24 de ore. Varul 3.5 e cel mai des folosit pentru
toate tipurile de constructii: pavaje, tencuieli. Se intareste in 10 la 12 ore si se poate aplica pe pietre, pamant, caramizi. Varul NHL 5 are cele mai multe proprietati hidraulice si se foloseste indeosebi la fabricarea pavajelor. Timpul sau de intarire e de la 3 la 5 ore. Foarte important este sa nu cumva sa confundam varul hidraulic NHL cu NHL-Z ce contine ciment si nici cu varul artificial HL care de fapt este un ciment realizat din deseuri inerte macinate.