CNFPA

CONSILIUL NAŢIONAL DE FORMARE

PROFESIONALĂ A ADULŢILOR

GHID

DE UTILIZARE A STANDARDELOR OCUPAŢIONALE /

DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ÎN ELABORAREA
PROGRAMELOR DE FORMARE PROFESIONALĂ

Bucureşti
2004
Ghidul a fost realizat în cadrul Proiectului de reformă a învăţământului preuniversitar
finanţat de Guvernul României şi Banca Mondială, componenta Standarde Ocupaţionale
şi Atestare - COSA

AUTORI:
Elisabeta Mitroi
Victoria Caprini

ST – CNFPA, 09.03.2004 2
Introducere

Standardele ocupaţionale sunt o sursă de informare valoroasă pentru elaborarea

programelor de formare profesională. Un standard ocupaţional furnizează date care pot fi folosite
în trei mari domenii ale formării:
• determinarea obiectivelor de referinţă;
• elaborarea conţinutului programului de formare profesională;
• stabilirea criteriilor şi metodelor de evaluare a competenţei..

Standardele ocupaţionale sunt o sursă utilă de informaţii pentru formatori şi pentru cei
care elaborează programe de formare. În acest ghid sunt evidenţiate şase etape în stabilirea
obiectivelor de referinţă şi elaborarea unui program de formare pe baza standardului ocupaţional.
Aceste etape sunt:

1. Stabilirea obiectivului general programului de formare

2. Identificarea obiectivelor de referinţă
3. Elaborarea conţinutului programului de formare
4. Pregătirea activităţilor de învăţare
5. Alegerea modalităţilor de formare
6. Elaborarea ofertei de formare

Ansamblul acestor etape poate fi considerat strategia de formare profesională pe care un

furnizor de formare profesională o poate elabora pentru a acoperi nevoile specifice în domeniul
formării profesionale. În acest ghid nu ne propunem să descriem modul în care se elaborează un
curriculum ci să oferim o serie de procese şi metode pe care furnizorii de formare profesională le
pot folosi pentru a elabora materiale sau programe de formare corespunzătoare nevoilor de
formare profesională ale pieţei muncii şi ale grupurilor ţintă.

Un program de formare profesională nu este el însuşi o finalitate

ci un mijloc de a ajunge la o finalitate.

Un program de formare poate avea formate diferite, pornind de la un plan de formare

foarte amănunţit structurat pe baza unui set de secvenţe logice de învăţare, până la cea mai
flexibilă strategie de formare. Probleme ca durata unui program de formare ori că el este destinat
unor clienţi sau este gândit pentru auto-dezvoltare profesională nu fac obiectul acestui ghid. De
asemenea acest ghid nu-şi propune să argumenteze dacă, un program de formare foarte
amănunţit elaborat, este mai bun sau nu decât unul flexibil care să permită utilizarea lui pentru
diverşi clienţi sau condiţii de aplicare.
Furnizorii de formare au propriile nevoi şi trebuie încurajaţi să dezvolte acel model de
program de formare care corespunde cel mai bine scopului programului, resurselor disponibile,
caracteristicilor grupului ţintă etc.
Standardele ocupaţionale şi evaluarea bazată pe acestea permit diferite abordări.
Principala preocupare trebuie să fie aceea ca programul de formare să ducă la dobândirea
competenţelor menţionate în standard.

ST – CNFPA, 09.03.2004 3
 1. Stabilirea obiectivului general al programului de formare

Obiectivul general al programului de formare se referă la ceea ce dorim să furnizăm

participantului, altfel spus topicul programului sau al modulului. Nu există o regulă universal
valabilă de definire a obiectivului general al programului cu ajutorul standardului ocupaţional.
Unii dezvoltatori de programe de formare stabilesc conţinutul programului utilizând informaţiile
din standarde, din alte programe la care au acces sau din propria experienţă cu privire la modul
de formare a capacităţii de realizare a unor activităţi de muncă.

Opţiuni multiple pentru obiectivul general

Unii dezvoltatori de programe pot examina standardele ocupaţionale şi pot decide să

elaboreze programul la nivelul unei unităţi de competenţă, alţii se pot focaliza doar pe un
element de competenţă dintr-o unitate, alţii pot alege să se focalizeze pe o serie de elemente de
competenţă înrudite din mai multe unităţi de competenţă. Desigur, un program de formare se
poate focaliza pe conţinutul mai multor unităţi de competenţă, dacă cel care îl elaborează
consideră că în acest fel poate fi atins cel mai bine scopul programului şi sunt respectate în
acelaşi timp atât interesele participantului cât şi cele ale furnizorului de formare.

Unitate de Program de
competenţă formare/modul
de formare

Fig. 1 Programele de formare profesională / modulele de formare pot fi elaborate pornind de la o unitate de
competenţă

Element de Program de
competenţă formare/modul
de formare

Fig 2. Programele de formare / modulele de formare pot fi elaborate pornind de la un element de competenţă

Element de
competenţă
Program de
formare/modul
Element de de formare
competenţă

Fig 3. Programul de formare / modulul de formare poate fi elaborat pornind de la mai multe elemente de competenţă
conţinute într-un standard ocupaţional

ST – CNFPA, 09.03.2004 4
 Unitate de
competenţă

Program de
formare/modul
Unitate de de formare
competenţă

Fig. 4. Programul de formare / modulul de formare poate fi elaborat pornind de la mai multe unităţi de competenţă

Această abordare permite elaboratorilor de programe şi furnizorilor de formare o mai

mare flexibilitate în structurarea programelor. Este important însă ca, indiferent pentru ce
abordare s-a optat, programul să conducă la formarea competenţelor descrise în unitatea sau
elementul de competenţă la care se raportează.

Se recomandă, de exemplu, ca unităţile de competenţe fundamentale / cheie să fie

asociate cu unităţi de competenţă tehnice generale sau specifice în definirea modulelor de
formare.

Abordaţi structurarea programului într-un mod cât mai natural!

Cu atâtea opţiuni din care pot alege, cei care elaborează programul se pot trezi într-un
păienjeniş de informaţii despre programe, competenţă, unităţi şi elemente. Pentru a evita acest
lucru ei trebuie să abordeze elaborarea programului într-un mod cât mai natural şi să structureze
programul astfel încât raportarea lui standard sau unităţi de competenţă să fie evidentă.

Un exemplu de abordare a programului de formare pornind de la unităţi de competenţă

Un mod de abordare ar fi acela de a elabora un program de formare având la bază

mai multe unităţi de competenţă din acelaşi domeniu de competenţă. Aproape toate
unităţile dintr-un standard ocupaţional pot fi asociate unor domenii distincte de
competenţă.

Competenţe pentru realizarea emisiunilor radio

Domeniu de competenţă : INTERVIEVAREA

Unitatea: Unitatea: Stabilirea şi

Conducerea unui pregătirea unui
interviu interviu

Programul de formare: Intervievarea

Fig 5: Utilizarea domeniilor de competenţă pentru a determina obiectivul general

al programului de formare

ST – CNFPA, 09.03.2004 5
 2. Identificarea obiectivelor de referinţă

2.1. Ce este obiectivul de referinţă?

Obiectivele de referinţă descriu deprinderile şi cunoştinţele pe care trebuie să le

dobândească participantul în urma parcurgerii unui program de formare pentru a fi capabil să
îndeplinească activităţile descrise în standardul ocupaţional. Ele rezultă din interpretarea
informaţiilor conţinute în standardul ocupaţional.
În stabilirea obiectivelor de referinţă ale unui program de formare bazat pe un standard
ocupaţional, cel care elaborează programul va examina competenţele pentru a determina
deprinderile şi cunoştinţele corespunzătoare. Obiectivele de referinţă constituie o detaliere a
informaţiilor conţinute în standardul ocupaţional, având în vedere faptul că aceste informaţii au
fost formulate, la scrierea standardului, la un nivel mai general.

Componentele obiectivelor de referinţă

Obiectivele de referinţă pot fi formulate în diferite moduri. Componentele principale ale

obiectivelor de referinţă sunt:

Acţiuni Ce se aşteptă ca o persoană să fie capabilă să facă la

sfârşitul programului de formare?

Situaţii Care sunt situaţiile în care o persoană realizează

acţiunile descrise?

Calitate Care este nivelul de calitate aşteptat?

Cunoştinţe şi Ce trebuie să ştie şi să înţeleagă o persoană pentru a

raţionamente desfăşura o activitate cu competenţă?

Exemplul 1:

Un standard ocupaţional în domeniul conducerii auto poate cuprinde următoarea unitate

de competenţă din care selectăm un element, un criteriu de realizare şi gama de variabile
asociate:

Unitate Execută manevre cu vehicule grele

Element Criteriul de realizare

Întoarce remorca Manevrele de întoarcere articulată sunt

executate eficient şi în condiţii de
siguranţă.
Gama de variabile:
Vehicule articulate mai grele de 5 tone.
Ieşiri din drumul principal, străzi înguste, curbe şi în unghi.

ST – CNFPA, 09.03.2004 6
 Obiectivul de referinţă care derivă din aceste informaţii ar putea fi:

“La sfârşitul programului de formare participantul va fi capabil să întoarcă un camion

articulat în mediu aglomerat şi neaglomerat, în mod repetat fără să cauzeze accidente
sau blocaje de trafic.

Componentele acestui obiectiv de referinţă sunt:

Acţiuni Întoarcerea camionului articulat

Situaţii Mediu aglomerat şi neaglomerat

Calitate În mod repetat, fără a provoca accidente sau blocaje

de trafic

Cunoştinţe şi Reguli de circulaţie pe drumurile publice, posibile

raţionamente accidente, estimarea distanţei faţă de bordură,
posibilităţi de perturbare a traficului

Examplul 2:

Să presupunem că o competenţă din ocupaţia “redactor radio” este

Unitate Menţinerea continuităţii transmisiei în direct

Element Criterii de realizare
Prezintă materiale în direct · Articolele radiofonice sunt prezentate
fără întreruperi
· Tonul şi modulaţia vocii corespund
tipului de articol prezentat

Gama de variabile:
Materiale vorbite cum ar fi prezentări de ştiri, legături de trecere de la un
subiect (articol) la altul.
Emisiuni realizate în studio sau în afara studioului.

Obiectivul de referinţă în acest caz poate fi:

La sfârşitul programului de formare participantul va fi capabil „să prezinte o emisiune

radiofonică în direct într-o varietate de condiţii, fără timpi morţi (pauze neprogramate)
între secvenţele acesteia”.

ST – CNFPA, 09.03.2004 7
Componentele acestui obiectiv de referinţă sunt:

Acţiuni Prezentarea secvenţelor radiofonice

Situaţii În direct, în studio, în afara studioului în mediu
aglomerat
Calitate Fără ezitări, cu un ton corespunzător, păstrând
continuitatea
Cunoştinţe şi Principiile continuităţii; natura şi caracteristicile
raţionamente materialului.

2.2. Elaborarea obiectivelor de referinţă

Pentru a elabora obiectivele de referinţă trebuie analizate şi interpretate competenţele

descrise de standardul ocupaţional.

De la standarde ocupaţionale la obiective operaţionale. Atenţie!

De regulă cei care elaborează programe de formare, pentru a crea un paralelism între
standarde ocupaţionale şi programul de pregătire profesională, stabilesc următoarele legături
între standarde, obiectivul general al programului, obiectivele de referinţă şi evaluare.

Unitate Obiectivul general al

modulului sau al
programului
Element Obiectiv de referinţă
Criteriu de realizare Criteriu de evaluare
Gamă de variabile Condiţii de evaluare
Ghid pentru evaluare Metoda de evaluare

În practică această legătură nu trebuie respectată cu stricteţe. În unele standarde, o unitate

de competenţă poate fi atât de cuprinzătoare încât să poată fi acoperită în mai multe module sau
programe de formare. Cei care elaborează programul trebuie să apeleze la propria judecată, să
facă o analiză a nevoilor proprii înainte de a decide cum stabilesc obiectivele de referinţă în
raport cu cerinţele unui standard ocupaţional.

Ce opţiuni avem?:
• Unele elemente se identifică direct cu obiectivele de referinţă;

• Unele elemente se pot combina rezultând un singur obiectiv de referinţă;

• Un element de competenţă poate duce la identificarea mai multor obiective de

referinţă;

• Unul sau mai multe criterii de realizare pot forma împreună un obiectiv de
referinţă;

• Dintr-un singur criteriu de realizare pot rezulta mai multe obiective de

referinţă.
Principalul motiv pentru care am enumerat aceste variante este acela că standardul
ocupaţional constituie o sursă de informaţii pentru elaborarea programului de formare şi
nicidecum o metodă prescriptivă.
ST – CNFPA, 09.03.2004 8
 Această diversitate constituie o adevărată provocare în elaborarea unui program de
formare. Fiecare competenţă poate duce la alcătuirea mai multor programe diferite care
să-şi propună aceleaşi obiective de referinţă indentificabile cu competenţa de la care a
pornit elaborarea lor. Cu toate acestea, în practică, se elaborează un număr relativ mic de
programe de formare, deoarece resursele sunt relativ limitate şi furnizorii de formare
profesională preferă să aplice programe gata elaborate decât să inventeze altele noi.

Exemplul 3

Urmăriţi în continuare procesul de stabilirea a obiectivelor de referinţă care decurg din

unitatea de competenţă “Realizarea interviului”. Trăsătura principală a procesului constă în
faptul că o competenţă trebuie analizată şi interpretată.

Unitatea Realizarea interviului

Element: Criterii de realizare
Formulează şi pune întrebări
Întrebările sunt structurate pentru a obţine informaţii
de la intervievat într-o manieră coerentă.

Întrebările sunt scurte şi relevante pentru subiectul

interviului.

Răspunsurile sunt ascultate cu atenţie.

Informaţiile sunt verificate pentru a clarifica

răspunsurile.

Verificarea se face permanent dar cu politeţe.

Întreruperile sunt cât mai puţine pentru a permite

Element:
Menţine continuitatea interviului
interlocutorului să răspundă.
Criteriu de realizare
Intervievatul şi tema interviului sunt prezentate clar
publicului.

Tonul şi modulaţia vocii corespund formei şi tipului

interviului.

Interviul se desfăşoară în limitele de timp stabilite.

Contactul vizual şi comunicare non-verbală sunt

utilizate pentru a menţine persoana intervievată
focalizată pe subiect.

Răspunsurile tangenţiale sunt utilizate cu măsură

pentru a menţine relevanţa interviului în raport cu
subiectul stabilit.

ST – CNFPA, 09.03.2004 9
Stabilirea obiectivelor de referinţă
Analizaţi competenţele pentru a determina obiectivele de referinţă corespunzătoare competenţelor de intervievare*
Principii Obiectivul de referinţă asociat competenţei ar trebui să fie: Ghid pentru formularea Observaţii
obiectivelor Notaţi aspectele importante la care v-aţi
1. Selectarea: gândit
La ce nivel se vor elabora Listaţi posibile obiective operaţionale Întrebaţi
obiectivele operaţionale: Unitatea de competenţă se referă la formularea
unitate de competenţă, 1. Să formuleze întrebări care să conducă la obţinerea de informaţii clare şi Care este raportul între cunoştinţe şi întrebărilor şi păstrarea coerenţei şi organizării
combinaţie de unităţi, element relevante , într-o serie de circumstanţe diferite. activitatea propriu-zisă? interviului (este important să fie structurat dar şi
adaptabil);
de competenţă, grup de ___________________________________________________
Ce raţionamente are de făcut participantul?
elemente de competenţă. Relevanţa şi claritatea sunt două aspecte critice,
2. Să conducă interviul în limite variabile de timp, într-o varietate de Obiectivul este relevant pentru competenţa dacă întrebările nu sunt relevante nu produc nici
2. Interpretare: Pe ce se circumstanţe, fără să întrerupă continuitatea acestuia. descrisă în standardul ocupaţional? un beneficiu pentru ascultător, iar interviul nu
focalizează obiectivele ____________________________________________________ are valoare. Reporterul trebuie să ţină persoana
programului Cum se regăsesc în obiectivele de referinţă intervievată focalizată pe subiectul interviului.
cerinţele din criteriile de realizare?
3. Rezultate: Examinaţi Competenţa sugerează că o persoană trebuie să
Din obiectivul de referinţă formulat rezultă fie capabilă atât să pregătească întrebări cât şi
rezultatele asociate activităţilor 3.____________________________________________________
că activitatea se poate desfăşura într-o gamă să le adreseze pe parcursul interviului. Aceasta
şi ce este prevăzut în criteriile înseamnă că trebuie să raţioneze rapid, să aibă o
de situaţii? Dacă se referă la o situaţie
de realizare ale elementelor din specifică doar unui anumit loc de muncă idee clară asupra a ceea ce vrea să afle de la
unitatea aleasă ca obiectiv înseamnă că obiectivul nu a fost corect intervievat şi în acelaşi timp să fie capabil să
cadru al programului de 4._____________________________________________________ formulat. asculte ce răspunde acesta.
formare
Obiectivul de referinţă descrie o activitate Competenţa presupune păstrarea unei
4. Transferabilitate amplă? Cuprinde el utilizarea gândirii şi a uniformităţi şi continuităţi a interviului.
raţionamentelor? Înseamnă să asculţi şi să te focalizezi pe ce spune
5._____________________________________________________
intervievatul, pe cum se relaţionează
Rezultatele acoperă gama de răspunsurile cu subiectul interviului şi cu ce s-a
De ce fel de cunoştinţe are nevoie
contexte, respectiv poate un participantul pentru a realiza activităţile spus deja. Reporterul trebuie să-şi dezvolte un
individ să transfere competenţa descrise în obiective? model mental al procesului de intervievare.
enunţată în diferite situaţii? 6._____________________________________________________
Care este contextul în care o persoană Competenţa din această unitate se aplică într-o
5. Integrare realizează activităţile descrise în unitate? gamă largă de situaţii şi medii. (Notă pentru
program: dezvoltarea acestei competenţe va
necesita multe exerciţii şi aplicaţii practice.
Obţinerea rezultatelor cere 7._____________________________________________________
procese de judecată şi gândire
bazate pe cunoştinţe şi
capacitate de înţelegere?

*
În acest exemplu nu au fost identificate toate obiectivele de referinţă corespunzătoare obiectivului general de a forma competenţele de intervievare.

ST – CNFPA, 09.03.2004 10
 3. Elaborarea conţinutului programului de formare

Pentru elaborarea conţinutului programului de formare în primul rând trebuie analizate

informaţiile din standardul ocupaţional. În această etapă cel care elaborează programul poate să
interpreteze şi să completeze standardul cu detalii necesare. Conţinutul programului este foarte
apropiat (dar nu identic!) de informaţiile la care am făcut referire în capitolul destinat
obiectivelor de referinţă. Conţinutul programului trebuie să fie elaborat de specialişti în
subiectele conţinute în modulul respectiv, care raportează cunoştinţele proprii la cerinţele
specifice ale standardului ocupaţional. Cu toate că standardul conţine o cantitate semnificativă de
informaţii, trebuie reamintit faptul că el constituie doar o descriere generală a competenţelor, el
fiind doar un cadru de referinţă şi un ghid pentru formatori.
Pentru a elabora conţinutul programului de formare profesională trebuie să ne îndreptăm
atenţia asupra următoarelor informaţii din standardul ocupaţional:

Activităţi Acestea sunt specificate în unităţile şi elementele de

competenţă. Ce activităţi şi deprinderi sunt specificate în
standardul ocupaţional? Conţinutul programului trebuie să
conducă la aceste activităţi!
Rezultatele Acestea se referă la rezultatele aşteptate de la o persoană în
activităţilor urma realizării activităţilor menţionate în standard (unitate). Se
găsesc în titlul unităţii, al elementelor şi sunt detaliate în
criteriile de realizare.
Condiţii Se referă la condiţiile în care se formează sau se deprinde
competenţa. Această parte din conţinutul programului se
identifică apelând la gama de variabile a unităţii de competenţă.
Cunoştinţe Cunoştinţele teoretice care trebuie furnizate prin programul de
formare sunt menţionate în ghidul pentru evaluare al unităţii de
competenţă, iar specificul şi gradul de detaliu rezultă din
examinarea conţinutului unităţii. De aici rezultă cunoştinţele
necesare unei persoane pentru a îndeplini cu competenţă
activităţile descrise în unitate.
Factori de Factorii de performanţă/calitate sunt indicaţii referitoare la cât
performanţă / de bine o persoană trebuie să realizeze activităţile menţionate
calitate pentru a obţine rezultatele aşteptate. De regulă aceştia sunt
exprimaţi la modul general şi se găsesc în criteriile de realizare.
Judecată şi Această informaţie se referă la raţionamentul pe care trebuie să-l
raţionament facă o persoană pentru a realiza activităţile menţionate în
unitatea de competenţă pentru a atinge nivelul calitativ stabilit
în criteriile de realizare.

ST – CNFPA, 09.03.2004 11
Exemplul 4
Analizând, prin prisma celor spuse anterior, unitatea “Intervievarea” se va putea completa următorul tabel:
Stabilirea conţinutului
Examinaţi şi analizaţi competenţa Intervievarea pentru a determina conţinutul programului
Activităţi
Ce activităţi trebuie
incluse în formularea
obiectivului general şi
a obiectivelor de
referinţă
Formulează întrebări şi
conduce interviul
Oferă feedback non-verbal
Stabileşte întrebările
Ascultă
Gândeşte în timp ce interviul
se derulează
Integrează răspunsurile
intervievatului în subiectul
stabilit de la început
Comunică non-verbal (prin
înclinarea capului, contact
vizual, gesturi ale mâinilor,
limbajul trupului)
ST – CNFPA, 09.03.2004
Rezultate
Care sunt rezultatele
care ar trebui obţinute
Întrebări structurate
Informaţii obţinute de la
intervievat
Interviu încadrat în limitele
de timp alocate
Simţul valorii şi “aspectului”
interviului
Condiţii
Care sunt condiţiile în
care o persoană
trebuie să desfăşoare
activităţile menţionate
Interviu cu caracter politic
Interviu cu persoane publice
Subiecte de controversă
Interviuri planificate
Interviuri ad-hoc
Interviu în studio
Interviu în afara studioului
Cunoştinţe
Ce cunoştinţe trebuie
să aibă o persoană la
sfârşitul acestui curs
Etica jurnalistică şi codul
practicii jurnalistice
Principiile comunicării non-
verbale
Principiile continuităţii
Tehnici de chestionare
Factori de calitate / Raţionamente
performanţă
Care sunt parametrii Ce raţionamente
identificaţi în criteriile trebuie să facă o
de realizare persoană pentru a
atinge parametrii de
Claritate calitate
Relevanţă
“Este relevant ceea ce spune
intervievatul?”
Uniformitatea prezentării
“Dacă îl las să dezvolte ideea
Concizie
asta se va abate prea mult de
la subiectul stabilit la
Consistenţă
început?”
Perseverenţă
“Mi-a rămas suficient timp ca
să tratez acest aspect în mod
Politeţe
corespunzător?”
Încadrare în timp
“Vor înţelege ascultătorii ce a
spus sau trebuie să pun
întrebări de clarificare?”
“Intervievatul este supărat
pentru că ar fi vrut să evite
răspunsul la întrebarea pe
care tocmai am pus-o. Cât de
mult pot să forţez răspunsul
la această întrebare? ”
1
 4. Pregătirea activităţilor de învăţare

Activităţi de învăţare sunt activităţile pe care trebuie să le conţină un program fie ca set
de exerciţii practice fie exemple care să servească la evidenţierea unor aspecte legate de aplicarea
practică a ceea ce se învaţă teoretic.

Activităţile de învăţare pot avea forme diferite dar trebuie să fie astfel alese încât
participantul să fie conştient că face un lucru care se relaţionează direct cu competenţa care şi-o
formează.

În pregătirea activităţilor de învăţare, cei care stabilesc conţinutul programului trebuie

să-şi fundamenteze raţionamentul pe cerinţele standardului ocupaţional şi pe obiectivele de
referinţă identificate. În unele cazuri obiectivele de referinţă pot constitui ele însele activităţi de
învăţare. De exemplu, în cazul întoarcerii unui vehicul articulat cea mai potrivită activitate este
chiar executarea repetată a acestei manevre. Oricum, în cele mai multe cazuri, acest lucru nu se
întâmplă şi un obiectiv de referinţă poate impune utilizarea mai multor tipuri de activităţi.

Obiectiv de Activitate de
Competenţă
referinţă învăţare

Fig. 6. O activitate de învăţare se poate baza direct pe obiectivele de referinţă

Competenţă Obiectiv de Activitate de

referinţă învăţare

Activitate de
învăţare

Activitate de
învăţare

Fig. 7. Atingerea unui obiectiv de referinţă poate impune mai multe activităţi de învăţare

Principiile activităţilor de învăţare sunt:

1. Activităţile de învăţare trebuie să implice participantul într-o varietate de experienţe de

învăţare activă ca mod de dobândire a cunoştinţelor şi deprinderilor;

2. Secvenţialitatea activităţilor de învăţare trebuie structurată de la simplu la complex; de la

teorie la practică, dar şi de la practică la teorie;

3. Activităţile de învăţare trebuie să ofere participanţilor posibilitatea optării pentru modul de

învăţare cel mai adecvat.

Selectarea activităţilor de învăţare este influenţată de conţinutul programului. Luând

exemplul în care am stabilit conţinutul programului pentru modulul “Intervievarea” putem
observa că sunt necesare mai multe activităţi pentru a atinge obiectivele de referinţă stabilite.

Exemplul 5:
ST – CNFPA, 09.03.2004 1
 În cazul următorului obiectiv de referinţă:

“Structurează întrebările astfel încât să obţină informaţii relevante şi clare dintr-un

interviu luat în diferite circumstanţe”

pot fi identificate mai multe activităţi de învăţare din analiza conţinutului programului. Acestea
pot fi:
• ascultarea şi analizarea interviurilor radio pentru identificarea tipurilor de interviu;
• pregătirea şi conducerea unor interviuri simulate;
• citirea cu voce tare;
• încadrarea interviurilor în limite de timp.

În acest caz activităţile de învăţare au rezultat din conţinutul programului. Activităţile

îndeplinesc criteriile enunţate mai sus astfel:

Varietate

Activităţile sunt variate în sensul că se focalizează pe diferite aspecte ale deprinderilor

care se formează:

Activitate Deprinderea formată

Ascultarea şi analizarea Diferenţierea între modalităţi de
mai multor tipuri de abordare în conducerea unui interviu
interviu
Pregătirea şi conducerea Familiarizarea cu stabilirea
unui interviu simulat formatului unui interviu în condiţii
date
Citirea cu voce tare Modularea vocii
Stabilirea limitelor de Încadrarea în limitele de timp pentru
timp ale unui interviu un interviu

ST – CNFPA, 09.03.2004 1
 Activităţile îndeplinesc criteriul privind structura pentru că pot fi organizate de la
simplu la complex:

Activitate Simplu Complex

Ascultarea şi analizarea Interviuri cu personalităţi
diferitelor tipuri de publice
interviu Interviuri scurte
Pregătirea interviurilor Pregătirea interviurilor cu un
simulate singur subiect
Citirea cu voce tare Citirea ziarelor
Stabilirea limitelor de Încadrarea interviului cu un
timp pentru un interviu singur subiect, în limite de
timp stabilite
Interviuri amănunţite cu
caracter biografic / politic
Pregătirea interviurilor cu
subiect complex / multiplu
Pregătirea unei serii de
interviuri
Citirea cu voce tare a numelor
străine
Citirea cu voce tare în public
Încadrarea în limite de timp
descrescătoare a interviurilor
cu subiect multiplu

Aceste activităţi îndeplinesc, de asemenea, şi criteriul opţiunii multiple, în sensul că nu

descriu prescriptiv în ce fel trebuie să se desfăşoare fiecare activitate. Diferiţi formatori pot
interpreta şi adapta aceste activităţi în funcţie de cerinţele proprii şi cele ale programului.

Activitate Formator 1 Formator 2

Ascultarea şi analizarea Ascultarea şi analizarea Ascultarea şi analizarea
diferitelor tipuri de interviurilor de la de la un post interviurilor de arhivă
interviu de radio local
Pregătirea interviurilor Pregătirea unui interviu cu Pregătirea unui interviu
simulate caracter politic cu o personalitate publică
Citirea cu voce tare Citirea cu voce tare a ziarelor Citirea cu voce tare a
poeziilor
Stabilirea limitelor de 5 minute limită de timp Limite de timp
timp descrescătoare

Resursele necesare învăţării

Resursele utilizate în programul de formare reprezintă un aspect deosebit de important.

Resursele pot fi stabilite şi obţinute pe parcursul derulării programului. Acest lucru se întâmplă
adeseori atunci când formatorul este foarte experimentat şi este capabil să aplice un stil atractiv
de instruire cum este învăţarea activă. (action learning). În acest caz resursele pot fi elaborate
separat de activităţile de învăţare. Spre exemplu în modelul analizat mai sus, unele resurse pentru
interviu pot fi stabilite şi obţinute de participanţii înşişi. Sunt situaţii când furnizorul de formare
profesională trebuie să asigure mijloacele şi echipamentele necesare în activităţile de învăţare
stabilite. În exemplul analizat participanţilor li se poate asigura accesul la cabina de înregistrare
şi montaj. La fel ca şi activităţile de învăţare, resursele de învăţare pot fi identificate prin analiza
conţinutului programului.

ST – CNFPA, 09.03.2004 1
 5. Alegerea modalităţilor de formare

Formatorii au la dispoziţie mai multe variante şi combinaţii ale acestora privind modul în
care îşi pot organiza programul pentru atingerea obiectivelor stabilite. Aceste modalităţi variază
de la tradiţionalele ore de curs desfăşurate sub formă de prelegere, seminar, atelier de lucru până
la programe individuale supravegheate în sistem tutorial sau bazate pe ajutorul computerului.

ABORDAREA ABORDAREA ÎNVĂŢĂRII ÎN ABORDAREA ÎNVĂŢĂRII ÎN

ÎNVĂŢĂRII ÎN GRUPURI MICI SISTEM INDIVIDUAL
GRUPURI MARI
Mentorat/antrenare
Prelegeri Activitate de grup
Studii de caz
Jurnale de
Jocuri şi înregistrări zilnice
Seminare Joc de roluri simulări

Activitate Strategii de
practică învăţare auto-
Conferinţe Atelier de lucru direcţionate
Proiecte la
locul de muncă

Grupuri de învăţare activă (Aceste

abordări pot fi
utilizate pentru
programe
individuale sau
cu grupuri
mici)

Alegerea se va baza pe caracteristicile şi dimensiunile grupului ţintă, pe resursele disponibile, pe

capacitatea şi experienţa formatorului etc.

ST – CNFPA, 09.03.2004 1
 6. Elaborarea ofertei de formare

Programul de formare trebuie să conţină informaţii clare asupra conţinutului formării.

Fiecare elaborator de program poate utiliza descriptori de conţinut diferiţi. Un conţinut clar
trebuie să cuprindă următoarele categorii generice:

Program / Titlul modulului :

Descrie subiectul programului şi/sau
obiectivul general

Scop
Precizează care sunt competenţele care vor fi
dobândite prin parcurgerea programului de
formare

Relaţia cu standardul ocupaţional

Specifică legătura între program şi unităţile
de competenţă din standardul ocupaţional

Condiţii de acces
Orice pregătire anterioară de la care trebuie
să pornească programul oferit

Sumar de conţinut
Specifică conţinutul programului

Modalităţi de învăţare
Modul în care se va derula programul

Resurse necesare
Materiale, echipamente necesare desfăşurării
programului

Activităţi de învăţare
Activităţile desfăşurate de participanţi pe
parcursul programului

Obiective de referinţă
Lista obiectivelor de referinţă

Criterii de evaluare
Modul şi criteriile în raport cu care
participantul va fi evaluat

ST – CNFPA, 09.03.2004 1
 Exemplul 6

Denumirea Interviul
programului
Scop Acest program este proiectat pentru a conduce la formarea deprinderilor şi
cunoştinţelor asociate pregătirii şi conducerii unui interviu radiofonic

Relaţia cu Acest program acoperă următoarele unităţi de competenţă :

standardul · Pregătirea şi stabilirea unui interviu
ocupaţional · Conducerea interviului
Condiţii de acces Înainte de a începe acest program, participanţii trebuie să dovedească
următoarele competenţe:
· Organizează şi planifică activităţile studioului
· Monitorizează nivelul sunetului
Sumar de conţinut Acest program conţine deprinderi şi cunoştinţe referitoare la:
· Dezvoltarea capacităţii de intervievare;
· Pregătirea întrebărilor
· Pregătirea interlocutorului
· Conducerea interviului
Modalităţi de Programul se va desfăşura sub formă de seminare, activităţi în grupuri mici,
învăţare întâlniri individuale cu formatorul şi prin activităţi de învăţare
auto.direcţionată
Resurse Participanţii au nevoie de acces la microfoane, timp de lucru în studio,
computer pentru editare în scris a interviului.
Activităţi de Activităţile din program vor include:
învăţare · Monitorizarea tipurilor de interviu
· Pregătirea interviurilor simulate
Obiective de La sfârşitul programului, participantull va fi capabil să:
referinţă Să prezinte emisiuni transmise în direct într-o varietate de condiţii, fără
întreruperi neprogramate

Criterii de Participanţii vor conduce un interviu în direct

evaluare

ST – CNFPA, 09.03.2004  

 ANEXA
la ghidul de elaborare programe pe baza standardului ocupaţional

CORESPONDENŢĂ DE TERMINOLOGIE ÎNTRE STANDARDE

OCUPAŢIONALE ŞI STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

Standard ocupaţional Standard de pregătire profesională

Unitate de competenţă = o competenţă Unitate de competenţă = un set de
competenţe
Element de competenţă (subdiviziuni Competenţe
ale unei competenţe)
Criterii de realizare (pentru fiecare Criterii de performanţă (pentru fiecare
element) competenţă)
Gama de variabile Condiţii de aplicabilitate a criteriilor
de performanţă
Ghid pentru evaluare Probe de evaluare

NOTĂ
Pentru nivelul 1,2,şi 3, competenţele cheie / fundamentale din standardele de
pregătire profesională nu conduc la module de formare de sine stătătoare , ci
se dezvoltă / evaluează odată cu competenţele tehnice.

19