TEMA 7

Secolul al-XX-lea între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în

România şi în Europa

Secolul al XX-lea a fost scena unor confruntări ideologice dintre regimurile democratice şi cele
totalitare.
„Democratia a trecut ultima si cea mai grea dintre probe si triumfa acum în întreaga lume”,
declara, la sfârsitul Primului Razboi Mondial, omul politic italian Giovanni Giolitti, unul dintre principalii
reprezentanti ai liberalismului în Italia. Giolitti se însela, deoarece pe ruinele Imperiului Tarist apăruse
deja, în octombrie 1917 primul regim totalitar al secolului XX – cel sovietic -, iar în deceniile urmatoare
regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, se vor instaura în numeroase tari din Europa, Asia si America
Latina.
Ideologia se referă la ideile formate în timp despre regimurile politice şi despre relaţia stat şi
individ.

1. DEMOCRAȚIA
Termenul de democratie provine din Antichitate,din limba greacă, fiind compus din două cuvinte:
demos, care inseamnă,.popor,,, și kratos,,,putere”. Democratia este forma opusă totalitarismului!!!
Regimul politic democratic se caracterizează prin următoarele trăsături și practici politice
democratice:
 existenţa separării puterilor în stat;
 respectarea principiului suveranității, conform căruia sursa puterii politice este natiunea
 Existenta mai multor partide (pluripartidismul);
În funcţie de orientarea lor politică, partidele pot fi de centru, de dreapta sau de stânga.
Partide de stânga: social democraţii, socialiştii- sprijină clasele şi categoriile defavorizate.
Partide de centru: creştin democraţii, agrarienii-religioşi, susţin clasa de mijloc
Partide de dreapta:conservatorii, liberalii- încurajează iniţiativa privată şi limitarea
controlului statului în economie, susţine economia de piaţă şi acceptă diferenţele sociale.
 puterea este legitimată prin intermediul alegerilor libere, care permit schimbarea conducerii
statului periodic;
 respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
 Democraţia este exercitată în cadrul statului de drept (formă de organizare a statului bazată
pe respectul principiilor legalităţii şi drepturilor indivizilor).
 apariția și consolidarea societilii civile. Această joacă un rol deosebit de important in
semnalarea oricăror abuzuri ale puterii șireprezintă un mijioc prin care cetățenii pot contribui la
imbunătățirea democratiei.
 Garantarea libertății de exprimare a opiniei publice. In secolul al XX-lea, datorită climatului
de libertate present in statele democratice, presa a ajuns să fie denumită,,a patra putere in stat”.

2. AUTORITARISMUL

1
 In contextul crizei economice din 1929-1933, a fragilităţii noilor democraţii şi a pericolului
totalitar ce devine din ce în ce mai mare, unele state cad pradă autoritarismului. Acest regin politic
presupunea concentrarea puterii în mâinile unui singur om şi era menit a salva statul de pericolul
totalitar sau, dimpotrivă, a apropia ţara de o putere totalitară (cum a fost cazul regimului din Spania, cu
înclinări spre extrema dreaptă).
Ȋn Portugalia anului 1932, conducerea a fost preluată de Antonio de Oliveira Salazari. Regimul
acestuia punea accent pe valorile tradiţionale portugheze, precum şi pe catolicism.
Ȋn Spania, în 1936, generalul Francisco Franco a declanşat un război civil împotriva comunismului
şi a republicii. Conflictul se va încheia cu victoria lui Franco, care, în 1939, a instaurat un regim de
dictatură, creând un partid unic cu denumirea de „Falanga Spaniolă”. Regimul lui Franco a fost inspirat
de cel fascist din Italia.
 Caracteristici ale regimurilor autoritare:
 controlul statului asupra societăţii, într-o măsură mai pronunţată sau mai redusă, dar nu totală.
 încălcarea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
 partidele politice sunt desfiinţate şi apare partidul unic
 concentrarea puterii într-o singură persoană sau instituţie

3.TOTALITARISMUL.

În perioada interbelică, în Europa au fost instaurate, în mai multe state, regimuri totalitare:
 De stânga: communism URSS
 De dreapta: Nazism (Germania)
 Fascism (Italia)
Un regim politic totalitar se caracterizează prin următoarele elemente:
a) Existenta unui singur partid / ideologii (Partidul fascist în Italia, NSDAP în Germania,
partidele comuniste PDSMR-Rusia, PMR-România);
b) Cultul personalitatii dictatorului(,,Tătucul popoarelor” Stalin in Rusia, ,,il Duce”-
Mussolini in Italia, ,,Fuhrer-ul”-Hitler in Germania).
c) Controlul asupra populatiei prin politia politica (Gestapo în Germania, NKVD, KGB,
CEKA în URSS, Securitatea în România, OVRA în Italia);
d) Incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti -urmarea acestor încălcări au fost crimele
împotriva umanităţii: Gulagul sovietic, Holocaustul căruia i-au căzut victime evreii
e) întreaga putere aparţine unei singure persoane sau unui număr restrâns de persoane, care o
exercită prin intermediul unicei formaţiuni politice admise
f) teroarea, cenzura, controlul statului asupra mijloacelor de informare în masă;
g) dirijismul economic
h) Cetatenii sunt subordonati statului, statul controlează aspectele vietii umane

3.A COMUNISMUL

 Termenul de „comunism” provine din latinescul communis, care însemna universal, în comun.
 Principiile ideologiei comuniste au fost trasate pentru prima dată de către germanii Karl Marx şi
Friedrich Engels, în lucrarea Manifestul partidului comunist (1848).

2
 Marx considera că sistemul capitalist produce tensiuni interne, care îl conduc la distrugere. Ȋn
concepţia lui, istoria omenirii se baza pe lupta de clasă. Aşa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, şi
capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase sau diferenţe de avere.
 Ȋn procesul de schimbare a societăţii, rolul conducător revenea proletariatului (muncitorilor), care
trebuia să combată şi să distrugă burghezia capitalistă prin lupta de clasă. →se va instaura o societate
condusă de muncitori.
 Comunismul vedea legitimă desfiinţarea proprietăţii private (burgheze) şi înlocuirea ei cu
proprietatea comună.
 Vladimir Ilici Lenin, revoluţionar rus, preia principiile şi ideile lui Marx, le dezvoltă şi le adaptează
nevoilor societăţii ruseşti de la începutul secolului al XX-lea.
 Comunismul este introdus în Rusia printr-o lovitură de stat la 7 noiembrie 1917. Lenin preia putere
şi instituie teroarea cu ajutorul poliţiei politice C.E.K.A. După preluarea puterii, partidul bolşevic îşi va lua
numele de Partid Comunist. El instituie dictatura proletariatului, sub forma regimului SOVIETELOR
(sfaturi, consilii al muncitorilor).
 În perioada 1918-1920 se desfasoara un razboi civil sângeros, caracterizat prin confruntarea dintre
„rosii”si „albi” (adeptii vechiului regim), care erau sustinuti militar de Antanta. Curând, dictatura
proletariatului se transforma în dictatura partidului comunist. Armata Rosie, organizata de Leon Trotki,
i-a înfrânt pe „albi” gratie si comunismului de razboi (amestec de teroare si elan revolutionar). În aceasta
perioada s-a trecut la suprimarea partidelor politice, lichidarea opozantilor, nationalizarea întreprinderilor si
rechizitionarea produselor agricole.
 în 1921 lansează „Noua Politică Economică” (N.E.P.) nouă strategie economică care prevedea o
oarecare liberalizare, cu scopul de a scoate Rusia din criza economică.
 In 1922, creează Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), iar în 1924 emite o nouă
constituţie, care stabilea rolul conducător al Prartidului Comunist - partid unic.
 Partidul Comunist este singurul partid legal şi este organizat pyramidal:
 la bază se află Congresul, format din 5000 de membri care se reuneau o dată la 5 ani
 o structură superioară era Comitetul Central- 300 de membri care se reuneau de 2 ori pe an
 Biroul politic: central permanent de putere
 Secretarul General (liderul suprem)
 După moartea lui Lenin în 1924, a fost succedat de Iosif Visarionovici Djugaşvili - Stalin (1924-
1953), care a renunţat la NEP şi va introduce planurile cincinale.
 Colectivizarea agriculturii s-a făcut forţat, ţăranii fiind obligaţi să predea statului, în colhozuri
(forme de muncă în colectiv) şi sovhozuri (ferme de stat), pământurile şi mijloacele de producţie. Cei care
s-au opus colectivizării au ajuns în sisteme de lagăre de muncă forţată denumit generic “Arhipelagul
Gulag”. Potrivit statisticilor între anii 1929-1936 aprox 9,5 mil de oameni au murit în Gulag.
 între anii 1936 şi 1938, Stalin a declanşat Marea Teroare, indreptată împotriva membrilor
Partidul Comunist. Armata Roşie a fost ţinta preferată a lui Stalin, foarte mulţi ofoţeri au fost executaţi în
urma unor acuzaţii fictive. Aprox 1, 4 mil oameni au fost ucişi în urma acestei campanii de teroare.
 După moartea sa, în 1953, politica de destalinizare promovată de Nikita Hrusciov, conducătorul
Uniunii Sovietice, părea să creeze premisele unei liberalizări a regimului, care nu va avea loc.
 Omul reformelor a fost Mihail Gorbaciov (1985-1991), conducătorul Uniunii Sovietice, care a luat,
în anii '80, o serie de măsuri de reformare a comunismului („Glasnost” - transparenţă şi „Perestroika” -
reconstrucţie) care, neintenţionat, vor conduce la prăbuşirea regimului.

3
 3.B FASCISMUL

 Numele idelogiei fasciste provine de la cuvântul latin „fascia”, simbolul lictorilor romani.
Fascia era un mănunchi de nuiele legat cu o curea în jurul unei securi, purtat în Roma antică de lictori
(persoane însărcinate cu paza înalţilor magistraţi) care însoţeau pe dictatori, consuli etc.
 Numele nu a fost ales întâmplător, fascismul italian având la bază mitul naţiunii unitare şi
cel al trecutului glorios al ţării, reprezentat de Imperiul Roman. Fasciştii au pus un mare accent pe
naţionalism şi pe promisiunile de restaurare a onoarei naţionale.
 Baza doctrinei fasciste era naţiunea, pe care o considerau nu doar o sumă de indivizi, ci un
organism viu, o Fiinţă.
 Fasciştii sprijină violenţa, războiul şi militarismul, văzute ca acţiuni care creează regenerare,
spirit şi vitalitate naţională..
 Fascismul se manifesta prin distrugerea oricaror structuri democratice, controlul mass-
mediei, subordonarea totala a individului vis-a-vis de stat si crearea unei situatii de continua terorizare a
populatiei civile.
 In 1921, Benito Mussolini a înfiinţat Partidul Naţional Fascist. Sprijinit de burghezie,
partidul devine o forţă paramilitară organizată. Un an mai târziu, cu scopul de a prelua puterea, P.N.F. a
organi¬zat „Marşul asupra Romei”, la care au participat 40.000 de simpatizanţi, „cămăşi negre”.
 Odată ajuns la guvernare, Mussolini își elimină adversarii politici, în special pe socialişti.
 În 1925 se înfiinteaza un Tribunal special care avea drept scop acordarea de ani grei de
închisoare, deportari si diferite pedepse pentru adversarii noului regim.
 Se înfiinteaza miliția fascistă – „OVRA” (Organizatia voluntara pentru represiunea
antifascismului) care urmarea adversarii politici si pe cei care nu împartaseau aceleasi idei si viziuni
politice cu cele ale autoritatilor centrale.
 Cu scopul cresterii popularitatii, Mussolini a initiat proiecte de lucrari publice (autostrazi,
hidrocentrale), a luat masuri împotriva Mafiei, a încercat sa stavileasca coruptia si abuzurile, a încercat sa
controleze marele capital si a initiat masuri de drenare a mlastinilor pontine
 Pe lânga OVRA, regimul mai era sustinut si de organizatiile paramilitare Cămășile negre si
Ballila.
 Italia a fost transformata într-un stat corporatist, în care nu primau interesele
individului, ci ale corporatiei din care acesta facea parte. Corporaţiile se constituie pe ramuri industrial şi
sunt formate din reprezentanţi ai patronilo] sindicatelor şi Partidului Naţional Italian. Ele stabilesc
producţia, planificarea şi salarizare muncitorilor.
 Statul dirija economia şi, pentru a reduce dependenţa de produsele străine, s-a introdu
autarhia (economie închisă, bazată pe propriii resurse, care este independentă de schimbării de pe piaţa
internaţională).
 Mussolini instaurează dictatura şi conducea Italia după bunul său plac, până la răsturnarea sa
în 1943, şi executarea sa, în 1945.

4
 3. C NAZISMUL

Termenul de „nazism” este o prescurtare de la „national-socialism”, ideologie si miscare politica

aparute si fondate de Adolf Hitler în Germania interbelica. Ideologia se fundamenteaza pe ideile expuse
de Adolf Hitler în „Mein Kampf” („Lupta mea”), publicata în 1925.
 Miscarea politica a fost promovata de Partidul National-Socialist al Muncitorilor Germani
(NSDAP). Hitler considera vinovat pentru problemele economice si sociale ale Germaniei sistemul
democratiei parlamentare. Esecul international al Germaniei îl punea pe seama politicienilor corupti si
tradatori ai Republicii de la Weimar care au acceptat umilitorul Tratat de la Versailles. Solutia era, în
viziunea sa, dictatura unui singur partid, condus de un lider providential care sa supuna natiunea în
numele binelui general.
 Hitler dorea crearea unui Reich de 1000 de ani care sa cuprinda toti germanii si celelalte natiuni de
origine germanica.
 Hitler îsi justifica expansiunea prin nevoia de a obtine „spatiul vital” pentru rasa ariana.
 La 30 ianuarie 1933 presedintele Hindenburg îl numeste pe Hitler cancelar al Germaniei.
 S-a creat un sistem represiv format din SS (corp de armata), Gestapo (politia politica) sub comanda
lui Heinrich Himmler si SD (politia interna a partidului)→ în 30 iunie 1934 are loc „Noaptea cuţitelor
lungi”. Hitler ordonă asasinarea, de către S.S. (garda personală a lui Hitler) a principalului său rival din
partid, Ernst Rohm precum şi a liderilor importaţi ai gupării paramilitare rivale, S.A.(trupe de asalt)
 În viata cotidiana a fost impus salutul nazist, portul uniformelor brune si negre, zvastica, cultul
personalitatii lui Hitler.
 Regimul national-socialist a transformat antisemitismul în politica de stat. A început discriminarea
evreilor, care au fost înlaturati din slujbe, au fost supusi legilor rasiale (legile de la Nürnberg) si carora le-
au fost interzise drepturile politice si civile. Crimele naziste asupra evreilor nevinovati s-au înmultit, asa
cum s-a întâmplat în noaptea de 9/10 noiembrie 1938, când multi au fost ucisi, în Noaptea de cristal.
În timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, din 1942, regimul hitlerist a hotarât sa aplice solutia
finala impotriva evreilor. Astfel a început drama Holocaustului („Shoah”), pâna în anul 1945, fiind ucisi
aproximativ 6 milioane de evrei, proveniti atât din Germania, cât si din tarile ocupate de armatele
hitleriste, în lagarele de exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maidanek.
Trasaturi si caracteristici ideologice:
a) nationalism etnic, inclusiv definitia germanilor drept „rasa stapânitoare” (Herrenvolk)
b) rasism, antisemitism
c) eugenía (=omorârea raselor „sclave” si a celor „parazite” pentru a purifica rasa „stapâna”)
d) „principiul conducatorului” (Führerprinzip), conform caruia conducatorul simbolizeaza
întruparea miscarii politice si a natiunii.
e) simbolul nazist – zvastica, în sensul acelor de ceasornic.
f) asigurarea „spatiului vital” (Lebensraum) pentru „rasa stapânitoare”
g) genocidul (=distrugerea totala si metodica a unui grup etnic sau popor)
h) fanatism, violența.

Partidele politice ȋn ROMANIA

După Primul Război Mondial, asistăm la o viaţă politică bazată pe pluripartidism, care acoperă
eşichierul de la stânga la dreapta, şi anume:
5
PNA - Partidul Naţional Agrar PCR - Partidul Comunist Român
LANC - Liga Apărării Naţional Creştine PP - Partidul Poporului
LAM - Legiunea Arhangelului Mihail PNL - Partidul Naţional Liberal
PNŢ - Partidul Naţional Ţărănesc
1. PNL - a guvernat între 1918 - 1927 decada brătienistă - continuă politica de modernizare a industriei sub
deviza Prin noi înşine , ceea ce duce la refacerea imediată după război. Între 1934 - 1937, prim-ministrul
Gh. Tătărescu aduce România la apogeul economic (leul - monedă convertibilă, locul 4 în lume la exportul
de aur, locul 2 în Europa la exportul de gaze naturale)

2. PNŢ - format în 1926 din fuziunea dintre partidul ţărănesc condus de Ion Mihalace şi Partidul Naţional
Român, condus de Iuliu Maniu. Guvernează între 1928 şi 1933, în perioada Marii Crize Economice
Mondiale. Măsurile nepopulare de austeritate şi greşelile politice ale lui Maniu au scăzut popularitatea
acestui partid.
Partid de Extrema dreaptă
 România perioadei interbelice a fost marcată de existenţa, din 1927, a Legiunii
Arhanghelului Mihail, organizaţie de extremă dreaptă condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
 împrumuta o mare parte din ideologia fascistă, dar era profundă influenţa şi a religiei
ortodoxă.
 Se punea accentul pe naţionalism, considerându-se că „România e a românilor”.
 Altă caracteristică era mesianismul, care se împletea cu moartea eroică, pentru naţiune
(misticism).
 conducerea ţării trebuia să fie formată din elite, care nu sunt alese, ci se afirmă
moral
 Din 1930, îşi schimbă numele în Garda de Fier şi din 1934 se transformă în partid
poli¬tic, („Totul pentru Ţară”), care păstra Garda de Fier ca element paramilitar.
 Până în 1938, lider a fost Corneliu Zelea Codreanu, iar în perioada 1938-1940, Garda a
fost condusă de Horia Sima. Garda era susţinută de studenţi, preoţi, dar şi de intelectuali, ca Mircea Eliade,
Emil Cioran şi Nae Ionescu.
 Printre practicile politice se număra asasinatul politic (1933 - I.G. Duca, 1939 -
Armand Călinescu, 1940 - Nicolae Iorga).

Extrema stângă
 în România, Partidul Comunist de extremă stângă a fost creat în 1921 şi interzis, în
1924, de guvernul liberal, care 1-a acuzat de „acţiuni anti-româneşti” după răscoala de la Tatar- Bunar
(localitate în Ucraina, centrul revoltei Ţărăneşti armate, instigată şi susţinută de către bolşevici şi P.C.R. în

6
scopul ruperii Basarabiei de România). A rămas în ilegalitate până în 1944, acţionând clandestin (în mod
as¬cuns).
 Din 1944 a început să preia treptat puterea, până la instaurarea regimului comunist, în
30 decembrie 1947.
 După 1948, comunismul românesc a trecut prin două etape principale, cea stalinistă, sub
conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi cea a naţional-comunismului, din timpul lui Nicolae Ceauşescu.
A avut loc naţionalizarea bunurilor şi colectivizarea, iar printre practicile politice se numărau cultul
personalităţii,