Sunteți pe pagina 1din 8

Romania – Stat Republican

Forma de guvarnamant a Ro este republica.

Prin republica se intelege acele sistem politic in care functia de sef de stat nu este nici viagera
nici ereditara.

Formele pe care le cunoaste republica difera de la un sistem politic la altul, depinzand in mare
masura de prerogativele acordate constitutional presedintelui, dar si de raporturile care se
stabilesc intre presedinte si celelalte autoritati publice. ( Parlament, Guvern, CCR)

Regimul politic romanesc imprumutand elemente caracteristice tipurile de regimuri politice


clasice poate fi considerat un regim politic mixt, apropiat de regimul parlamentar, dar fara a se
identifica cu acesta, in care parlamentul Romaniei joaca rol primordial in arhitectura politicii
statale.

Argumentele in favoarea ideii ca Romania este un regim politic mixt:

1. Parlamentul si presedintele se aleg prin vot secret, egal, liber exprimat si universal
2. Presedintele in conditiile legii poate dizolva Parlamentul
3. Presedintele desemneaza un candidat la functia de Prin Mnistru si numeste Guvernul
4. Presedintele poate cere poporului sa-si exprime optiunea prin referendum cu privire la
probleme de interes national
5. Presedintele instituie starea de asediu sau de urgenta
6. Presedintele declara mobilizarea totala sau partila a fortelor armate

Romania- stat de drept

Prin stat de drept se intelege, intr-o forma condensata subordonarea statului fata de drept.

Statul de drept presupune existenta unei Constitutii ca statut al puterii, subordonata tuturor
normelor juridice, legii fundamentale , organelor si exercitarea puterii se realizeaza numai in
conformitate cu Constitutia Romaniei, posibilitatea revizuirii Constitutiei Romaniei, consacrarea
si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale.

Garantiile prevazute de Constitutia Romaniei pentru satisfacerea exigentelor unui stat de drept:

1. Revizuirea Constitutiei trebuie realizata numai in conditiile si limitele stabilite de


Constitutie ceea ce presupune o adunare competenta in acest scop si o procedura speciala
de revizuire
2. Existenta unui sistem de control a constitutionalitatii legilor realizate de CCR
3. Respectarea erarhiei actelor juridice, anume conformitatea lor cu actele juridice avand o
forta juridica superioara
4. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati se poate face in conditiile, situatiile si
limitele prevazute de Constitutie prin lege si numai cu caracter temporar
5. Accesul liber la justitie nu poate fi ingradit sub nici o forma
6. Justitia trebuie sa fie indiferenta si impartiala

Romania – stat social

Conform art 1 din Constitutia Romaniei, Ro este un stat social, ceea ce presupune interventia
statului in domeniul social- economic.

Literatura juridica imparte tehnicile de interventie ale unui stat in domeniul social economic in 3
categorii:

a. Interventie directa si exclusiva ( ex: regiile autonome)


b. Interventia directa si concurenta (ex: societati economice mixte –capital de stat si privat)
c. Promovarea unei economii concentrate ce presupune interventia statului la interprinderile
private si sindicate

Art 135 din Constitutia Romaniei stipuleaza care sunt obligatiile statului roman in domeniul
social economic:

a. Promovarea unei economii concurentiale si protectia concurentei loiale


b. Protejarea interesului national in domeniul economic, funanciar si valutar
c. Exploatatrea resurselor nationale se face doar in interesul statului roman
d. stipularea cercetarii stiintifice nationale
e. refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic
f. promovarea politicii de dezvoltare regionala in conformitate cu obiectivele U.E

Aceste obiective sunt obligatii de mijloace si nu de rezultat.

Alte obiective ale statului roman prevazute de lege:

a. formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului


roman
b. elaborarea prin intermediun ministerului finantelor, a buigetului de stat si a bugetului
asigurarii sociale de stat
c. protectia copiilor, tinerilor si persoanelor cu dizabilitati, protectia sociala a muncii

Romania- stat pluralist

Pluralismul ca opus al unanimismului inseeamna difersitate a ideiilor, a conceptelor, a opiniilor,


a actiunilor etc.

Pentru a ne afla in prezenta unui stat pluralist trebuie indeplinite 2 conditii:

a. ideile, conceptele, opiniile trebuie sa fie licite


b. sa se aplice regula majoritatii in adoptarea deciziilor
c. libertatea de exprimare nu este absoluta, ea este inviolabila, nu poate aduce atingere
demnitatii, onoare, vietii private si drepturilor la imagine a individului, este interzisa
defaimarea tarii, natiunii, indemnul la razboiul de agresiune, la ura de rasa si natiune

Partidele politice si organizatiile de orice fel care prin scopul, ori actiunile lor aduc atingere
independentei, suveranitatii, principiilor care stau la baza statului de drept si integritatii
teritoriale vor fi declarate neconstitutionale.

Sindicatele reprezinta o expresie a pluralismului in societatea romaneasca, ele desfasurandu-si


activitatea potrivut regulilor propriii asa conform legii pentru promovarea si apararea drepturilor
socio-prefesionale.

In Romania, se aplica regula majoritatii in adoptarea deciziilor ceea ce inseamna ca principiul


majoritatii nu trebuie sa fie insa absolut dimpotriva, majoritatea trebuie sa respecte opiniile
majoritatii pentru ca in sens contrar s-ar ajunge la o dictatura a majoritatii ce ar anula sensul
pluralismului.

Romania - stat democratic

In general, democratia presupune:

a)exercitarea suveranitatii de catre popor


b)posibilitatea participarii cetatenilor la rezolvarea treburilor puplice
c)descentralizarea administrativa
d)pluralismul sicial
e)controlul si colaborarea intre puterile statului
f)consevarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Romania, precizeaza art.1 din Constitutie, este un stat democratic, aceasta inseamna ca:
a) suveranitatea apartine poporului roman
b) poporul roman exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative si referendum
c) autoritati publice centrale( parlamentul, presedintele romaniei, CCR, guvern) sunt
organe si isi desfasoara activitatea reletiv independent si interdependent in cadrul
aceluias sistem
d) pluralismul costitutional in romania o conduita si o garantie a democratiei
constitutionale
e) constitutia romaniei consacra exhaustic drepturile si libertatile fundamentale ale
omului
f) constitutia romaniei este suprema in ordinea normativa a statului romaniei
Sistemul institutional al puteri in Romania

Autoritatile publice ca forme institutionalizate prin care se exercita puterea se clasifica astfel

1. in raport sursa autoritati publice, acestea pot fi de doua tipuri


a. reprezentative/ direct reprezentative(parlamentul)
b. derivate sau indirect reprezentative, fac parte din acesta categorie toti cei care sunt
investitii, desemnati sau numiti fie de catre autoritate publica direct
reprezentativa, fie de catre autoritatea administrativ ierarhica superioara ( avocatul
poporului- sedinta comuna a celor doua camere parlamentare, judetul CCR,
prefectul)
2. in raport cu functia ce revine fiecarei autoritati publice pot fi :
a. autoritati deliberativa- parlamentara
b. autoritatea prezidentiala
c. autoritatea guvernamentala
d. autoritatea judecatoreasca
e. autoritatea de jurisdictie constitionala
f. autoritatea constitutionala
g. autoritatea constituita in avocatul poporului
3. in functie de nivelul la care actioneaza
a. centrale
b. locale

Titularul suveranitatii – Poporul Roman

In Ro, suveranitatea apartine poporului roman.

Poporul roman exercita suveranitatea prin organele sale direct repr constituite in urma unor
alegeri libere, corecte, periodice precum si prin referendum.

Prin popor, in sensul dispozitiilor constitutionale se intelege nu totalitatea locuitorilor


Romaniei, ci doar acea colectivitate de persoane fizice care au calitatea de cetateni romani si
participa in conditiile legii la exercitarea puterii in Romania.

Organizarea poporului poate fi privita sub 2 aspecte:

a. organizare juridice, care are drept criteriu cetatenia


b. organizare in partide politice, sau alte formatiuni cu caracter politic

Corpul electoral – Definitie

Reprezinta acea colectivitate de persoane fizice care au calitatea de cetateni romani si


care indeplinind conditiile de capacitate juridica si aptitudine morala participa la
exercitarea puterii in Romania.
Corpul electoral este compus din totalitatea cetatenilor cu drept de vot fiind organizat oe
circumscriptii electorale judetene si la nivelul municipiului Bucuresti.

Formele de exercitare a suveranitatii in Romania

1. votul si eligibilitatea
2. referendum

I. Votul si eligibilitatea
Votul – definitie
Este instrumentul juridic pentru investirea cu prerogative legale a celor care
alcatuiesc unele dintre autoritatile publice (cele direct reprezentative).

Caracteristicile votului

a. Universal – apartine deopotriva barbatilor si femeilor


b. Egal – aceeasi forta juridica fiind atasata fiecarui buletin de vot.
c. Secret – titularul exprimandu-si si vointa in deplina libertate si intimitate
d. Direct – votul exprimandu-si nu prin intermediari sau persoane interpuse
e. Liber exprimat / facultativ – titularul dreptului de vot poate sau nu sa voteze

Conditii pentru dobandirtea si exercitarea dreptului de vot

1. Titularul dreptului de vot trebuie sa auva cetatenie romana pentru ca numai cetatenii
romani pot participa la exprimarea vointei nationale
2. Titularul trebuie sa aiba varsta de cel putin 18 ani impliniti inclusiv in data alegerilor –
capacitatea electorala, capacitate politica, varsta electorala, majorat politic. Nu au drept
de vot debilii sau alienati mintal, pusi sub interdictie judecatoreasca.
Capacitatea politica sau electorala are urmatoarele conditii:
a. Este legala stabilita prin lege
b. Este legala fiind aceeasi pentru toti
c. Este inalienabila, nu se poate renunta la ea
d. Este intangibila, nu i se poate aduce stingeri.
3. Titularul trebuie sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la
pedeapsa complementara de interzicere a unor drepturi electorale pe timp limitat

Eligibilitatea sau dreptul de a fi ales

Se exercita in principiu in aceleasi conditii ca si dreptul de a alege in prezenta urmatoarelor


conditii splimentare:

a. Candidatul in alegeri sa nu ii fie interzisa asocierea in partide politice


b. Candidatul in alegeri trebuie sa aiba domiciliul in Romania
c. In conditiile aderarii Ro in UE (2007), cetatenii straini membrii ai statelor UE au dr de a
alege si de a fi alesi pt constituirea autoritatii publice locale
d. In conditiile aderarii Ro in UE, cetatenii romani au dr de a alege si de a fi alesi in
Parlamentul European

II. Refendumul

Poate fi definit ca forma si mijloc de consultare directa si exprimare a vointei suverane


a poporului Roman.

La referendum pot participa toti cetatenii romani cu dr de vot cu exceptia debililor si


alienatilor mintali pusi sub interdictie judecatoreasca definitiva si a condamnatilor la
pierderea dr electoral.

Referendumul este valabil daca la el participa cel putin 90% din nr cetatenilor inscrisi in
listele electorale permanente.

La referendum se raspunde simplu X ( da) sau Y(nu) la intrebarea ori intrebarile de pe


buletinul de vot fara completari, stersaturi.

Raportat la aria geografica pe care se desfasoara referendumul poate fi :

a. national
b. local.

Referendumul nu poate fi organizat:

a. Pe timo de razboi
b. pe timpul starii de asediu
c. pe timpul starii de urgenta

Nu poate face obiectul referendumului:

a. caracterul national
b. independenta, unitatea, indivizilor statului Roman
c. forma republicana de guvernare
d. pluralismul politic
e. independenta justitiei
f. integrarea teritoriului
g. limba oficiala
h. dr si lib fundamentale ale omului precum si garantiile acestora.

La referendum pot exista una sau mai multe intrebari pe buletinul de vot, precum si o intrebare
sau mai multe la nivel local, in acest caz pe buletine de vot sparate.
Referendumul national

Se organizeaza si se defasoara pe intreg teritoriul Romaniei.

Poate fi de 3 tipuri:

1. Referendum pentru revizuirea Constitutiei


2. Referendum pentru demiterea din functie a Presedintelui Romaniei
3. Referendum pentru problemele de interes national.

Referendumul pt reviziurea Constitutiei

- Se organizeaza in termen de 30 de zile de la aprobarea in Parlamentul Romaniei a legii de


reviziuire a Constitutiei
- Cetatenii romani sunt chemati sa raspunda prin Da sau NU la intrebarea de pe buletinul
de vot : ,, sunteti de acord cu legea de reviziure a Constitutiei Romaniei in forma aprobata
de Parlament?,,
- Referendumul pt revizuirea constitutiei este obligatoriu in ceea ce priveste organizare si
desfasurarea sa, cat si rezultatele acesteia.

Referendum pentru demiterea din functie a Presedintelui Romaniei

- Se organizeaza si se desfasoara in termen de 30 de zile de la suspendare din functie a


Presedintelui Ro
- Cetatenii romani sunt chemati sa raspunda cu Da sau Nu la intrebarea de pe buletinul de
vot: ,,sunteti de acord cu demitere din functie a presedintelui Ro?,, Referendumul pentru
demiterea presedintelui este obligatoriu.

Referendum pentru problemele de interes national

Presedintele Ro poate cere poporului roman sa isi exprime optiunea prin referendum cu privire la
problemele de interes national, dar numa dupa o prealabila consultare a Parlamentului Ro.

Consultarea Parlametului Ro este obligatorie, dar receptarea consultarii este facultativa.

Parlamentul Roaniei este obligat ca in termen de 20 de zile de la sesizarea presedintelui Ro sa isi


exprime punctul d evedere printr-o hotarare cu privire la referendum in sedinta comuna a
parlamentului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Daca parlamentul Ro nu isi exprima punctul de vedere in termenul imperativ de 20 de zile


procedura se considera indeplinita, iar presedintele ro este liber sa organizeze sau nu
referendumul.
Referendumul pt probleme de interes national este facultativ.

Data si obiectul referendumul national

Se stabilesc prin rumatoarele acte juridice:

a. Prin lege – refendumul pt revizuirea constitutiei


b. Prin hotarare a parlamentului referendumul pt demiterea din functie a presedintelui
c. Decret al presedintelui Ro – referendumul pt rezolvarea problemlor de interes national

Curtea Constitutionala

Verifica indeplinirea conditiilor pt organizare si desfasurarea referendumului si confirma


rezultatul acestuia.

Publica in Monitorul Oficial al Romaniei rezultate referendumului.

Legea de revizuire a constitutiei si dupa caz demiterea din functie a presedintelui Ro intra in
vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Ro a hotararii Curtii Constitutionale prin care se
comunica rezultatul referendumului.

Data si obiectul referendumului national se publica in Monitorul Oficial a Romaniei si se aduce


la cunoastere publica prin presa, radio si TV.

Referendumul local

Se desfasoara la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Poate fi:

1. Referendumul pt probleme de interes deosebit la nivelul comunitatilor locale – este


facultativ
2. Referendumul pt modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor, judetelor – este
obligatoriu
3. Referendumul pentru demiterea din functie a primarului – obligatoriu
4. Refrendumul pt dizolvarea consiliilor locale sau judetene – obligatoriu.

Probleme supuse referendumului local se stabilesc de catre primar, presedintele consiliului


judetean cel putin o treime din nr consilierilor locali sau cal putin o treime din nr consilierilor
judeteni.

Data si obiectul referendumul local se stabilesc si se aduc la cunostinta publica prin orice
mijloace de informare cu cel putin 20 de zile inainte de data stabilita.

Referendumul local se poate organiza numai intr- o singura zi si anume duminica.