Consiliere şcolară şi orientare profesională 15.10.

2007
Curs 2 continuare

Teoria Holland oferă o legătură explicită între caracteristicile de personalitate

corespunzătoare tipurilor psihologice şi tipurile de slujbe corespunzătoare. Teoria are 4
idei de bază:
1 majoritatea oamenilor pot fi incluşi în 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ,
artistic, social, întreprinzător, convenţional
2 există 6 tipuri de medii de muncă: realist, investigativ, artistic, social, întreprinzător,
convenţional
3 oamenii caută medii care să le permită exersarea deprinderilor şi abilităţilor şi în care să-
şi exprime atitudinile şi valorile
4 comportamentul unei persoane e determinat de interacţiunea dintre tipul său de
personalitate şi caracteristicile mediului.
Tipul Realist, preferă activităţile care necesită manipularea organizată sau
sistematică a obiectelor, maşinilor, îi displac activităţile sociale sau educaţionale, dezvoltă
activităţi mecanice dar îi lipsesc abilităţile sociale, preferă slujbe în domeniul tehnic,
mecanic, agricol.
Tipul investigativ (intelectual), preferă activităţile care necesită investigarea
observaţională, simbolică, sistematică a fenomenelor fizice, biologice, culturale pentru a le
putea înţelege şi controla. Evită activităţile persuasive, sociale şi repetitive.. Dezvoltă
competenţe în domeniul ştiinţific şi matematic.
Tipul artistic, preferă activităţile ambigue, nestructurate, care necesită manipularea
materialelor pentru a crea noi produse de artă care presupun relaţionarea personală
indirectă printr-o autoexprimare propriului artistic, dezvoltă competenţe artistice în
domeniul literar sau al artelor plastice.
2.1.4. Tipul social, preferă activităţi de predare şi terapeutice care necesită
informarea, pregătirea, dezvoltarea şi grija pentru alte persoane, evită activităţile explicite,
ordonate şi sistematice implicând materiale, instrumente sau maşini, dezvoltă competenţe
interpersonale şi educaţionale.
2.1.5. Tipul întreprinzător sau persuasiv, preferă utilizarea deprinderilor sale
verbale în situaţii care-i furnizează ocazii de vânzare, dominare sau conduce pe ceilalţi,
preferă activităţi care solicită altor persoane pentru atingerea scopurilor organizaţionale
sau financiare, dezvoltă competenţe de lider, de persuasiune şi relaţionare interpersonală.
2.1.5 Tipul conformist, preferă manipularea explicită, ordonată şi sistematică a
datelor cum ar fi: înregistrări, completare sau producere de materiale, organizare de date
numerice conform unui plan prestabilit, evită activităţi ambigue, exploratorii sau
nesistematizate.

1
 Holland descrie 6 medii ocupaţionale:
2.2.1 Mediul realist- necesită manipularea explicită, ordonată sau sistematică a
instrumentelor, maşinilor, obiectelor; încurajează oamenii să-şi dezvolte abilităţile
mecanice; recompensează oamenii pentru valori tradiţionale şi îi încurajează să vadă
lumea în termeni simpli, tangibili şi tradiţional.
2.2.2 Mediul investigativ cere o cercetare simbolică, sistematică a fenomenelor
fizice, biologice sau culturale; încurajează competenţele ştiinţifice şi o viziune complexă şi
neconvenţională asupra lumii; recompensează oamenii pentru valori ştiinţifice.
2.2.3 Mediul artistic, necesită participarea la activităţi libere şi nesistematizate în
vederea realizării unor produse de artă; încurajează oamenii să-şi dezvolte abilităţile
artistice şi valorile artistice.
2.2.4 Mediul social, necesită participarea la activităţi care presupun informarea,
pregătirea, dezvoltarea şi grija pentru alte persoane; încurajează o viziune flexibilă asupra
lumii şi recompensează valorile sociale.
2.2.5 Mediul întreprinzător, cere participarea la activităţi care solicită alţi oameni
pentru atingerea unor scopuri organizaţionale sau personale, încurajează oamenii să vadă
lumea în termeni de putere şi status şi recompensează pentru valori şi scopuri
întreprinzătoare.
2.2.6 Mediul convenţional, cere participarea la activităţi care implică manipularea
explicită şi ordonată a datelor; încurajează oamenii să se perceapă conformişti, ordonaţi;
recompensează o viziune stereotipă şi convenţională asupra lumii.

Holland este celebru pentru hexagon

Congruenţa –reprezintă gradul în care tipul de personalitate al individului corespunde
mediului de muncă prezent sau viitor. O persoană congruentă se află într-un mediu
congruent atunci când tipul de personalitate se potriveşte cu mediul ocupaţional.

Teoria lui GINZBERG, GINSBURG, AXELRAD, HELMA

Există 4 factori care influenţează procesul alegrii carierei:
 realitatea înconjurătoare
 nivelul de instruire (procesul educational)
 factori emoţionali
 valorile individuale

2
 Ideea generală: opţiunea privind cariera este un proces ireversibil şi se
caracterizează printr-o serie de compromisuri pe care individul le face în legătură cu
dorinţele sale, cu nivelul de aspiraţie şi cu posibilităţile sale reale.

TEORIILE MODERNE

1. Teoria social-cognitivă (LENT BROWN, HACKETT)

Apărută în 1996 şi se bazează pe ideea că factorii cognitivi joacă un rol important în
dezvoltarea carierei şi decizia privind alegerea carierei.
Decizia privind cariera, credinţelor referitoare la eficienţa personală joacă un rol
central. Autorii identifică 4 factori care influenţează aceste convingeri:
1.1performanţele personale obţinute
1.2învăţarea indirectă
1.3persuasiunea socială
1.4reacţiile emoţionale
Relaţia dintre aceşti factori:
- input-urile persoanei (predispoziţii, sex, rasă) interacţionează cu factori
contextuali (cultură, geografie, familie, socializarea rolului de gen) şi cu experienţele de
învăţare pentru a influenţa convingerile privind eficienţa personală şi rezultatele aşteptate.
- credinţele despre eficienţa personală şi cele rezultate aşteptate,
influenţează interesele, valorile, scopurile, acţiunile, realizările personale.
- acestea sunt de asemenea influenţate de factori contextuali
(oportunităţile privind slujbele, accesul la oportunităţile de pregătire, resursele financiare).

2. Modelul holistic bazat pe valori (BROWN)

Modelul accentuează importanţa valorilor în decizia privind cariera, valorile servind
drept standarde prin care oamenii îşi evaluează propriile acţiuni şi acţiunile celorlalţi.
Valorile sunt influenţate de factorii genetici şi de mediu (familia, media, comunitatea,
şcoala, cultura).
Pe măsură ce se formează, valorile influenţează toate aspectele funcţionale inclusiv
procesarea informaţiilor.
Ca rezultat al influenţelor genetice şi de mediu, unele valori sunt mai importante decât
altele.
Brown accentuează ideea: consilierea carierei trebuie să se concentreze asupra valorilor
culturale ale clienţilor, care sunt diferite atât în interiorul cât şi între grupurile culturale.