CONCLUZII

1. Metoda lucrului în succesiune. Varianta I

Prin folosirea acestei metode, formatiunile de lucru lucrează la acelasi proces, trecând de
la un sector la altul. Principiul pe care se bazează această metodă constă în începerea fiecărui
proces simplu după terminarea procesului simplu anterior pe ultimul sector de lucru.
S-a folosit o singură formațiune de lucru iar durata de executie a fost de 199 zile
lucrătoare.
Avantajele acestei lucrări constă în respectarea principiului continuității procesului simplu
și folosirea unei singure formațiuni de lucru.
Unul dintre dezavantajele majore ale acestei metode este durata lungă de zile petru
finalizarea lucrărilor.

2. Metoda lucrului în succesiune. Varianta II

Se face trecerea de la un proce simplu la altul pe fiecare sector de lucru. Prin aplicarea
acestei metode, s-a obținut o durată de execușie de 199 zile lucrătoare.
Avantajele acestei metode sunt următoarele: folosirea unei singure formațiuni de lucru,
predare ritmică a sectoarelor.
Dezavantajele: durată mare de execuție a lucrărilor, nerespectarea principiului continuității
între procesele simple.

3. Metoda lucrului în paralel

Începerea primului proces simplu pe toate sectoarele de lucru în acelasi timp, iar procesul
complex este realizat prin trecerea de la un proces simplu la altul, obținându-se o perioadă de
execuție de 25 zile lucrătoare.
Un mare avantaj al acestei metode este terminarea lucrărilor într-un timp foarte scurt iar
dezavantajul major il reprezintă necesitatea unui număr mare de formațiuni de lucru, ceea ce
duce la cheltuieli foarte mari.

4. Metoda lucrului în lanț

Această metodă de lucru presupune debutarea primului proces simplu concomitant pe

toate sectoarele de lucru, iar procesul complex este realizat prin trecerea succesivă de la un
proces simplu la altul. S-a opținut o durată de execuție de 84 zile lucrătoare pentru care s-a
utilizat un numar minim de formatiuni de lucru , iar pentru realizarea sincronizarii proceselor
simple 3 si 4 este necesar un decalaj de 21 zile lucrătoare.
Avantaje: obținerea unei durate reduse de execuție, creșterea prductivității muncii.
Dezavantajele: necesitatea unui management foarte bun, existența unui decalaj între
procesele simple.
Comparăm pe rând
- metoda lucrului în succesiune varianta 1 cu metoda lucrului în succesiune în
varianta 2;
- metoda lucrului în succesiune varianta 2 cu metoda lucrului în paralel;
- metoda lucrului în succesiune în varianta 1 cu metoda în lanț

Utilizând oricare dintre cele două metode de lucru o succesiune obținem același
termen de execuție utilizând același număr de utilaje. Diferența între cele două
metode este dată de ritmicitatea și uniformitatea în execuție. Prima variantă este utilă
în cazul în care se dorește utilizarea pentru o perioadă mai lungă de timp aceleiași
formațiii de lucru. A doua variantă este utilă atunci când este necesară darea în
folosință pe rând a fiecărui tronson aferent lucrării.
Metoda lucrului în paralel asigură cel mai scurt termen de execuție însă
concentrează cel mai mare număr de resurse, comparativ cu oricare dintre celelalte
metode, ceea ce duce la costuri ridicate. Este avantajos a utiliza această metodă
atunci când lucrările sunt constrânse de un termen execuție foarte scurt.
Comparativ cu metoda a succesiunii în varianta 1, prin prisma principiului
sincronizării, metoda lucrului în lanț asigură un termen de execuție mult mai scurt
utilizând un număr egal de formațiuni de lucru.
Față de metoda succesivă în varianta a 2-a, metoda lucrului în paralel asigură un
termen de execuție mult redus deoarece, deși folosesc același principiu, metoda
lucrului în paralel presupune executarea concomitentă a tuturor sectoarelor de lucru.
Dintre toate cele 4 metode ceilalți mai avantajoasă este METODA
LUCRULUI ÎN LANȚ, deoarece asigură un timp de execuție redus, utilizând un
număr minim de formațiuni de lucru.

IMBUNĂTĂȚIREA PROGRAMĂRII

a) Indicele de stabilitate
𝑇𝑠 37,5−37
IS= = = 0.0064 > 0
𝑇𝑔 78

Valorile optime ale indicelui de stabilitate sunt cele pozitive. Pentru a avea valori
>0, este necesar ca diferența [termenul de sfârșit al primului proces simplu] –
[termenul de început al ultimului proces simplu] să fie pozitivă și cât mai mare
cu putință, ceea ce înseamnă că trebuie evitată apariția decalajului intre
procese. Se poate face acest lucru prin creșterea numărului de utilaje la toate
procesele în afară de ultimul sau prin mărirea numărului de zile în care se
execută primul proces simplu pe fiecare sector.

b) Indicele de productivitate
𝑁𝑟. 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 9
IW= = 78 = 0.115 sect/z.l
𝑇𝑔

Pentru a optimiza productivitatea este necesar ca valoarea lui IW să fie mai mare,
ceea ce înseamnă în cazul de față un termen de execuție cât mai scurt. Acest
 lucru se poate realiza prin schimbarea tehnologiei de lucru sau prin creșterea
numărului de utilaje din componența formațiunilor de lucru

c) Indicele de utilizare a resurselor

𝑅𝑚𝑎𝑥 20
IR= 𝑅𝑚𝑒𝑑 = 16 = 1.25

O programare optimă are un indice de utilizare a resurselor cât mai apropiată de 1.

Acest lucru se poate obține prin nivelarea resurselo,r ceea ce presupune
scăderea nivelului maxim de resurse și realocarea acestora în perioadele
următoare ce au un număr de resurse mai redus.