Sunteți pe pagina 1din 11

Optimizarea structurii categoriilor

de folosinţă a terenului
Aspecte generale
 Orientarea producţiei agricole în condiţii specifice de timp şi loc, în
raport de cadrul natural şi economic se realizează la nivelul
exploataţiilor agricole, prin procesul de specializare şi profilare a
producţiei.
 În realizarea acestui obiectiv, utilizarea metodelor matematice dă
rezultate bune în rezolvarea problemelor, ca: optimizarea structurii
categoriilor de folosinţă a terenului; optimizarea structurii culturilor;
îmbinarea raţională a ramurilor de producţie; etc.
 Deoarece terenul cu destinaţie agricolă din cadrul exploataţiilor
agricole este, în general, neuniform, îmbrăcând forma unor diverse
categorii de folosinţă, stabilirea structurii optime a a acestor categorii
prezintă o deosebită importanţă. Fiecare exploataţie agricolă este
interesată să găsească posibilităţi, în condiţii prestabilite de trecere a
terenului de la categorii inferioare în categorii superioare.
Baza informaţională
 a.- suprafaţa de teren din exploataţie;
 b.- categoriile de folosinţă;
 c.- raportul dintre diferite categorii de folsinţă;
 d.- restricţiile privind cantităţile de produse
contractate;
 e.- posibilităţi de schimbare a categoriilor de
folosinţă;
 f.- nivelul producţiilor la unitatea de suprafaţă;
 g.- nivelul cifrei de afaceri
Precizări metodologice
 1. Se stabilesc necunoscutele ce reprezintă diferite categorii de folosinţă. Pentru
detalierea mai accentuată se pot lua în considerare şi subgrupele din categoriile de
folosinţă a terenului în raport de clasa de favorabilitate.
 2. Se determină restricţiile modelului:
 a) prima restricţie priveşte cadrul în care se pot face schimbări de la o categorie de
folosinţă la alta şi se exprimă prin: suma suprafeţelor tuturor categoriilor de folosinţă
egală cu suprafaţa totală a exploataţiei agricole:
n

x
i 1
i S , în care: xi – reprezintă categoria de folosinţă a terenului;
S – reprezintă suprafaţa agricolă totală a exploataţiei
agricole;
i – 1,2, ....n;
b) limite maxime şi minime în cadrul cărora se pot schimba categoriile de folosinţă:
n
 x i  Si ,în care: Si - reprezintă suprafaţa minimă sau maximă a
categoriilor de folosinţă (i)..
i 1
c) restricţii ce privesc producţia: obţinerea unui maxim sau unui minim de producţie:
n
 x i qi  Qi ,în care: qi - reprezintă producţia medie la hectar;
Qi - reprezintă producţia totală minimă sau
i 1 maximă care trebuie să fie realizată.
 3. Se alege funcţia scop convenabilă exploataţiei agricole, pe baza criteriului economic
cel mai reprezentativ.
 În cazul când criteriul îl constituie valoarea cifrei de afaceri, funcţia de eficienţă este:
n
f ( x )   x i  Cai  maxim ,în care: Cai - reprezintă volumul cifrei de
i 1 afaceri la unitatea de suprafaţă.

În cazul terenului arabil, cifra de afaceri reprezintă valoarea medie corespunzătoare


unei anumite structuri de utilizare a terenului cu diferite plante de cultură.
4. Pe baza datelor concrete se întocmeşte modelul matematic.
5. După rezolvare, se apreciază critic soluţia obţinută şi se fac, dacă este cazul,
reoptimizări
Probleme practice
 Să se determine structura optimă a
categoriilor de folosinţă a terenului dintr-o
exploataţie agricolă pe baza datelor din
tabelul 2.1.2.
Necunoscutele modelului matematic
xi Denumirea categoriei de folosinţă Unitatea de
măsură

Grupa Forma concretă

x1 Arabil Clasa I de favorabilitate ha


x2 Arabil Clasa III de favorabilitate ha
x3 Arabil Clasa IV de favorabilitate ha
x4 Vii Struguri nobili pentru vin ha
x5 Vii Struguri nobil pentru masă ha
x6 Vii Struguri hibrizi ha
x7 Livezi Meri ha
x8 Livezi Peri ha
x9 Livezi Cireşi şi vişini ha
x10 Livezi Caişi ha
x11 Păşuni Clasa I de favorabilitate ha
x12 Păşuni Clasa V de favorabilitate ha
x13 Fâneţe Clasa I de favorabilitate ha
x14 Fâneţe Clasa V de favorabilitate ha
Nr. Valoarea cu Limita
Specificare U.M.
crt. = maximă minimă
Suprafaţa totală a exploataţii agricole ha 200 - -

Suprafaţa de teren arabil din diferite clase de ha - 110 100


favorabilitate
Suprafaţa cu vii - total ha - 35 25

Suprafaţa ocupată cu livezi ha - 25 18

Suprafaţa cu păşuni ha - 35 20

Suprafaţa cu fâneţe ha - 22 16

Ponderea suprafeţelor de teren arabil din clasa III de % 40 - -


favorabilitate faţă de terenul arabil de clasa I de
fertilitate
Ponderea terenului arabil din clasa V de fertilitate faţă % 60 - -
de terenul arabil clasa I de fertilitate
Cantitatea totală de struguri kg - - 250000

Cantitatea totală de struguri pentru vin (soiuri kg - - 120000


nobile+hibrizi)
Suprafaţa cu vie pentru struguri de masă şi hibrizi ha - - 10

Suprafaţa cu plantaţii vii hibride ha - - 3

Producţia totală de fructe kg - - 150000

Suprafaţa de cireşi + vişini + caişi ha - - 3

Producţia de pere, cireşe, vişine kg - - 50000

Suprafaţa plantaţiei de peri + caişi ha - - 1

Suprafaţa de păsuni clasa I + suprafaţa clasa V de ha - - 20


fertilitate
Cantitatea totală de masă-verde kg - - 600000
Coeficienţi tehnici
Nr.
Specificare U.M. Valoarea
crt
1. Producţia medie de struguri:
- pentru vin kg/ha 8000
- de masă kg/ha 16000
- hibrizi kg/ha 6000
2. Producţia medie de fructe:
- meri kg/ha 10000
- peri kg/ha 8000
- cireşi şi vişini kg/ha 6000
- caişi kg/ha 5000
3. Producţia medie de masă verde:
- păşuni clasa I de fertilitate kg/ha 14000
- păşuni clasa V de fertilitate kg/ha 12000
- fâneţe clasa I de fertilitate kg/ha 20000
- fâneţe clasa V de fertilitate kg/ha 18000
4. Cifra de afaceri
- arabil clasa I lei/ha
- arabil clasa III lei/ha
- arabil clasa V lei/ha
- vii pentru vin lei/ha
* pentru masă lei/ha
* hibride lei/ha
- livezi * meri lei/ha
* peri lei/ha
* cireşi şi vişini lei/ha
* caişi lei/ha
- păşuni * clasa I lei/ha
* clasa V lei/ha
- fâneţe * clasa I lei/ha
* clasa V lei/ha
Întocmirea modelului matematic şi a matricei
Soluţia A şi interpretarea datelor

Necunoscute Suprafaţa Valoarea cifrei de afaceri


x1
x2
x3
x4
x5
x6
x7
x8
x9
x10
x11
x12
x13
x14
x15
TOTAL